635 matches
-
fibră, 33 x 45 cm. Muzeul de Artă Fogg, Universitatea Harvard, Cambridge, S.U.A. Diferite alte procedee de gravare în relief, pe o placă de metal, s-au practicat încă din secolul al XV lea, mai ales pentru ediții reprezentative de frontispicii, metalul fiind mai puțin supus uzurii decât lemnul. Efecte deosebite s-au obținut prin maniera crible, în secolul al XV-lea, în Germania, dar mai ales în Franța, pentru ornamentarea de Cărți ale Orelor (Fig. 25). Gravura în adâncime pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ICONAR, revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880 ca avanpost al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un Dante roumain", întrupare a tipului romantic, solitar neînțeles, persecutat de lumea
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
Privit global, eXplore dance festival-ul din acest an a fost o luare de contact, binevenită, cu mișcarea internațională de dans contemporan, transformată preponderent într-o suită de performance-uri. Glumind puțin, dar foarte aproape de adevăr, am putea sugera că pe frontispiciul oricărei manifestări de artă contemporană să se scrie ceva de genul „Voi toți care intrați aici, daca vreti sa dansați sau să vedeți dans, lăsați afară orice speranță!”
eXplore dance festival 2011 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5188_a_6513]
-
delirante. Oameni care sfințesc locul În paginile sale de jurnal din revista RAMURI nr. 4, Gheorghe Grigurcu face referiri la revista noastră: „Nu-mi dau seama dacă cititorii României literare conștientizeză împrejurarea, oricum stranie, că hebdomadarul, așa cum stă scris pe frontispiciul său, apare «cu sprijinul Consiliului Județean Alba». Mai exact spus, cu cel al unui om foarte inimos, președintele Consiliului, Ion Dumitrel, în acest răstimp de criză realmente un mecena.” Ne-am bucurat că reputatul critic l-a descoperit, la Alba-Iulia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
Theile der Erde seinen Schatten). Enumerarea lor explicită denotă, în opinia noastră, un efort hermeneutic la poetul român, care a corelat aici textul cu o imagine ce relua și stiliza toată tema „visului sultanului Osman”. Este vorba despre gravura de pe frontispiciul cărții lui Cantemir, Sistema religiei muhamedane (Kniga sistema, ili Sostoianie muhammedanskiia religii ..., Sanktpiterburgskaia Tipografiia, 1722), carte pe care Eminescu e posibil să o fi cunoscut (C. Negruzzi încercase traducerea ei, în 1838). Necunoscând însă limba rusă, Eminescu a așteptat întâlnirea
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Cronicar Reflexe negre și albe Editată de Consiliul județean Caraș-Severin și Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, sub egida Uniunii Scriitorilor, revista REFLEX cu sediul la Reșița a împlinit 100 de numere. Fiindcă și-a înscris pe frontispiciu îndemnul cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg "... și ține-te de Banat", publicația condusă de Octavian Doclin privilegiază personalitățile culturale originare din zonă. în nr. 100-102 al trimestrialului e publicat, între altele, și un interviu cu profesorul universitar clujean Mircea Popa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
agent de dezvoltare locală în Regiunea V Vest“ a fost clasat pe locul V. Astfel, cele două instituții ale administrației publice județene au primit, pe lângă diplome de excelență, și câte o plachetă pe care au dreptul să o monteze pe frontispiciul clădirii și care atestă recenta apreciere la nivel național. LILIANA SCRIPCĂ Colaborare bilaterală l Între Timișoara și Mulhouse Colaborarea stabilită între municipalitățile Timișoara și Mulhouse a parcurs de-a lungul anilor mai multe etape, concretizate în diverse domenii de activitate
Agenda2003-44-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281641_a_282970]
-
fiind și primarul comunei Ozun", a afirmat Tamâș. În opinia acestuia, arborarea steagului secuiesc, care este simbolul unei comunități naționale, este legală. Steagul secuiesc este arborat pe mai multe clădiri ale primăriilor din comune ale județului Covasna, dar și pe frontispiciul Primăriei Sfântu Gheorghe sau al Consiliului Județean Covasna.
