907 matches
-
închid. Verbul și pronumele-morfem se întrebuințează, de regulă, la persoana a III-a. Variază în funcție de persoană un grup restrâns de verbe, a căror semantică se situează între pasiv și reflexiv: a se bărbieri, a se tunde, a se coafa (la frizer, coafor), a se trata (la/de către medic), a se naște. Observații: Autorul acțiunii verbale (complement de agent) rămâne de obicei neexprimat: Școala s-a închis. (de către autorități); S-a descoperit o nouă peșteră. În plan semantic, verbul la diateza pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de miracolul primei iubiri, de fascinația și riscurile libertății, de gravitatea a ceea ce înseamnă să fii responsabil în viață etc. Ștefan Afloroaei a scris chiar o carte despre Metafizica noastră de toate zilele. Mai importantă decât filosofia pentru tinichigii, zidari, frizeri și ospătari este logica pentru toți. În primul rând pentru politicieni. Sunt exasperat de faptul că Parlamentul României este suprapopulat de indivizi ajunși acolo prin manevre politice și murdare jocuri financiare. Unii dintre ei sunt în comisii de specialitate. Judecă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi traducătoare la Institutul de Proiectări Petroliere din Ploiești. Primele fotografii ale lui S. (numele la naștere e Hristea Nichita) arată un copil frumos, blond, cu plete lungi, îmbrăcat ca o fetiță. Un unchi îl duce într-o zi la frizer și îl scapă de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
probleme privind piața muncii (AJOFM, ITM, altele) g. Colaborare cu alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui loc de muncă * Cursuri de instruire în domeniile de competență
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
care crede este dragostea ireală, demonică, devastatoare, nelumească. George Demetru Ladima G.D. Ladima este un personaj static, multidimensional, un alter-ego al autorului. Portretul fizic: "înalt, slab, cu ochii rotunzi și orbitele mari, adâncite... cu mustață de sergent-major și cărare de frizer". Pentru Fred Vasilescu: "un om atât de serios, un profesor ca înfățișare". În viziunea Emiliei Răchitaru era "puțin cam haloimăs, dar era simpatic". Cibănoiu îl consideră un om de o rară inteligență, pe când Penciulescu și-l imaginează un dobitoc; procurorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nici o regularitate ahitecturală. O parte din tavan este formată din țevi lungi și albe. Două din laturile lui, care se schimbă mereu, sînt deschise. Destinația dormitorului meu este de asemenea neclară. Singura lui mobilă este formată din două scaune de frizer și o toaletă. E un loc de întrunire pentru bărbați. Angajații hotelului, îmbrăcați în alb și negru, intră și vor să mă facă să sufăr. Taie bucăți din mine. Îl chem pe directorul hotelului. Îmi spusese că dormitorul meu era
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
baza imaginilor date. Exemple de întrebări : „Ce este ?”, „Ce face ?”, „Ce unelte folosește ?” Fața 2 Compară meseriile - doctor și profesor pe baza imaginilor date Fața 3 Asociază descrierea cu imaginea. Descrierile nu corespund imaginilor în dreptul cărora se află (imagini: profesor, frizer, tâmplar, croitor). Descrieri : „Cu ciocan, clei și rândea „Cine coase cu mult spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
post-postmodernă a unei ilustre parodii moderniste (James Joyce, Ulysses). Este vorba de rătăcirile unei zile din viața unui tânăr miliardar new-yorkez, Eric Packer, care probabil își urmărește fără să vrea tatăl, deși merge prin traficul intens în căutarea unui anumit frizer, făcând diferite alte lucruri, mai mult sau mai puțin plăcute sau utile, în limuzina sa somptuoasă, amenințată de mulțimi furioase la un moment dat. Lucrul cel mai important, din punct de vedere financiar, este pierderea colosală de bani prin speculațiile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tom [tom] "gol", engl. knoll [noul] "colină; creastă", sued. måne [΄mo:nε] "lună" (astru) ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö] "puțin", germ. schön [(ön] "frumos" sued. dörr [dör] "ușă", dan. grøn [grön] "verde", norv. frisør [fri΄sö:r] "frizer" ө = vocală anterioară mediană rotunjită: sued. dum [dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ai grijă ca medicul să folosească un set de instrumente sterile pentru tine; 2. când îngrijești un rănit, evită contactul cu sângele lui; 3. dacă ai o rană deschisă, dezinfecteaz-o și acoper-o cu pansament steril; 4. dacă te duci la frizer, cere-i să te radă cu o lamă nouă; 5. și, mai presus de toate, folosește prezervativul când faci dragoste cu o persoană pentru care nu ți-ai da viața. Dacă prezervativul îți taie cheful... Când găsești asupra cuiva un
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vedea, cu briciul ori strungul), dar vie, un om-unealtă: fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că avem și noi o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce avem noi sunt informatorii noștri, să știm cum să muncim, să vedem cu cine avem de-a face. Așa cum muncitorul are grijă de scula lui, așa avem și noi de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
p. 134). Grijuliu față de racolarea și prelucrarea informatorului, Pintilie intuiește că securistul fără informator ar fi lipsit de mâini și picioare, ar fi adică un handicapat. De aceea, el insistă pe rolul de „sculă” al informatorului, o „sculă vie”: la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie, trebuie să-i dăm mai multă atenție (ibidem, p. 151). În paranteză fie spus, dintre documentele inserate în Banalitatea răului, foarte interesante sunt textele teoretice provenite din Arhiva
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
epoci în care manifestațiile publice se făceau la comandă, într-un singur „crez”, întrunește virtuți ale genului, umorul și ironia, întâlnite încă din primele schițe adunate în volumul Privegheați lângă privighetori, devenind aici necruțătoare. Un episod precum acela în care frizerii și coafezele sunt aduși cu mașinile la o stână pentru a face din bietele animale exemplare-model, pentru a fi omologate la o inspecție, poate părea de-a dreptul suprarealist. Actul editării, ca și actul scrisului, e, în viziunea lui F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
lor, fiind trimiși la Aiud colonelul magistrat Alexandru Petrescu, director general al penitenciarelor, și căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandant militar al penitenciarului Aiud. După o noapte de petrecere și beție, dimineața au scos preoții pe coridorul Celularului și au ordonat frizerilor de drept comun, să-i tundă și să-i radă. Preoții au refuzat, iar colonelul Petrescu l-a lovit pe unul. Noi nu suntem găsiți vinovați pentru atașamentul față de neam și nici caterisiți de Biserică pentru vreo greșeală față de învățătura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bărbierit și l-am tuns, mângâindu-i fața ca unui copil: Așa, domnule Micescu, acum parcă sunteți un nou născut. Domnule, ai o mână de aur. Nici când eram ministru n-am simțit atâta satisfacție în timpul bărbieritului, deși aveam un frizer de mare clasă. Desigur, domnule Micescu, ca ministru aveați alte satisfacții, superioare, de conștiință, nu de natura ăstora, trupești, minore. S-a uitat la mine pe sub ochi vrând să surprindă înțelesul subtil al cuvintelor. Să vă fie de bine, i-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
detenție la cele mai dure încercări. Sufletul lui dorea să se liniștească în Casa Domnului, pentru mântuirea tuturor. Am petrecut într-o bucurie continuă, împărtășindu-ne stările sufletești și speranțele. Ne vom reîntâlni în zilele eliberării când, deveniți din necesitate frizeri, nu reușeam să facem față solicitărilor. În 1979 Ilie a primit binecuvântarea întru preoție; fusese eminent elev al Seminarului Nifon din București și al Facultății de teologie. Vizite speciale Desele schimbări prin celule însemnau o pregătire psihologică, oamenii trebuiau tracasați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
