1,835 matches
-
în urma tranzacției sovieto-germane din 23 august 1939 și a înțelegerilor secrete ulterioare dintre URSS și Germania nazistă îi urmeaza realizarea un transplant de sistem sovietic în teritoriile românești ocupate și impunerea cu forța a regimului totalitar comunist; -aplicarea terorii împotriva fruntașilor vieții publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor și oamenilor simpli rămași în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă; exodul forțat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS; -formarea abuzivă
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
trebuia dată o sentință de moarte, pentru ce mai trebuia judecat? Și pentru ce îl mai aduseseră pe galileean la el?”, se întrebase el. Pe de altă parte acela care fusese adus înaintea lui se făcea vinovat de ceea ce spuneau fruntașii iudeilor și merita probabil din plin condamnarea. Tetrarhului îi plăcea de altfel postura de judecător iar când dădea o sentință sau lua o hotărâre importantă, Irod o făcea cu un soi de zel și de detașare, așa încât, atunci cu adevărat
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
Tohan. O chema Rebeca și era a lui Bucur Aldulea, de fel tot de prin Rucăr. Deschisese școală în Rucăr spre a lumina pe fiii de săteni. În același timp continua activitatea revoluționară, întreținând permanent legătura cu Ioasafat Snagoveanu, un fruntaș al revoluției fugit la Fundata (Brașov), angajat ca cioban la oile lui Moise Moșoiu, un înstărit de-al locului. Sub conducerea lui școala particulară din Rucăr a funcționat din anul 1849 până în 1857. Era mereu urmărit înn activitatea pe care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți și pornește, fără să-l vadă nimeni, spre locul unde-L va întâlni pe Învățător. El, fruntașul iudeilor, speră să capete mai multă înțelegere a celor săvârșite de Isus: Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care Le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el (Evanghelia după
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
întinsă a recunoștință, roua cerului.Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți și pornește, fără să-l vadă nimeni, spre locul unde-L va întâlni pe Învățător. El, fruntașul iudeilor, speră să capete mai multă înțelegere a celor săvârșite de Isus: Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care Le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el (Evanghelia după
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului În București, la Capșa, pe Victoriei, colț cu Quinet E un maestru cam chefliu ce scrie rime-n ricoșet Un mare amator de vin, degustător, fruntaș Și inamic al apei de băut, autodeclarat codaș. E Păstorel, jurist și gastronom, poet de rime-n vin pelin Juratu-sa că apă de nevoie a băut și ăsta i-a fost cel mai mare chin. Și în fântână spumegând
IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345377_a_346706]
-
a raționa sunt supuse permanent mutațiilor care nu mai sunt, însă, influențate de factorii de mediu ostili. Orice s-ar întâmpla, creăm doar un șir de clevetiri, de stânga, dreapta, centru în toate direcțiile. Inclusiv, ulterioară. Statisticile sunt îngrijorătoare. Suntem fruntași pe ramura la bolile de ordin psihic. În spitale se introduce coplată! Oamenii neinstruiți au ajuns să fie mai scumpi decât oamenii valoroși care, se vând ieftin pentru o sinecura. Cod roșu. Total! Realitatea românească o confirmă din plin. Din
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
BRM (adică cel mai bun la pușcă mitralieră). Și dacă nu mă credeți am și proba: diplomă de excelență! Plus, o insignă de expert în trageri! Dilemă mea rămâne însă...cum în Romanian Army, trăgeam doar satisfactory, iar aici ajunsesem fruntașul companiei....!! Să fie armă de vină? Sau pur și simplu dorința mea crâncena de a fi cât mai bun? Să fi avut Kalașnikovul românesc “bătaie”? Sincer, nu am un răspuns... Am fost foarte fericit, însă, când am fost scos pe
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
arată că lumea lui Tudor era în plină mișcare și transformare. Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822 aproape toți boierii recunoscuți ai Olteniei, precum și peste 800 de fruntași și elemente întreprinzătoare provenind din alte stări și straturi societății 5. Între aceștia chiar Tudor Vladimirescu care ridica în 1808, împreună cu unchiul său după tată Gheorghe Duncea, biserica de lemn din Prejna, satul său de origine paternă și ca excepție
