452 matches
-
demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră cu motive cvadrilobate. Frontonul este încadrat de două coloane dreptunghiulare, finalizate cu câte o abacă octogonală terminată cu un dom. Deasupra
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Clavel, care s-a inspirat din arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici, o friză conține profilul lui Frederic, plasat central, flancat de lei înaripați și personaje feminine înlănțuite. În anul 1948, colecția a fost declarată de utilitate publică, iar din anul 1951 spațiul de lucru al celor doi artiști a fost deschis permanent pentru
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Răstignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Isus Hristos pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împărătești sunt zugrăvite direct pe perete (ca la Ocișor). În evoluția picturii, de la o epocă la alta, ansamblul de la Basarabasa constituie o operă de referință, biserica fiind încadrată prin vechimea sa și valoarea picturii, ca monument
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
acoperită cu șindrilă”. Din anul 1752 avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci putem considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este împărțită în frize și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului. Peretele vestic al naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
activitate, intrarea se găsea pe fațada principală, cea de pe malul apei. Fațada principală a Palatului Foscari este caracterizată de o succesiune ritmică de arcuri și ferestre gotice, coloane care se termină cu decorații floreale, iar deasupra lor se găsește o friză de marmură. Această friză este singura din Veneția și celebrează importanța dogelui pentru Republica Venețiană prin simbolurile alegorice ale Leului Sfântului Marcu și a coifului tipic dogilor; de o parte și de alta se poate observa blazonul familiei Foscari format
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
pe fațada principală, cea de pe malul apei. Fațada principală a Palatului Foscari este caracterizată de o succesiune ritmică de arcuri și ferestre gotice, coloane care se termină cu decorații floreale, iar deasupra lor se găsește o friză de marmură. Această friză este singura din Veneția și celebrează importanța dogelui pentru Republica Venețiană prin simbolurile alegorice ale Leului Sfântului Marcu și a coifului tipic dogilor; de o parte și de alta se poate observa blazonul familiei Foscari format dintr-un scut ținut
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
regularitate rigidă. Se dezvolta gustul pentru imaginile monumentale, stucaturi aurite și mătăsuri brodate. Culoarea preferată este albul, la care se adaugă și violetul, rozul și albastrul deschis. Pereții sunt împărțiți în panouri vertivale de către pliaștri corintici având la partea superioară frize bogat decorate. Plafoanele camerelor, de obicei în culori deschise, sunt decorate cu aplicații lucrate minuțios. Se pune accentul pe aspect, nu pe comoditate. Formele mobilierului sunt rectangulare. Scaunele au spătarele drepte, picioarele masive. Patul este caracteristic stilului: are două spătare
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
stil baroc, cu o fațadă îngustă pe latura de vest peste care se înalță un turn-clopotniță. Soclul este înalt, iar pe fațada de vest ies în relief patru pilaștri cu capiteluri dorice, ce susțin un antablament cu arhitravă, decorat cu friză de metope și triglife și sprijinită pe clopoței. Deasupra antablementului fațada are un fronton triunghiular peste care se ridică un turn zvelt, de formă pătrată, cu ferestre în toate cele patru puncte cardinale și deasupra cărora se află câte un
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
clasic, asemănătoare celor care adăposteau monumente din Grecia antică. În fața ei se află o scară de piatră cu trei trepte. Două coloane cu capiteluri decorate cu motive vegetale susțin un antablament format din trei registre. Deasupra arhitravei se află o friză cu denticuli, colorată în albastru și având săpată următoarea inscripție: ""JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM"". Friza susține un fronton de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
scară de piatră cu trei trepte. Două coloane cu capiteluri decorate cu motive vegetale susțin un antablament format din trei registre. Deasupra arhitravei se află o friză cu denticuli, colorată în albastru și având săpată următoarea inscripție: ""JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM"". Friza susține un fronton de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
Habsburg" (ramura junior emergente din divizarea dinastică în Habsburgii austrieci și spanioli în 1521), dar din secolul 18, de asemenea, "un nativ sau locuitor din Austria". În antichitate popoarele germanice, „barbare”, erau grupate în mai multe triburi, precum alemani, saxoni, frizi și bavari, care au luptat împotriva Imperiului Roman, unul dintre motivele pentru care romanii nu au reușit niciodată să cucerească toate teritoriile locuite de germani. Începând cu secolul al VI-lea teritoriile locuite de germani au fost incluse în statul
Austrieci () [Corola-website/Science/323336_a_324665]
-
fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