existența unui partid comunist și nici de ideologia acestuia, au profitat imediat de avantajele ce se profilau la orizontul anostelor lor vieți de până atunci. Imediat după ocuparea orașelor Bârlad, Huși și Vaslui de către armata bolșevică rusă, o sumă de frizeri, cojocari, cizmari sau plugari, în cvasi-majoritatea cazurilor cu studii între 0 și 4 clase primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți deținuții bolșevici români aflați în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ofițer necăsătorit, ducând o viață foarte modestă, cheltuește lunar în provincie: 1) popota, prânz și seara - lei 40.000; 2) Suplimente alimentare - 15.000; 3) Locuința - 15.000; 4) Spălat lenjerie - 5.000; 5) Întreținere echipament - 10.000; 6) Diverse (frizer, articole toaletă, spectacole, etc.) - 15.000; 7) Țigări (minimum) - 15.000. Venitul fiind numai solda (subl.ns.), ofițerul este nevoit să restrângă la maximum unele capitole și anume: suplimentele alimentare le reduce total (subl.ns.); întreținerea echipamentului se rezumă doar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să le sucească mințile femeilor. Era atletic și înalt. Chipeș, cu trăsături fine și tot timpul îngrijit, elegant, proaspăt bărbierit și mirosind a apă de colonie franțuzească, dat cu briantină pe părul tuns perfect. Se zvonea că se ducea la frizer în fiecare dimineață să se aranjeze, dar ce nu se mai zvonea despre el, fie din partea femeilor înamorate, fie din partea bărbaților invidioși. Ba că era dotat ca un cal, ba că n-o avea nici cât a unui maidanez și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune ăla: Știi că a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori... Pe cuvântul meu! De unde știi? Mi-au spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
duși la Pitești și anchetați de Securitatea din Pitești. Acolo v-au bătut sau v-au supus la presiuni? Domnule, la Pitești... nu toți anchetatorii băteau. Da’ era un ofițer, un locotenent-major Zamfirescu. ăsta era angajat numai pentru bătaie. Fusese frizer în Râmnicu Vâlcea, da’ ajunsese acolo locotenent-major... Pe urmă l-au făcut și căpitan. După Revoluția m-am dus la Pitești și-am întrebat de el și am aflat asta. Ce să-ntâmplă? Nu toți anchetatorii erau câini... Ei căutau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cînta femeea-aceea. Mi-a rămas în minte un așa-zis cântec de petrecere sau de „inimă albastră”, cântat adesea la chefuri și beții, de către oameni care, însă, nu au reușit să înțeleagă tristețea mesajului său: Jeni era croitoreasă Și Jan frizerul o iubea. Dar a murit tubercaloasă, Și Jan la geamul ei plângea... Jeni, ca și Jan, erau oameni de rând, desigur proveniți dintr-un mediu modest, oameni care au luptat ca să-și asigure un loc demn în viață, au învățat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din nou la Bacău. M-aș bucura - cu acest prilej - să te revăd, să-ți strîng cu drag mîna, să te îmbrățișez, - cu gratitudine, al D-tale adînc îndatorat coleg, Al. Husar 1. </citation> I.D. Lăudat „Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei” Ion D. Lăudat (3 noiembrie 1909, Bărbătești-Gorj - 8 noiembrie 1996, Iași), autorul unei Istorii a literaturii române vechi și al multor studii literare și de metodică, a fost dintre cei mai umani profesori pe care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
categorie. Dă indicații precise tinerilor din catedră ce să scrie, cum să scrie, planifică-i ca să nu se supere. Nu e bine să te socotească un izolat. Cu ei trăiești aceeași atmosferă de vis al meseriei. Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei. Să facem și noi măcar cît ei. Să fii sănătos! Să muncești cu zor și spornic. Să ai succese, îți urează, I. Lăudat </citation> (10) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”3.VI.1971
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
germană, ca să ne facă plăcere scotea În acea vreme o revistă ilustrată „Valahia sălbatică”. Cât de sălbatecă era Însă viața la Cojocaru pentru berlinezul meu! Donnerweter, spunea Teichert, cum se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]