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
situații11Cămașa morții era deja îmbrăcată și el simțea de aceasta cu mult înainte de revoluție. După cum se vede, vremurile erau tulburi, complicate, însă oamenii erau în măsură să le înfrunte. Cu atât mai mult cei din elita boierească sau unii dintre fruntașii și întreprinzătorii proveniți din celelalte stări sociale, așa cum s-a văzut la Revoluția din 1821, precum și în deceniile următoare. TUDOR VLADIMIRESCU a dat, prin FAPTA și MARTIRIUL său, o deschidere necesară unei NOI LUMI al cărei purtător de profunde și
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
vecinătățile și toponimele sale: Severinești, Căzănești, Cervenița, ș.a. Ele reflectă preocuparea unor boieri și dregători din zonă(Matei Glogoveanu, Barbu Poenaru, Dumitrașco Gârboviceanu) pentru a reglementa situații patrimoniale uneori încurcate, dar și interesul unor cete de moșneni sau a unor fruntași locali din Cerneți( Istrate Calotescu spre exemplu), pentru a păstra sau dobândi pământ în hotarul Govodarva. În ansamblu, aceste documente oferă informații despre o lume mehedințeană în schimbare în care trăiesc și se manifestă viitorii fruntași ai societății românești din
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
moșneni sau a unor fruntași locali din Cerneți( Istrate Calotescu spre exemplu), pentru a păstra sau dobândi pământ în hotarul Govodarva. În ansamblu, aceste documente oferă informații despre o lume mehedințeană în schimbare în care trăiesc și se manifestă viitorii fruntași ai societății românești din Oltenia sec. al XIX-lea. 1. -1761, noiembrie 15 Copie scoasă după altă copie a hotărniciei hotarului Severinești. Și protocolită cu originalul Noi 8 opt boieri care am fost luați din porunca D-lui Dumitrașco Sturza
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
fixaseră luptătorii pentru Unire, în primele rânduri se situa problema învățământului și cu deosebire gratuitatea lui. Legiuirea care urma să aibă la bază aceste principii a fost Legea instrucțiunii publice din anul 1864. Ideea obligativității învățământului o găsim prezentă la fruntașii mișcării revoluționare de la 1848. În Proclamația de la Islaz se preciza că "nici un fiu de cetățean din câți se află azi în vârstă de 12 ani și câți se vor mai naște de acum înainte, să nu rămână neîmpărtășiți de învățătură
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
postul Crăciunului, friguroasă, dar cu soare. Printre sughițurile care-i înfundau respirația, poștașul l-a citit, fiindcă ea, mumă-sa, era aproape leșinată și toți vecinii care se adunaseră în bătătura casei, să audă nenorocirea, țipau cu palmele la ochi. - „Fruntașul, Mogoș Trifon , născut la data de 1 februarie 1911, în comuna Valea Mare ... contingentul... și a început și el să plângă de n-a mai putut citi oprindu-se un moment, ...a murit în lupta de respingerea atacului bolșevic la
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
Radu G.TEPOSU :Critică de direcție nu mai are, în clipa de față, gloria și entuziasmul de dinainte de 1989. Puțini anahoreți au rămas în jilțul lor cu spetezele roase, incapatanandu-se să citească metodic și să dea verdicte corecte. Toți fruntașii acestei critici s-au risipit în diverse alte activități, dar eu nu cunosc o altă publicație, în afară de « CUVÂNTUL », care să-și fi propus - și să facă realmente - o critică de direcție. În jurul acestei publicații există un pluton - poate numai o
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
înfăptuite pînă „la virgulă”? Păi, programe cu proiecte și cifre seducătoare (școli, spitale, majorări de lefuri și salarii etc.) au mai fost în aproape trei decenii de guvernări din rău în mai rău (puteam altminteri ca în Uniunea Europeană să fim fruntași la infracțiuni precum tâlhăria și codași la toate capitolele ce privesc nivelul general de trai?!), încât te bate înțeleptul gând că românii neguvernați n-ar fi ajuns într-o situație mai cumplită ca după un război. Da, căci oricât ar
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
-
