1,578 matches
-
să meargă mai departe oricît de departe e departe împreună cu noi ție ți s-a descheiat bluza de in în dreptul sînilor mie mi s-a rupt cămașa în dreptul omoplaților dar nu-i nimic și chiar dacă dintr-o dată ne este foarte frig noi mergem aproape alergînd mai departe oricît de departe e departele pe ape mergem amîndoi ținîndu-ne de mînă pe apele pămîntului fără de sfîrșit și ne lovim cu fruntea tot de ape ale cerului însă și ele de asemenea fără de sfîrșit
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
a pietonilor.Un fost ospătar de performanță ajuns la bătrânețe,frizer de circumstanță.La vederă mea,privirea i se luminează: - Ați venit la tuns? - Da,cât costă un tuns?întreb cum fac de obicei de la o vreme ,după ce m-am fript cu o tunsoare-n București. Privirea lucitoare i se transformă într-un moment, într-una strict fulgerătoare. - Ce dracu domnule, se tund ei la mine din aia handicapații,mata la cravată asta,măi întrebi cât costă? - E numai din obișnuință
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
e destul de cald! Îmi înfige o mană groasă în chica si-ncepe activitatea. Smocuri de păr alb amestecat cu negru, cad neîncetat peste podeaua proaspăt lustruita. Țepii rebeli sunt puși dintr-o tăiere,la pământ. - Ia zi,unde te-ai fript de-ntrebi întâi de preț? - Ultima oară în București ,la o frizerie de lângă Universitate. N-am întrebat cât costă,apoi am văzut intrând artiști și-am înțeles târziu că am greșit intrarea.Cu banii ăia mâncăm un sfert de luna
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
stăpân pe cunoștințele dobândite spre ușurarea muncii, își punea mai frecvent întrebările capitale: de ce?, pentru ce? și cum? Omul care nu-și pune zi de zi întrebări firești cum ar fi de ce respiră?, de ce bea apă sau vin? De ce focul frige?, se aseamănă cu fratele său cimpanzeul chiar dacă are mai multe masterate. Din potrivă cei care frecvent disecă lucrul tocmai învățat află că pământul se învârtește în jurul soarelui, că apa de izvor provine din oceanul ecuatorial de unde a fost adusă de
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
Nică Publicat în: Ediția nr. 862 din 11 mai 2013 Toate Articolele Autorului Cuget, deci exiști. Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei. Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori
PARADOXURI...DE TOT RÂSUL(5 ) de JANET NICĂ în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354436_a_355765]
-
și-au planificat. Pășind pe nisipul fierbinte erau imediat învăluite de aerul dogoritor care a pus stăpânire peste ele, simțind că se sufocă. Regretau lipsa aerului condiționat din eleganta lor garsonieră, pusă la dispoziție cu generozitate de patronul Complexului. Nisipul frigea și orice contact cu el însemna o nouă arsură în talpă. Dalia fugi în apă constatând că și aceasta era caldă, dar preferabilă plajei. Se bălăcea mulțumită că în sfârșit este la mare, privind la forfota din apă și de pe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
și fiică, dormitau pe șezlonguri mângâiate de umbra ciupercii cu acoperiș din stuf. Pământul își urma traseul său în Univers, așa că și umbra își schimba locul, lăsând zone neprotejate pe corpul noilor turiste, iar pielea expusă nemilosului soare începu să frigă, să strângă și să usture, așa că s-au hotărât să scurteze prima vizită de plajă cu intenția de a reveni după-amiază, când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o climă răcoroasă și reconfortantă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
ei același lucru cu bătrânul: lămuriri. Zâmbi a înțelegere, îndemnând la mărturisire. -În joia dinaintea Izvorului Tămăduirii, am plecat la frate-meu de la oraș. Îmi promisese că dă pe la noi de Sf. Paști, dar îl reținuse ceva la muncă... Îmi frigea sufletul de dorul lui, nu altceva... Și-am pornit. Moș Anghel îi spuse preotului ce și cum i s-a-ntâmplat la drumul ăsta, că n-apucase să se întâlnească decât cu grija, cu năpasta și cu moartea. Și mai
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară
TOAMNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353148_a_354477]
-
cuvântul de origine grecească hârtie. Coate-goale este format din două cuvinte de origine diferită: cot< lat. cubitus și gol < sl. golu. Mațe-fripte este alcătuit din cuvântul mațe provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind pe sub copaci! Când era ziua caldă, în parchet era o gălăgie de nedescris: cântece, lălăituri, țiuituri, discuții la distanță. Era bine
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanță dintre romanța și pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă.” Pentru mine această perioadă m-a prins extrem de ocupat (cursuri, studiu, examene...) Urmează Examenul de Stat în scurt timp și totuși nu pot să nu îmi rezerv câteva minute pentru a marca existența în sufletul meu
ŞASE ANI FĂRĂ OCTAVIAN PALER ÎN VIAŢA ÎNSĂ CU EL ÎN SUFLET! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353211_a_354540]
-
Ghiocel scoase sabia și strigă: -La luptă, căpitane, să rupem colții javrei! Când îl văzu că zboară către el, lupul Colț Fioros făcu un salt uriaș deasupra viteazului Ghiocel. Dar acest puse pavăză scutul de foc, din care mușcă lupul, frigându-și botul. În cădere, lupul începu să urle de durere. Apoi Ghiocel îl lovi cu sabia, crestându-i o ureche. Atunci sări în ajutorul lui Sabie de Raze, care era un luptător profesionist și, cu o lovitură măiastră, îi reteză
