34,387 matches
-
bruiat un pic, dar și provocat literalmente de vorbăria într-o limbă necunoscută care nu contenește în spate. În fața unui public adormit Cum plouă și cum tristețea e legată întotdeauna de lucruri de acest fel, adică toamnă cu ploaie și frunze răvășite de vînt pe trotuarele ude, am sentimentul că citesc o broșură subțire cu poezii ale elevilor din perioada comunistă din România. Mi-e frig și frigul din mine nu-i un frig din afară. Deseori am de spus cîte
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
cosmica autoreferențialitate absolută s-ar putea în fine auzi atotcutremurătorul: "Mâinile sus!" după care Dumnezeu chiar ar ridica mâinile predându-se Lui Însuși mai rostind doar: " Gata... nu mai e nimic de făcut..." Mică teorie asupra destinului În bătaia apusului frunza ajunge cvasi-străvezie - i se văd nervurile, unghiurile pe care le comit la întâlnirea cu pețiolul prelung - un proiect de galeră cu vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor ca și inexistent, deja în ușoară
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor ca și inexistent, deja în ușoară putrefacție - suportabilă, chiar aromitoare, ai zice - confirmând și el că neapărat moartea nu poate fi decât de unică (ne)folosință - a frunzei ori a sapiensului ce poartă în spate Coloana Finitului limitată între extremitatea fostei cozi (dacă e să-l credem pe Darwin) și vânzoleala filosofică a creierului în numele absurdului priitor vedeniilor plăsmuite de visul ori ceața lumii prin care abia
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
mult visătorule numai cu înțelepciunea șarpelui și blîndețea știută a porumbelului nu ajungi să le vezi așa cum poemei de dinaintea cuvîntului ajungi să-i auzi mai întîi foșnetul în somnul tîrziu Poem de seară Apele se adună doar în fața unei piedici frunza sunătoare a lemnului le acoperă tu îți ascunzi fața în mîini moartea ochii-ți descoperă nisipul se naște în cariere de nisip vîntul îl împrăștie-n dună tu îți ascunzi poema după cuvînt - mîinile moartea-ți adună Vișin Copil mama
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren "Zidim România republicii noi", cînd noutatea se
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Stella Vinițchi Rădulescu Seară de prisos În brațe nimic. În ochi întrebări. Copacii se-nclină la rădăcina Nopților fără sfârșit. Frunze uscate-ntre degete. Ușile-nchise nu se mai deschid. Ușile deschise-au murit. Țări întristate cu-o mână aspră Sunt șterse de pe hartă. Orașele, au existat oare? Pe unde se-ajunge la soare? Mai avem doar un secol Mai avem
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
cine ascultă, Cine împarte vorbele, Cine a spus lebede? Cum de-au ajuns orele în calendar? Furnicile au mâncat verbele, Apele au spălat adjectivele, Gândurile-au rămas afară în ploaie, În pământ se-aud voci, Se-aud zboruri, sclipiri De sub frunze își scoate capul Următorul cuvânt - Oasele s-au mișcat în mormânt. cuburi pătrate timp schizofrenic - s-au șters din  memorie toate cercurile - o lume din cuburi pătrate colțurile luminii îmi intră în carne trup înclinat trup înclinat spre soare- apune
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
carnea odăii) Existau semne, semnale, profeții, portofele, portofolii! Rezultatul? Majoritatea zîmbea, minoritatea nu mă auzea (mijloc infailibil de-a se apăra), timpanele nu vibrau la șoapta, la țipătul, la "grosolănia" mea de-a anunța inevitabilul. Și eu tocmai descoperisem prima frunză galbenă, receptasem claxonul divin! Și mă sîcîia și Rilke, dulce, metodic, cu acea carte rătăcită, căutată, intruvabilă (Însemnările lui Malte Laurids Brigge) în cotloanele încăperilor apartamentului năpădit de bălării minuscule, otrăvitoare. Mă îndurera lipsa lui, ca mentor suprem, prieten și
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