Preşedintelui CJ Covasna îndeamnă edilii să arboreze steagul secuiesc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39831_a_41156]
-
Muguraș Constantinescu Cînd în 1697, Charles Perrault (1628-1703) publică volumul care l-a făcut celebru, Povești sau basme de odinioară cu moralități, el strecoară în imaginea de frontispiciu, ce reprezintă o bătrînă istorisind copiilor, seara, lîngă foc, și un al doilea titlu, Poveștile Mamei Mele Gîsca, prin care își recunoaște, s-ar părea, datoria față de sursa anonimă, folclorică. Mama, Lelea, Mătușa Gîscă - numită uneori și Barză - era, fără
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
față de sursa anonimă, folclorică. Mama, Lelea, Mătușa Gîscă - numită uneori și Barză - era, fără îndoială, în epocă, o imagine emblematică pentru povestitorul popular. Dar relația poveștilor lui Perrault cu cele tradiționale, istorisite odinioară de “Mama Gîsca” (după cum ne-o arată frontispiciul desenat de Perrault însuși - aceasta toarce lîna și deapănă totodată caierul poveștii, seara) este ceva mai complicată. S-a spus, pe drept cuvînt, că Perrault ne propune un joc-joacă cu povestea tradițională, într-un echilibru foarte schimbător între tradițional și
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
folosindu-se de cizmele de șapte poște ca mesager al regelui și al doamnelor îndrăgostite. Chiar și cele două titluri date de Perrault volumului său, unul instalat după un protocol cunoscut pe pagina de titlu, celălalt strecurat pe furiș în frontispiciu, țin, pesemne, tot de joc, de șăgălnicia cu care el pare că ne propune ceva și, în același timp, ne ademenește cu altceva. Și în simbolistica poveștilor, în ciuda dimensiunii ei grave, “camuflate”, am putea spune, gîndindu-ne la Eliade, există și
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Mazilu fac obiectul mai tuturor scrierilor de după 1970. ,Tînărul-reporter-harnic-și-talentat" devine într-o bună zi scriitor și atunci dorește, nici mai mult, nici mai puțin, decît să inventeze o altă specie literară, un fel de ,ziar autobiografic" care să aibă pe frontispiciu deviza: ,Vinde-ți zilnic sufletul!" cu acel înțeles atît de străveziu în slujba adevărului. Simte a fi el însuși ,un Eden, unde / toate genurile sînt animale care se încrucișează, / puind" și, pentru ,a se mărturisi cu fulgi cu tot", trece
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
balenă... * Wenn du dich für den geringsten Menschen achtest und dich nicht überhebst so ist es mir lieber, als wenn du Broken bauen und wenn du alle leute die daruber gingen, umsonst über Macht behieeltes... (??) Traducere a unui text de pe frontispiciul catedralei catolice din Sibiu, reprodusă după inscripția veche a unei capele din Bavaria de sus: " Dacă vei da atenție celui mai umil om și nu te ridici deasupra lui, îmi este mai drag (inimii mele) decât dacă îmi ridici poduri
Vorbe desperecheate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6826_a_8151]
-
texte în engleză. O dovadă că mintea mea se întoarce la un strat mai adânc al percepției, unde imersiunea trebuie să conțină cât mai multe din ingredientele și contextul „plăcerii inițiale”. Or, franceza a fost, în acest sens, vehiculul decisiv. Frontispiciul revistei mi s-a întipărit în minte până în cele mai mici detalii: trei litere groase, cu contur negru, colorate diferit: P în roșu, i în ocru, f în albastru. Punctul de pe i era o bulină mare, în interiorul căruia se găsea
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
a devenit celebră „dragi tovarăși și prieteni”, ci cu mult mai democratica și corecta politic „Dragi tovarășe și tovarăși”. În anul următor, 1967, prima pagină a anului reține doar o casetă cu mențiunea „Din discursul tovarășului...”, plasată, e drept, deasupra frontispiciului, dar care are doar patru rînduri ce se încheie cu sintagma „făurirea viitorului fericit al scumpei noastre patrii”. În rest, un articol de An Nou de Perpessicius, reproduceri dintr-o expoziție de artă plastică, o tabletă cu urări semnată de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
de discurs și articolul convențional semnat de vechiul proletcultist Ghilia sînt diminuate ca spațiu tipografic și împinse în mod semnificativ spre periferia paginii 1. În 1968, pe prima pagină a numărului 1 al Gazetei literare din 4 ianuarie, apar deasupra frontispiciului trei casete: prima anunță „Versuri de Maria Banuș, Mihai Beniuc, Gheorghe Tomozei, G. Alboiu, Iordan Chimet”. A doua: „Arhiva albă, Petru Popescu, Întîlnire cu Mona-Lisa”, iar a treia: „Iliada într-o nouă versiune, Cîntul al nouălea”. Două texte pe două
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