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
săreu în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
lanțul virtual De băieți frumoși și tare bengoși, Să vezi numa' că se cred norocoși Și pe net va părea totul banal. Nu se vor lovi de realitate, Viselor vor da prioritate, Vor fi fericiți, nevoie mare Că se vor frige într-o căldare Între patru Ane, în etate Care se-nconjoară de păcate, Cu sufletul plin de bucurie, Noi ne vom distra la nebunie Pe seama copiilor de pe net Ce vor crede minciunile noastre, În timp ce noi vom scuipa pe tapet Copilăriile
ANA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352641_a_353970]
-
să vadă albul întoarcerii din pântecul nopții, o culoare a inițierii, de fapt o non-culoare în simbolul unei lumi: „Apoi șovăi alb pe alb/privind cum ninge/ m-ar durea urmele/ pe care le-aș lăsa în zăpadă/ m-ar frige asfaltul înghețat/ te-aș căuta/ dar timpul tot scade/ a rămas fără haine cel puțin azi/ în oglinda mea”( Răspuns). Timpul, acea măsură a tuturor lucrurilor apare obsedant, uneori sub semn de întrebare, ca în poemul Trezirea, fără „rădăcinile misterelor
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
jilț în încăperea sa de lucru din fortăreața Antonia. Ieșise cu puțin timp mai înainte pe terasa unuia din turnurile fortăreței ca să se bucure de razele soarelui care tocmai ieșisedin nori, fiindcă dintr-o dată i se păru că era destul de frig înăuntru, iar acum, căldura care îl învăluise afară sub soarele primăvăratec îi făcu bine. Așteptând veștile, își plimbă privirea încet deasupra Ierusalimului și sentimentul pe care îl încercă fu acela că el Ponțiu Pilat era doar un străin printre alți
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
E PRIMĂVARĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului încă nu e primăvară e un fel de abureală nici nu plouă, nici nu ninge nu-i nici cald și nici nu-i frig nici senin nu este cerul și nici soarele nu-l văd unde dracu-i adevarul? mai degrabă e prăpăd! somnoroase păsărici s-ar trezi într-o părere, dar cum nașpa este vremea se întind și torc a lene ba ar
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
Stai o clipă, Poantă* slabă! Crezi că ești pe-un armăsar? Don Quijote, ești pe-o gloabă, O să-mi plângi cu mult amar Că prea mi te-crezi în vorbă Și-n amicii de trei parale... Nu-i mult, de te frigi c-o ciorbă, O să paști și tu mioare! I-a zis Lie Srăgălie, om trecut O, prin regimuri de ocară... - Taică, ce dracu-ați făcut De e-atâta vrajbă-n țară?! V-ați pupat, v-ați lins în fund, De
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
el. Sângele-i dus... În urmă-i doar apă e lăsată. Numai din vârfurile degetelor năclăite-n sânge, măsoară încă timpul vreo picătur-abia... Un frig vrăjmaș, ce n-a simțit vreodată, îi încolțește corpul încă viu... Doar capul îi mai frige sub greaua sa coroană de gânduri și de spini... Cât bun orânduit-a pentru semeni?! Dar nu-ndestul... N-au înțeles... De aceea dânșii l-au purtat și osâdit aici?! Vai, nu! Cu ce greșit-a? Tămăduind? Săltându-i spre nădejde
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
în acest timp roua dimineții oferită din belșug. Dar nu numai în cazuri extreme Dumnezeu ne prepară direct hrana. Ce este mai bun decât o fripturică de purcel sau vițel? Păi cine prepară oare carnea pe care noi doar o frigem? Nimeni altul decât Dumnezeu în marea iubire pe care ne-o oferă. Absolut tot ce folosește omul este un dar divin chiar dacă omul a intervenit în modificarea sa. De exemplu și carnea crudă satură dar este mai puțin apetisantă ca
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
am răspuns cu un aer deștept. Tata-mare își trăia cu mine o perioadă din copilăria pe care nu o avusese. Îi plăcea să mă instige la nebunii și atunci când acestea se întorceau cu câteva palme în partea rușinoasă, sărea ca fript să-mi ia apărarea și “ pentru mine s-ar fi certat cu toată strada”. Numai că, din nefericire, consecințele ieșeau la iveală când nu era prezent, așa că spusele lui nu mai aveau nicio valoare pentru “fundul meu”, care se înroșea
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
acasă cu inima ușoară pentru că Nuța putea să ne ajute, dar, în același timp, ideea că s-ar putea să nu reușească și să fiu nevoită să-i dau iepurașul care, între timp, devenise un iepure în toată firea, îmi frigea sufletul. În noaptea aceea m-am zvârcolit până la ziuă. Matei îmi crease neplăceri din cauza iepurașului și ce mă îngrozea era că nu știam cum avea să se termine toată povestea. La școală Matei, după povestea cu Cartuș, îmi vorbea foarte
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
5 ), de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 862 din 11 mai 2013. Cuget, deci exiști. Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei. Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ochi. Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală. Janet Nică ... Citește mai mult Cuget, deci exiști.Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei.Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript.Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară.S-a întâlnit cu o poamă sub un pom.Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]