normal, din Germania, ridică din temelii o nouă casă, o repară și îmbunătăți pe cea veche unde amenajă un atelier de fierărie în care lucrau cumnații săi, căsătoriți și ei, cu case și gospodării frumoase, deveni om înstărit, unul din fruntașii satului. În mod firesc, oamenii l-au ales primar, deoarece atunci primarii se alegeau după calitățile de gospodar nu după cât de mult puteau să mintă în campanii. Ca primar al așezării Hanți, deveni domnu’ Hans și se apucă de ce știa
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
și tradițiunile istorice? Ei bine! Până la epoca fanarioților ideea de stat a fost democratică și ne este destul să cităm că tronul nu era de drept divin, adică nu era expresiunea unei idei absolute, ci se alegea de boieri și fruntașii țării. Cu alte cuvinte voința națională ca factor principal în alcătuirea și conducerea statului. Sistemul electiv, care este o manifestare a ideei democratice, esista la noi chiar în timpul pe când aiurea domina ideea absolută și pe când Ludovic al XIV[-lea] zicea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și unul, ejusdem farinae, din același aluat protoplasmatic. Ne aducem aminte că după luarea Sevastopolului, când garda imperială franceză suferise mari pierderi, s-a debarcat un număr de recruți pentru împlinirea golurilor. Aducătorul contingentului propuse mareșalului Pelissier să-și aleagă fruntașii dintre recruți pentru umplerea golurilor din gardă. Acesta însă, adevărat fiu al Gasconiei, răspunse că "orice francez e demn de-a figura în gardă". Astfel și d. C. A. Rosetti negreșit va răspunde: Orice atom al partidei naționale-liberale e demn
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le primi demisiunea fără a ne da explicațiuni și fără a ne arăta motivele cari-i fac să se despartă de majoritate. D. P. S. Aurelian: Aș propune să facem un apel călduros și frățesc la acești bărbați, cari sânt dintre fruntașii partidului liberal, ca să binevoiască a se explica cu noi și a ne arăta motivele ce i-au putut îndemna să ia o asemenea hotărâre; trebuie să fim mai înainte de toate lămuri asupra cestiunei și de aceea v-aș ruga să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Domnii aceștia se pot supăra pentru că le vorbim atât de verde, ne pare chiar nouă rău că trebuie să atingem atâtea susceptibilități, dar n-avem ce face. Din generația trecută s-au ales ce s-au putut alege: aproape toți fruntașii partidelor aparțin epocei de la 1848. Cotul cu care măsurăm însă utilitățile e azi mai mare; a întrebuința oamenii, mijloacele și procedimentele din trecut înseamnă a crea un pericol permanent pentru viitorul țării și naționalității noastre. Reproducem încă o dată câteva cuvinte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu întâmplător, încă de la început, conducerea organelor polițienești a fost încredințată unui important membru al conducerii Partidului. Astfel, Teohari Georgescu, care a deținut funcția de ministru de Interne în perioada 6 martie 1945 - 28 mai 1952, a fost, totodată, un fruntaș al Partidului, deținând funcția de membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R./P.M.R. între 21 octombrie 1945 și 27 mai 1952. Totuși, trebuie spus că „influența aparatului” represiv și sentimentul atotputerniciei nu erau prea ușor de contracarat de preceptele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
disciplinei și vigilenței revoluționare, pentru păstrarea cu strictețe a secretului militar și de stat. Se va citi apoi declarația tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej în fața Marii Adunări Naționale. Se poate da apoi cuvântul câtorva militari sau milițieni, exemple de disciplină și vigilență, fruntași în pregătirea de luptă politică și în îndeplinirea misiunilor, care vor să-și exprime entuziasmul lor de a contribui și mai mult la întărirea statului nostru de democrație populară. Se vor trimite de la aceste meetinguri C.C. al P.M.R. și tovarășului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în centrul preocupării problemele muncii profesionale. Organizațiile de partid și U.T.M. au luat în discuție problemele principale ale muncii unităților de Miliție, reușind să mobilizeze în mai mare măsură pe comuniști și U.T.M.-iști ca ei să fie fruntași în munca profesională. Astfel, în toate organizațiile de bază s-au prelucrat referate ca: „Rolul comuniștilor și U.T.M.-iștilor în asigurarea politică a misiunilor”, „Sarcinile organizațiilor de bază-Partid și U.T.M. pentru întărirea și consolidarea reformei bănești”, „Pentru întărirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]