Gabriel Dimisianu Cititorii poate au urmărit seria de articole pe care acum o închei, după ce am examinat câteva opere epice care aparțin primilor trei ani postbelici. Le reamintesc: Blocada de Pavel Chihaia, Frunzele nu mai sunt aceleași de Mihail Villara, Ferestrele zidite de Alexandru Vona, Moartea cotidiană de Dinu Pillat, Trubendal de Virgiliu Monda, Oameni și umbre de Oscar Lemnaru, Revolte de Felix Aderca, Zilele nu se întorc niciodată de Sorana Gurian, Euridice
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
chiar acelea pe care el le aștepta. În toate planurile despărțiri de trecut, dislocări, rupturi, înnoiri obligate. Cu toate acestea, parcă în contratimp istoric, anii 1945-1948 rămân estetic dominați de spiritul "vechi" și de continuitate. Mărturisesc despre acest fapt Blocada, Frunzele nu mai sunt aceleași, Ferestrele zidite, Moartea cotidiană, Euridice și celelalte cărți pe care le-am adus în discuție. Răsfrâng integral spiritul "vechi" și despre ele se poate spune că sunt opere care prelungesc după război existența literaturii dinainte. De
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu și o serie de doine (cu considerații asupra rolului unor invocații de tipul „Frunză verde"). Evident, junimiștii Negruzzi, Slavici și Gane nu lipsesc; nici Vlahuță, pe care l-a întâlnit la Maiorescu, și care avea să îl viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară în limba română - am ales
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
suflare Și când respir, mă decantez. Între noi doi îndepărtarea Se face nimb al apropierii, Când vii spre mine, îmi dispar. Nu mă citi... aceste semne Sunt ca bucatele rămase După ospățul din adânc. Variantă Vezi rândunelele rămân Pe-arama frunzelor de nuc Și-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn Ne este dată libertatea Să ne înveșmântăm în umbre, Imaginându-ne plecând. Întotdeauna la trezire Ne-aflăm pe-același manuscris, În strofa frunzelor de nuc, Cu rândunelele eterne. Tablou Ridică pensula din toamnă Și face-n aer semnul crucii, Apoi o-nmoaie în lumină Și trage orizontul liniei Pe ce-i părea a fi închis. Curând în os pătrunde marea, Sub pas tresare
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
punct și virgulă, fă terci din mine, mă bucură infinit! Eu, pe cît mi-e posibil m-am obișnuit să nu izbesc la cap, să nu pocnesc la plex, la complex(ul) de inferioritate etc. etc. Și-așa plouă, pică frunza, cresc prețurile, ne turtește...
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
o vizitasem niciodată în copilăria mea, pînă atunci. Am descoperit locul în care se organiza vara, sărbătoarea cîmpenească numită Maialul, la care lua parte întregul oraș, sărbătorind venirea primăverii. Pădurea ținea drumul, pe care aluneca trăsura, învelindu-ne cu foșnetul frunzelor bătrînilor copaci, din care răzbătea o adiere proaspătă și înviorătoare. Mi se părea că alunecăm într-un vis. Sporovăiam îmbăiată într-o stare de bună simțire, pe care de mult nu o mai trăisem. Lovinescu privea cu interes frumusețea drumului
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
a dreptul prin inimă. Să nu fie chiar nici un semn pe sticla ferestrei, chiar nici o urmă din lumina ce te-a ucis? Să fi ieșit doar un abur fierbinte numai o clipă? Împrăștiat acum, îl caut în roua tîrzie, pe frunze sub pini -sînt ele oare ceva mai sîngerii? Mi se pare? Îl simt totuși în jur, bietul de mine, îți respir, poate, chiar sufletul. Rău am ajuns. E, nu-i așa, nevoie, Mereu de aer. Altminteri, etruscii erau aproape, pe-
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
tu pe alte drumuri umblai, pe trepte de litere, urcînd, coborînd, străbătînd vers după vers, Infernul, - ah, obosiseși, abia ajuns pe primele trepte din Purgatoriu. Și nu vom ști niciodată cum te-a primit Dante. Va fi tremurat măcar o frunză din laurii de pe fruntea lui din tencuiala sfîntă? Pe-a noastră, abia-nmuguriseră. Pe-a noastră, a celor de-atunci și deacum, între spaime rămași, vinovați și greoi. Judecătorul va spune cîndva "Destul!, Liniște, copii, tăceți odată din gură, nenorociților
