851 matches
-
București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală simbolistă, c.l. închegat în jurul lui Alexandru Macedonski și al revistei „Literatorul” - apărută la București, cu mari întreruperi, suplinite de o serie de alte reviste-satelit, între 1880 și 1918 - e mai degrabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
precoce în presă, în 1967), D. era deja un nume de prim-plan cel puțin în lumea „scandalurilor” boemei literare de la Mogoșoaia și de la Casa Scriitorilor din București. Prietenia cu Marin Preda, frecventarea elitei conducătoare a breslei, permanenta atitudine de frondă juvenilă a „noului Rimbaud român”, farmecul irepresibil al omului, jovialitatea ghidușă, corozivă și cinică în același timp l-au propulsat în centrul atenției scriitoricești, al criticii literare, dar și al vigilenței conducerii superioare de partid. Omul „plesnea” de talent și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
dar chiar domina, realmente, literatura vremii (nu numai pe cea românească), părând a se fi impus deja, între cele două războaie mondiale, în prim-planul artei romanului. Individualitate creatoare puternică, scriitorul român, alegând alt drum, n-o face nici din frondă orgolioasă, nici din vreun conservatorism programatic, ori din cine știe ce limitări, fără leac, ale resurselor lui creatoare, ci din - multiple - cu totul altfel de rațiuni. Autorul Baltagului și al Crengii de aur avea alte opțiuni și priorități decât să i se
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
cetățeanul nostru un om fără conștiință politică. Domnule Georgescu, de ce justificați, sprijiniți emigrarea din motive umanitare? Cred că postul dvs. de radio nu face bine în acest sens. Noi nu avem nevoie de acești curajoși care vor să se expatrieze. Fronda, disidența deschisă seamănă cu ceea ce Lenin spunea revoluție cu voie de la poliție; seamănă cu acei revoluționari germani care, vrând să ocupe o gară, mai întâi și-au luat bilete de peron. Aceste lucruri sunt totalmente inutile, bune pentru presa care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
O demonstrează atît istoria Franței, cît și istoria fiecărei Republici în parte. Sistemul vaselor comunicante a cunoscut o versiune cantitativă în vînzarea de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
civil sau extern accelerează dezvoltarea aparatelor de transmisiune: de la telegraful optic la transmisiunile radio (trecînd prin asediul Parisului din 1871, pentru telegraful electric). Tot starea de război întărește controlul politic al statului asupra mijloacelor de informare existente războaiele religioase și Fronda, pentru instaurarea cenzurii regale asupra tipografiilor; al Doilea Război Mondial și războaiele coloniale, pentru controlul republican asupra radiourilor și televiziunilor. Războiul scoate cu brutalitate orice sistem mediatic din preistoria sa administrativă și juridică. Anterior, dominante sînt inerția, mica înțelegere, ambiguitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
luați la refec și pentru sabotarea limbii române. Scrie dl Breban: „Curios e faptul că, deși Academia Română a stabilit elementele esențiale de grafie a limbii literare, unele edituri - Humanitas - și unele reviste literare - România literară etc. - printr-un fel de frondă pe care nu o înțelegem, se încăpățânează să respecte coloratura pro-slavă a lui Al. Graur!ț”. Nu doresc să-mi spun părerea aici despre disputa între susținătorii lui “î” și cei ai lui “î”, dar cum dl Breban se ascunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
excluderii unui coleg. Și atunci, și acum în 1990, a fost dezavuat de ceilalți colegi. În ambele situații, și-a dat seama că „e mai ușor să faci un gest spectaculos decât să-i suporți consecințele” (66). În ce constă fronda lui Valeriu Cristea în noile împrejurări? În ceea ce a putut să le pară unora drept cârdășie cu beneficiarii abuzivi ai revoluției. În realitate, a fost vorba de angajarea, cu bună-credință, în tabăra care i s-a părut mai aproape de sentimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aplaudat, am aplaudat, dar nu ne-am ridicat în picioare. Și în ce mod aplaudam, așa, cam într-o doară, relaxați, blazați, ca niște congresmeni americani. Ce ne-o fi venit, nici azi nu înțeleg. De unde necesitatea acestui gest de frondă puerilă, dorința subită de a brava? Și tocmai la o asemenea ședință, cu o asemenea participare, ca număr și „calitate”? Nimeni nu ne-a zis nimic. Ca și cum nimeni n-ar fi observat