897 matches
-
eu, de fapt. Căci în tot acest timp nu m-am sculat de pe scaun să mă întorc. L-am lăsat pe frizer să mă tundă mai departe. Și numai după ce femeia s-a dus undeva în spatele frizeriei, unde își lăsau frizerii halatele, căci i se făcuse rău, l-am întrebat pe cel care mă tundea: "Ce s-a întîmplat?" Ca și cum eu nu fusesem de față sau mă gândisem la altceva, nu fusesem atent. Frizerul mi-a explicat atunci că femeia lucra
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
dus undeva în spatele frizeriei, unde își lăsau frizerii halatele, căci i se făcuse rău, l-am întrebat pe cel care mă tundea: "Ce s-a întîmplat?" Ca și cum eu nu fusesem de față sau mă gândisem la altceva, nu fusesem atent. Frizerul mi-a explicat atunci că femeia lucra acolo de mai multă vreme și fusese concediată, iar ea, neavând din ce trăi, venea totuși și-și făcea treaba mai departe fără nici un salariu, mulțumindu-se cu ceea ce primea bacșiș. Unul dintre
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mi-a explicat atunci că femeia lucra acolo de mai multă vreme și fusese concediată, iar ea, neavând din ce trăi, venea totuși și-și făcea treaba mai departe fără nici un salariu, mulțumindu-se cu ceea ce primea bacșiș. Unul dintre frizeri îi aruncase o vorbă grosolană, adăugând că nu era nevoie de ea acolo, de ce venea... Îi auzeam încă gemetele când am plătit și am plecat cât am putut mai repede. Simțeam că trebuia să ajung afară. Să n-o mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
notam argumentele care erau de partea ei: ― femeia nu voise decât să muncească onest, să-și ducă viața ei amărâtă până la capăt; și dintr-odată s-a văzut lipsită de această posibilitate; ― ea n-a răspuns glumei sau grosolăniei unui frizer; ceea ce a strigat în ea a fost disperarea care o sufoca; ― un om într-o asemenea situație este la fel de aproape de moarte și de nevoia de tandrețe, de înțelegere; e în stare atunci să cerșească un semn de care în condiții
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pentru că în vreme ce o priveam prin oglindă îmi dădeam seama că femeia aceea avea, de fapt, trăsăturile mele. Semăna din ce în ce mai mult cu mine. Și când mă uitam atent, vedeam că eram, într-adevăr, eu. În același timp stăteam pe scaun și frizerul mă tundea. Eu mă uitam înfricoșat prin oglindă la mine care țipam ca un isteric. Și eu cel de pe scaun mă temeam să nu fiu recunoscut. Să nu se vadă că tot eu țipam. Aș fi vrut să mă scol
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pomenit însă că un îmblînzitor le-a sunat la ușă. Deschizând, au văzut capul cobrei agitîndu-se în batistă. Așa că au preferat să iasă pe stradă, să-și dea tributul așa. Curios era că toți acești îmblînzitori de cobre aveau chipul frizerului care îi vorbise grosolan acelei femei. Iar când m-am uitat mai atent, am observat că toți ceilalți locuitori ai orașului începuseră să semene din ce în ce mai mult cu femeia care țipase sau cu cei care se aflau atunci în frizerie. Inclusiv
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
colțul gurii, era Lică! Lică, fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al mustății schimbată în dungă. Lică, fără bucla pe frunte, tuns scurt; Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea încape în el. In biserică, după stâlp, Lică, deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ținea cont de nimic, la fiecare marfă întreba de preț, aprobând cu capul. Din uliță pornea la vale o hudiță. În colț era o frizerie. Aici, în odaia prietenoasă și scundă, patronul nu ducea lipsă de clienți. Se perindau mereu, frizerul Lică având întotdeauna un strașnic chef de vorbă. Aici era salonul literar. Victoriile definitive la fotbal tot la Lică se hotărau. Lăcrimând dintr-un ochi, cu gura într-o parte și slab ca un țâr, din când în când apărea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
atât să consulți o „Femeie” ? Dă încoa un leu și-o consulți cât vrei. Sub părul ondulat după urechi, fruntea albă, nasul mic și buzele arcuite, ochii senini și întreg obrazul lui Lică sclipeau satisfăcuți. Cu gesturi moi și expresive, frizerul era un mare orator, mai ales când discuta în oglindă cu propria lui imagine. Aveam cu el adesea colocvii care se transformau invariabil în monolog, deoarece cunoștințele lui Lică mă depășeau întotdeauna. „ ...Și, loco, ce poet avem ? E unul chelbos
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu înduioșare. „Totdeauna mie mi-a plăcut să vorbesc. Și înainte, zic, așa am avut o memorie că țineam discurs despre orice. Acuma...” Lică răsfrânge cu tristețe buzele și scutură din cap. „Uite, nu țin minte... Cum dracu’ îi spune ?!” Frizerul se oprește cu ochii țintă în chiuvetă, pocnește din două degete apoi scutură din cap și ridică foarfeca cu hărnicie. - Nu-mi aduc aminte !... Dar de Codreanu ce zici ?... Ăsta poet ! Așa ceva !!... Sadoveanu ?! Nu importă pe lângă Codreanu. Nu zic, talent
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu chestiuni de afaceri și salutări afectuoase adresate lui Juan Lucas. Mai degrabă și-a adus aminte Juan Lucas că e ziua lui Julius, printr-una din ciudățeniile vieții (ieri, În timp ce se bărbierea la frizeria hotelului, se strîmbă brusc și frizerul se scuză crezînd că l-a tăiat din greșeală cu briciul), dar hotărî să tacă mîlc, n-o să-i spună bunăoară: a cui zi e poimîine?, el nu era făcut pentru așa ceva, ar fi timpul ca băiatul ăsta să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
docil al Cosei Nostra, aceasta a fost aleasă, așa cum spune cineva din interiorul procurorilor pe un blog "deoarece n-a făcut o anchetă de anvergură niciodată și a aparținut întotdeauna eșalonului doi, fiind apropiata lui Ilie Botoș", marele anchetator al frizerilor. Cosa Nostra și-a dorit așa ceva iar actualul ministru a făcut tot posibilul să o așeze unde dorea aceasta. În clipa de față, domnule președinte Traian Băsescu, gruparea 322 s-a instalat la putere temeinic. Urmează jaful! E destul, domnule