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
o singură față// vechile structuri cu mii de guri/ mușcă din propria lor rană// precis se va ivi omul nou/ chipul i se poate citi încă din vechile chitanțe// secretarele indigou/ copiază aceleași speranțe// totul e de vînzare/ legi/ patinoare// frunză verde-aurolac/ prețurile nu mă-ncap/ doctorii nu-mi dau de leac/ stau în mine și tot zac/ //pe columnă plînge-un dac// Unanimitate cangurii votau din picioare/ cu alte rînduri de picioare/ Soare de toamnă după ce și-a înjunnghiat soția cu
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
sfios sonete/ în fine/ cei care preferau creația populară/ cîntau din piaptăne/ țigănești/ și murmurau cu ochii duși/ doine/ era un soare atît de frumos/ încît în ospiciul de peste drum/ medicii s-au apucat de dictare/ iar bolnavii completau conștiincios frunzele. păsări cu timbre fiscale în ciocurile lor micuțe/ au înconjurat comisia/ formată din costume/ de toate culorile/ �este atît de frumos afară"/ a șoptit o cîrtiță/ apoi s-a ascuns rapid/ în mușuroiul de lîngă zid// este atît de frumos
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
casă Domnului bărbatul îndrăgostit viu și mort laolaltă sfera de cristal a nebuniei Horatio, câine, bun rămas acum și pentru multă vreme - Aleluia! Nu te teme Trufia verii trece-n umilință ai vrea să-i lași întreaga povară pe cearcănul frunzei, răbdarea, dar penița divină altfel a decis Pământul nevăzut tine-n palme cerul cel nou stele cu spini, fără număr limbile moarte-ale fricii dar eu cea văzută de cealalta ființă mă tem chiar la ceasul în care aud geamătul suflet
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
câteva ori pe zi. Și-ar pune dimineața niște sâni mai ușurei, mai luminoși și mai veseli (cu clinchete de clopoței, eventual), la prânz, unii în formă de friptură cu cartofi prăjiți (să aibă ce contempla posesoarea, în timp ce mănâncă trei frunze), iar seara unii mai grei, mai opulenți, mai misterioși, cu o fiolă de parfum încorporată, care să facă “puf, puf” la apăsare, precum odorizantele de cameră. Avem sâni noi. Cum procedăm? Ce face pseudodiva după ce iese cu sânii de la reșaparea
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
scrie pe un site de produse erotice, în dreptul unui costum de menajeră, conceput special pentru întâlniri amoroase. Prețul costumului? Doar159,89 lei. Locuitorii Romei Antice nu foloseau costume de menajeră, ci țelină. Rădăcina ei era întrebuințată pe parcursul ceremoniei căsătoriei, iar frunzele se foloseau pentru decorarea patului nupțial. Invit-o azi pe menajera Mimi într-un pat presărat cu așa ceva și o să te trezești că pleacă cu frunzele la bucătărie, să facă o supă. Tot romanii mai aveau un ritual cu o
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
foloseau costume de menajeră, ci țelină. Rădăcina ei era întrebuințată pe parcursul ceremoniei căsătoriei, iar frunzele se foloseau pentru decorarea patului nupțial. Invit-o azi pe menajera Mimi într-un pat presărat cu așa ceva și o să te trezești că pleacă cu frunzele la bucătărie, să facă o supă. Tot romanii mai aveau un ritual cu o trompă de elefant ce se purta atârnată de mijloc, înaintea unei nopți de dragoste. Azi nu mai există decât chiloți cu trompă (și urechi!) de elefant
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
de toate că, după, va urma o partidă de sex pe pereți, cu strigături și focuri de artificii. Multe dintre afrodisiacele deja consacrate sunt deja puse la îndoială. Praful de corn de rinocer nu are în realitate cine știe ce efect, celebrele frunze de betel pe care le mestecă asiaticii au doar unul ușor halucinogen, ciocolata ar putea avea consecințe erotice doar dacă am băga în noi vreo 3-4 kile odată, iar busuiocul doar irită ușor uretra, ducând la o semierecție, în timp ce legendara
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]