nimic. Oamenii, în picioare, au aplaudat un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cii săi. Odată a asistat la o discuție acasă la Costică Beldie, la care participau C. Rădulescu-Motru, N. Vătămanu și Narly. El Își amintește că „Beldie era impetuos, cult, frumos. Nu-i rezista nimeni În dialog; avea o atitudine de frondă. Era un crea tor: gândea și vorbea. Costică nu era drogat cu literatura; o analiza și critica. A fost prieten și cu Simion Mehedinți. Era preocupat de biografiile oamenilor celebri și cunoștea multe despre ei. La una din Întâlniri, Mircea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că până și copiii, când îl întâlneau, confundândul biblic, îl arătau mamelor lor, „Uite-l mamă, pe Doamne, Doamne!”, că așa arăta el, cu fața trasă, acoperită de barba mare și albă, cu ochii ascunși în fundul orbitelor... Atitudinea lui de frondă nu-i va servi mai ales în procesul politic care i se va intenta în 1958... Acasă, treptat, din când în când, mai primea vizita apropiaților: Adrian Maniu, Sandu Tudor, Dinu și Cornelia Pillat, Camil Baltazar, Camil Petrescu, doctorul Radian
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Editura Dacoromânia, București, 2006 Sbârcea, George, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Editura Dacia, Cluj—Napoca,1989 Scrima, André, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Editura Humanitas, București, 1996 Selejan, Ana, Literatura română în totalitarism (Anul 1954), Fundația Culturală Fronde, Sibiu, 1996 Serviciul Român de Informații, Cartea Albă a Securității. Istorii, literare și artistice, 1969— 1989, Editura Presa Românească, București, 1996 Sorescu, Roxana, Interpretări, Editura Cartea Românească, 1979 Sorescu, Roxana, Andrei Voiculescu, nepotul marelui scriitor Vasile Voiculescu dă în urmărire
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
unei domnii sângeroase (10 decembrie 1939 - 6 septembrie 1940), Timișoara, Editura Gordian, 1977. Sima, Horia, Era libertății. Statul național legionar, I-II, Timișoara, Editura Gordian, 1995. Sturdza, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Alba Iulia, Paris, Editura Fronde, 1994. II. Lucrări generale Brestoiu, Horia, Impact la paralela 45. Incursiune în culisele bătăliei pentru petrolul românesc, Iași, Editura Junimea, 1986. Butnaru, I.C., Holocaustul uitat. Considerațiuni istorice, politice și sociale cu privire la antisemitismul românesc, Tel-Aviv, 1985. Buzatu, Gheorghe, Din istoria secretă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
40 de ani) și împotriva cărora imagina (hiperbolic, evident, formula fiind a lui Cioran) o „noapte a sfântului Bartolomeu”. Fără să ader la ele, atitudinile acestea nu mă contrariau (îl admiram pe Nietzsche și-mi plăcea spiritul de tăgadă și frondă, care altminteri mă încântase și la Zarifopol), ba chiar, adesea, mai cu seamă la Eliade, le găseam serioase, nuanțate și convingătoare. Dintre cărțile „tinerilor” îmi plăcuse enorm eseul sobru și plin de umor filozofic al lui Noica, Mathesis sau bucuriile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o minune care este totuși în firea lucrurilor la minunea unei rodiri nobile. Acesta este destinul nostru. Acesta trebue să fie destinul nostru. Dacă nu trebue să facem asta, atunci toată străduința generațiilor va fi fost zădarnică. Un vent de fronde C'est levé ce matin. Je crois qu'il gronde Contre les mandarins. Il Principe este medicul timpurilor de epidemie. Feltin Sasu [SPECTATORUL ȘI DIVERSE NOTE]* Spectatorul Vă pot spune de la început că acest spectator e un om care zâmbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi superiori și că, de fapt, ei joacă rolul de seamă nu numai În viața acestuia, dar și a cercului În care se Învârt cu toții. (Planchet, de altfel, cunoscutul și istețul valet al lui d’Artagnan, ajunge unul dintre șefii Frondei, dovadă că vioiul paj, kammerdiener, valet de pied, rândaș, mesager erotic și, uneori, În travesti, companion de călătorie al gentilomului, poseda valențe multiple!Ă Nu cunosc deci, cum o spuneam, o mai bună comparație a acestui eu - care, după ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