experiență și dispunând de cu totul alte mijloace de lucru, moderne, totul ar fi mult mai simplu. G.S.: Ce este specific săptămânalului „Agenda“ și îl face să fie diferit față de alte publicații? Z.K.: După cum se poate citi și pe frontispiciul „Agendei“, publicația este „săptămânal de informații și divertisment“, ceea ce înseamnă informare obiectivă, fără tendențiozitate sau intenția de influențare a cititorului. Săptămânalul a fost conceput ca o publicație care nu se implică în politică. Cititorul primește ceea ce îl interesează să afle
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
văzut, în incidentele din timpul alegerilor din acel an. Susținea opoziția liberal-radicală, a îndemnat pe ploieșteni să înlăture birourile electorale constituite prin abuz. A fost atunci arestat, apoi eliberat. A scos, tot în 1869, ziarul Democrația, care avea înscris pe frontispiciu dictonul Vox populi, vox dei. Se cunoaște că I.L. Caragiale își va aminti de Democrația, punându-l pe studintele în drept și publicistul Rică Venturiano să rostească stâlcit amintitul dicton. De altfel, stilul editorialelor din Democrația era înrudit cu cel
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
de data aceasta cu albastru deschis. Ori de cîte ori va apărea această rubrică (și va apărea deseori de-a lungul anului), același chenar al țării va apărea și el, în diverse culori. (O dată cu această rubrică, culorile, rezervate pînă acum frontispiciului și unor casete mai importante cu anunțuri de sărbători politice încep să migreze și în restul paginilor reviste.) Interesant este de asemenea și faptul că în acest număr 4, cu harta patriei, apare pe prima pagină un anunț în legătură cu „comemorarea
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
sunt repere ce neevitat în critica și istoria literară, scriitorii din volumul dedicat Banatului par să pășească destul de greu dincolo de zona locală de interes. Chiar dacă numele lor se află pe indicatoarele străzilor, pe tăblițele de la intrarea în localități și pe frontispiciul școlilor din Banat, puțină lume ar putea să spună ceva despre operele lui Nicolae Stoica de Hațeg, Eftimie Murgu, A.C. Popovici (în anii din urmă opera politică a acestuia a fost redescoperită cu uimire, în condițiile redesenării contururilor Europei), Ioan
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
partizanul unei strânse alianțe antifasciste și a decis fabricarea bombei atomice. Miercuri, 14 aprilie „TRIBUNA“ La Sibiu a apărut în 1884 primul număr al publicației culturale și politice „Tribuna“. Inițiată de un grup de negustori din localitate, ea avea pe frontispiciu deviza „Pentru toți românii, soarele la București răsare“. În articolele publicate în ea au fost promovate ideea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, necesitatea folosirii unei limbi literare înțelese de întregul popor și a normelor ortografice fonetice stabilite în 1880-1881
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
recomandă pe tânăr lui Nae Ionescu, pentru un post de reporter la Cuvântul - ciudată întâmplare! - Cezar Petrescu primindu-l pe narator în redacția cotidianului oficial carlist România, după ce desfășoară, patetic, motivele din care a acceptat să-și pună numele pe frontispiciul ziarului, în plină dictatură a monarhului. Profesional, reporterul trebuie să se afle anume unde se întâmplă ceva extraordinar. La Breaza, la o ceremonie străjerească, patronată de primul străjer al țării - Carol al II-lea -, remarcă pe fața suveranului oboseală, neliniște
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
orice, să nu exagerăm). Tot în Steaua, este reluată o emisiune de televiziune consacrată canonului literar la care au participat dnii Corin Braga, Ovidiu Pecican și Mircea Petean. Așa mai venim acasă după șocul textului dlui Poenar. * "...La Tîrgoviște, pe frontispiciul casei în care a văzut lumina Grigore Alexandrescu, se lăfăie firma Partidului Muncitoresc Român - Fi-liala Dîmbovița", scrie dl Tudor Cristea în editorialul Literelor de pe aprilie. În același număr al revistei, dl Barbu Cioculescu trece în revistă două versiuni ale morții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Cu ilustrații din CESARE RIPA - „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” - Padova, 1625). Cartea este segmentată/împărțită după anotimpuri și luni - numite conform tradiției și subnumite, doar aparent, conform simbolisticii antice și/sau renascentiste - în realitate, subtitulatura (extrem de elegant-poetică, trebuie să recunoaștem! - prin frontispicii, cum ar fi: Lacrimi de bazileu, Taina lăuntrului, Scrisori din Amalthea, Acatistul iubirii etc.), se raportează la trăiri și experiențe interioare personale: I - GERAR - Taina lăuntrului; II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus; III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER - Pascalia; V
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]