și stâlpi sculptați. Pereții interiori ai navei, inclusiv bolta, au fost tencuiți, pictura, ascunsă astfel, putând fi imaginată după aceea de pe tâmplă, cu chipuri frumoase și o plăcută paletă coloristică. Cele două registre, cu medalioane, foarte deteriorate, sunt urmate de friza apostolilor, înșiruiți pe fundal de dealuri și separați prin câte un copac. Chipurile sfințlor din hram sunt reprezentate pe suprafața decroșurilor, deasupra unui decor de flori, care se repetă pe spațul dintre intrări. Pictura tâmplei, ce desparte naosul de altar
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
partea de nord se păstrează arcadele cu coloane neprofilate și capiteluri tratate în mod diferit. În fața lor se ridică pilaștrii ce susțin tavanul sălii. Portalul vestic cu o dublă retragere are profilatură compusă din ciubuce și profil pară, precum și o friză de capiteluri cu frunză de viță. Consolele care susțin lintoul portalului sunt decorate cu un portret de bărbat, plastica arhitecturală fiind degradată. În cor se găsește o cristelniță gotică. Altarul neogotic este datat din 1904. Deasupra corului s-a ridicat
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
și scena Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe boltă, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele bolții semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
completate de siluetele unor sfinți episcopi (astăzi ilizibile) și diaconi, precum și de reprezentarea unui „Iisus euharistic”; tâmpla dezvăluie privirii o scenă tipică iconografiei bizantine „Mandylionul”, încadrat de alte două scene reprezentative: „Buna Vestire” și „Nașterea Domnului”. Nava este păstrătoarea minunatei frize a ctitorilor. Tabloul votiv de pe peretele sudic, în care donatorii, frații Vladislav și Miclăuș, prezintă Sfântului Ierarh Nicolae, macheta bisericii, se particularizează nu doar prin sensul monumental al viziunii, ci și prin redarea realistă a detaliilor costumației vremii. În continuare
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
-i-se cea de-a doua turlă peste intrare. În anul 1934, biserica a fost refăcută din nou și din cauza a încă două cutremure. În anii 1975 - 1980 s-a renovat biserica complet interior. Cu această ocazie a fost adăugată friza continuă, cu 91 de ocnițe pictate cu sfinți. Autorul frescelor a fost Iosif Keber.
Biserica Popa Chițu () [Corola-website/Science/327558_a_328887]
-
sud și constituind un pericol pentru tânărul stat italian. În perioada Paștelui din 1861, Crocco a ocupat zona Vulture în zece zile. În fiecare teritoriu cucerit, declara decăzută autoritatea Casei de Savoia, instituia o juntă provizorie, ordina expunerea stemelor și frizelor lui Francesco II și intonau "Te Deum". Conform cronicilor vremii, asediile armatei lui Crocco au fost sângeroase și inumane: burghezii erau șantajați, răpiți sau uciși de Crocco însuși sau de oamenii săi, iar proprietățile lor erau jefuite. De cele mai multe ori
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
perete, împodobiți la colțuri cu coloanele în trei sferturi ale ordinului ionic. Turnurile sunt acoperite cu câte o cupolă semisferică, susținută de câte o cornișă impunătoare cu denticule. Pereții sunt tratați în spiritul ordinului, finisați de un antablament cu o friză alcătuită din triglife, amplasate într-un ritm mai dens. Golurile în arc ale ferestrelor și golul loggiei, sunt conturate cu arhivolte. În baza Hotărârei Consiliului de Miniștri nr. 124, din 15 februarie 1946 clădirea bisericii catolice a fost naționalizată, parohia
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
s-a întors în Florența unde a rămas. Scena din Ispitirea lui Isus înfățișează trei episoade din Evanghelii în paralel cu scena de pe zidul opus, realizat tot de Botticelli, ce înfățișează scene din "Tinerețea lui Moise". Pictura a fost o friză cu inscripția "TEMPTATIO IESU CHRISTI LATORIS EVANGELICAE LEGIS" ("Ispitirea lui Isus, Aducătorul Legii Evanghelice"). Hristos este înfățișat în colțul din stânga sus în timp ce îl întâlnește pe diavol, deghizat în sihastru, care îl invită să prefacă pietrele în pâine. În centru Botticelli
Ispitirea lui Isus (Botticelli) () [Corola-website/Science/329195_a_330524]
-
în acea perioadă. Dar în 1954, Gisela Richter a semnalat că numele de Atenodoro și de Agesandru erau foarte comune în insula Rodos în acea perioadă și, plus de asta, a observat o mare asemănare între grupul statuar și o friză care reprezenta lupta dintre zei și giganți în Altarul lui Zeus din Pergamon. Mai precis, trăsăturile chipului lui Laocoon sunt foarte asemănătoare cu cele ale gigantului pe care Atena în prinsese de păr, precum și șerpii marini au echivalenții lor în
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
fi putut fi pavat sau amenajat ca grădină. Intrarea în Mausoleul propriu-zis, pe muchia de vest, este semnalat printr-o șambrană continuată, bogat decorată cu o viță de vie înconjurată de capete de animale. Două console susțin un coronament în friză. Aproape întreaga verandă inițială a intrării a dispărut, în urma construcției clopotniței între secolele al XIII-lea și al XVII-lea: nu s-au mai păstrat în fundațiile ei decât urme ale celor opt coloane ale verandei, care trebuia să se
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]