kilograme de carne!” „Asta înseamnă jumătate de porc”, a apreciat, aparent serios, unul dintre ei. „Cu sau minus slănina”, a adăugat batjocoritor al treilea, umoristul grupului. * Ce însemnătate, ce ecou are inconformismul într-un oraș de provincie? Pe cine afectează fronda mea? Cine se sinchisește de așa-zisa „grevă” a „profesorului Neacșu”? Dar de vehemențele lui „Ghiță” (pentru intimi) Neagu, „profesorului Gheorghe Neagu” (oficial)? Acesta îmi spunea, pe stradă, fără fereală, tare, că el va fi „proprietarul primului ziar particular din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de obser vat asta. Nu trebuie totuși să uităm că obiectul observației sale nu sunt niște ființe indiferente, ci unele pasionate, exemplare de umanitate la care cel mai mic defect capătă un relief deosebit. La Rochefoucauld a luat parte la Frondă, Chamfort la Revoluție. Vremurile tulburi, punând pasiunile, goale, în văzul tuturor, le ușurează cunoașterea; ele sunt providența observatorului, pentru că meditația asupra omului cere, pentru a se naște și a se adânci, niște condiții capabile să stârnească mirarea sau stupoarea. Seneca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
susținută de perne; un soi de bonetă de noapte pusă cam într-o parte lăsa să se vadă un păr cărunt. Cercei cu diamante montate după moda veche coborau pe umerii halatului ei presărat cu tutun, ca pe vremea elegantelor Frondei. În jurul ei, pe cuvertură, se aflau risi pite pli curi de scrisori golite de scrisorile pe care le conținuseră și pe care Doamna de Coislin își însemna gândurile, în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 18 martie până la 5 aprilie 1912 (trei numere). Ca și alte publicații simboliste, precum „Revista celorlalți”, „Fronda”, „Simbolul” sau „Grădina hesperidelor”, I. reprezintă direcția nouă, de inovare a expresiei artistice în poezie: „Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem, prin urmare, să călcăm drumuri neumblate și să născocim motive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287565_a_288894]
-
Eu îmi făcusem cultura cinematografică la Cinemateca Eforie, cu Fellini, Antonioni, Visconti, Bergman, Tarkovski, Mi hal kov, Vajda etc. Cristi mă introducea însă întro altă dimensiune a filmului - și o făcea cu înclinații pedagogice, altoite cu o doză bună de frondă. Tarkovski era bulshit și influențase în mod nefast întreaga școală românească de film. Cristi propunea, în schimb, minimalismul lui Cassavetes, cu refuzul oricărei simbolistici sau al cadrelor căutate. Înainte nici nu auzisem de John Cassavetes, dar, pentru că era regizorul preferat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
În stare să fac o analiză literară; de aceea Încerc una ecologică. Incontestabil, Eminescu a fost un romantic. Nici nu putea poporul român, lipsit de libertatea oferită de putere și bogăție, săși manifeste geniul În altă parte decât În cadrul tumultului frondei culturale a romantismului, pe bună dreptate definit de unii ca “revolta romantică”. Iar el, Eminescu, se autodefinește ca atare În una dintre ultimele sale poezii. Iar ecologia, fie numai ca simplă definiție, vine din Germania anului 1866, adică din finalul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tip american: dur, insurgent, coleric, autoetalându-și fără scrupule și fără pudoare experiențele de viață extrase din medii joase ori „subterane”. Personajele și viața lor conțin deopotrivă ceva din vechii tineri furioși ai prozei anilor lui Osborne & co., trăgând după ei frondă, sărăcie, sexualitate și alcool, dar și ceva din rusul vagant, care, de la anarhiști și până la Șukșin, bântuie stepa cu fantasmele lui cvasimesianice și totodată mizere. Amantul colivăresei (1994) și Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (1998) sunt romanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de evenimentele care pasionau atunci opinia publică și chiar un tineresc spirit de frondă. C. este în egală măsură o sursă de informații asupra procesului de formare a lui Caragiale, asupra efortului de a-și selecta teme, tipuri și psihologii ce vor fi întâlnite frecvent în întreaga sa operă, precum și asupra făuririi uneltelor scriitoricești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
călugării siriaci care intonează imnuri arameene, intonațiile nazale ale contemporanilor lui Hristos. Pentru noi, care suntem incapabili de a surprinde aceste îndelungi încremeniri, aceste sughițuri ale legendei veacurilor, demnitarii acestei lumi de dincolo de lume ne evocă figurile mai moderne ale Frondei, ale cardinalului și ale celor trei mușchetari, din vremea când mai-marii Bisericii erau încă prinți de capă și spadă iar purpura era de culoarea sângelui. În epoca, nu chiar atât de îndepărtată, când "viciile unui arhiepiscop puteau fi virtuțile unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]