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
iar ea îl urmări cum mănîncă. — Ți-am luat hainele, zise ea - erau groaznic de murdare. Dar ai un costum și lenjerie nouă jos, în sacristie. — A. — Cred că trebuie să te bărbierești și să te tunzi. Jack a fost frizer pe vremuri. Vrei să-l rog să se ocupe de asta? — Nu. — îi permiți lui Sludden să-ți vorbească? El o privi lung. Ea roși și zise: — Adică, dacă vine să te vadă, n-o să te pierzi cu firea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Filipescu e cu două fețe, că scrie după cum bate vântul, a amintit și de afacerea cu Mitropolitul Ghenadie. Și-aici era cât pe ce să reînceapă cearta, așa că primul redactor socoti oportun să schimbe vorba: — Ai văzut că bărbierii și frizerii cer să li se dea voie să lucreze în ziua de Ajun și de Crăciun, fiindcă altfel pierd o mulțime de clienți? Și, dacă nu li se permite, amenință cu greva! Ai mai pomenit grevă ca să n-ai zi liberă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
oglinzii. Uite că toate-i merg ca încuietorile unse, o să ajungă fercheș la „logodnica“ lui. — Ce-i Jeane, cum de ții deschis în zi de sărbătoare, n-oi fi turc? — Mie-mi zice Mitică, Dumitru, nu Jean, Jean e un frizer din Schitu Măgureanu, după câte știu, zise bărbierul, și-ncepu să-i vorbească despre politică și sindicate și refuzul bărbierilor de-a se odihni în zilele de sărbătoare. Adevărul e că guvernul nu le aprobase, hotărâse repausul obligatoriu, dar câțiva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bombănind: "ăsta a luat-o de dimineață ca să nu piardă vremea". Abia după aceea am observat că tânărul, îmbrăcat cu un trening jerpelit și cu un tricou roșu, n-avea ambele mâini de la umeri, iar un picior era de lemn. Frizerul s-a aplecat și mi-a spus la ureche că tânărul mutilat fusese muncitor și era victima unei explozii care-l lăsase infirm. La două săptămâni după ce ieșise din spital îl părăsise soția și rămăsese la mila unui frate și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Puterile Antantei. La a doua sechestrare a lui Eminescu, din iunie 1889, și internarea la Sanatoriul Șuțu, acestuia i se administrează tratament cu injecții de mercur, deteriorându-i în mod criminal sănătatea. În discuția de la T.V.R. se citează un martor (frizerul sanatoriului) care a afirmat atunci că în ultima zi de internare Eminescu s-a manifestat normal, că era bine dispus, că a cântat „Deșteaptă-te române”, în timp ce, pe la spate, un individ - cred că în mod special a fost strecurat ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de nenorociți astăzi? Mesrop Mashtots s-ar răsuci În mormânt! Dând ușor din cap, Barsam a rămas În continuare tăcut. Pentru a ușura chinul nepotului său, unchiul Dikran s-a apucat să spună o poveste. — Un arab se duce la frizer să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, arabul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Dând ușor din cap, Barsam a rămas În continuare tăcut. Pentru a ușura chinul nepotului său, unchiul Dikran s-a apucat să spună o poveste. — Un arab se duce la frizer să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, arabul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un bilet de mulțumire și un coș plin de curmale. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
arab se duce la frizer să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, arabul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un bilet de mulțumire și un coș plin de curmale. Una din gemenele care dormeau pe canapea a Început să se agite și să scâncească, Însă s-a oprit imediat. — Chiar În ziua imediat următoare, un turc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și un coș plin de curmale. Una din gemenele care dormeau pe canapea a Început să se agite și să scâncească, Însă s-a oprit imediat. — Chiar În ziua imediat următoare, un turc se duce să se tundă la același frizer. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice din nou - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, turcul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un bilet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din gemenele care dormeau pe canapea a Început să se agite și să scâncească, Însă s-a oprit imediat. — Chiar În ziua imediat următoare, un turc se duce să se tundă la același frizer. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice din nou - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, turcul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un bilet de mulțumire și o cutie cu lokum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să se tundă la același frizer. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice din nou - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, turcul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul găsește la ușă un bilet de mulțumire și o cutie cu lokum. Trezită de mișcările surorii sale, celălaltă geamănă s-a pus pe plâns. Mătușa Varsenig s-a dus repede la ea și a reușit s-o facă să tacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
plâns. Mătușa Varsenig s-a dus repede la ea și a reușit s-o facă să tacă doar mângâind-o ușor cu degetele. — În ziua următoare, un armean intră În fizerie să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul se Împotrivește - „Îmi pare rău, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, armeanul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia... ia ghiciți ce găsește frizerul? — Un pachet cu burma? a sugerat Kevork. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul se Împotrivește - „Îmi pare rău, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, armeanul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia... ia ghiciți ce găsește frizerul? — Un pachet cu burma? a sugerat Kevork. Nu! O duzină de armeni așteptând un tuns gratis! — Vrei să spui că suntem niște zgârciți? a Întrebat Kevork. Nu, tânăr neștiutor ce ești, a spus unchiul Dikran. Încerc doar să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]