459 matches
-
restrânsă (la copii destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) beneficiază de o elaborare psihometrică profundă. A.J. Ploticer, Unele considerații privind problemele frustrației, în „Voprosî psihologhii”, nr. 2, 1969. G.C. Ghipail, Bolnavul, chirurgul și operația, în „Revista medico-chirurgicalăa Societății de medici și naturaliști din Iași”, nr. 2, 1972, p. 482. Gh. Ionescu, Introducere în psihologia medicală, 1973, Editura științifică, București, p. 8-9. Vezi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acțiune” (P. Pichot) sau ca o „conduită incomplet activată” (P. Janet). Anna Freud, Le moi et les mécanismes de défense, 1949, P.H.F., Paris, p. 190. R.S. Lazarus, Patterns of adjustement and human effectiveness, 1969, McGraw-Hill, New-York, p. 167-189. N.D. Levitov, Frustrația cac adin iz vidov psihiceschiu sastoianii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 6, 1967, p. 118-128. Luate, desigur, în sens absolut numai prin rapoartarea la timpul prezent, ele fiind relative în perspectiva timpului, a dezvoltării științei, a posibilităților de cunoaștere și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cutremure etc.) care poartă, aceeași semnificație pentru toți membrii societății, și care se repercutează aproape în același mod și grad asupra tuturor (împiedicând realizarea bunăstării și a fericirii). N. Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, 1965, Larousse, Paris. Asupra acestei forme de frustrație, mai complexă, care angajează personalitatea subiectului în întregime, ne vom concentra atenția în mod deosebit în lucrarea de față. Concretizată în stări penibile de tensiune, în stări fiziologice și psihologice dezagreabile, în stări de neliniște deseori insuportabile etc. Vezi: J.R.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacție este considerat inadecvat care se produce continuu în răspunsurile unui subiect, fără a ține cont de exigențele împrejurării situaționale. S. Rosenzweig, General Outline of Frustration, în „Charact. and Person”, nr. 2, 1938. Examenul critic al noțiunii de «complex al frustrație», în „Analele st. ale Univ. Al. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 42. „Frustrația este starea omului care se exprimă în particularități caracteristice ale trăirilor și conduitei și care este provocată de dificultăți obiectiv invincibile, sau subiectiv înțelese astfel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cont de exigențele împrejurării situaționale. S. Rosenzweig, General Outline of Frustration, în „Charact. and Person”, nr. 2, 1938. Examenul critic al noțiunii de «complex al frustrație», în „Analele st. ale Univ. Al. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 42. „Frustrația este starea omului care se exprimă în particularități caracteristice ale trăirilor și conduitei și care este provocată de dificultăți obiectiv invincibile, sau subiectiv înțelese astfel, care apar pe calea spre realizarea unui scop sau rezolvarea unei probleme”. (op. cit., p. l20
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este starea omului care se exprimă în particularități caracteristice ale trăirilor și conduitei și care este provocată de dificultăți obiectiv invincibile, sau subiectiv înțelese astfel, care apar pe calea spre realizarea unui scop sau rezolvarea unei probleme”. (op. cit., p. l20). „Frustrația este starea animalului exprimată în reacții caracteristice și provocată de dificultăți ce apar pe calea spre satisfacerea unei nevoi biologice”. (op. cit., p. l20). Cel puțin nu o are în sensul reflexiv în care există, la om, care dispune de limbaj
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pericolul este mai mare, severitatea lui depinzând, desigur, de gravitatea răului care este anticipat” (op. cit., p. 10) . Asupra, insuficiențelor acestor ipoteze sau teorii explicative, insistăm în capitolul următor al lucrării de față. Vasile Pavelcu, Examenul critic al noțiunii „complex al frustrației”..., p. 39. Frustration. The Development of a Scientific Concert, l965, New-York. Vezi John B. Watson, Psychology from the stand point of behaviorist, 1913, New-York. S.T. Rubinstein, Problema soznanîia v svete dialekticescogo materializma, în „Izvestia AN SSSR, seris Istorii i filozofii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
primită. Human Behavior and Personglity, în „Projective techniques”, l952, Ch/ 1, New-York. Astfel, nu numai J. Dollard și colaboratorii săi, dar și o serie de alți psihologi explică războiul și agresiunile care apar în relațiile sociale ca o manifestare a frustrației, ca un efect al privării oamenilor de aspirațiile, interesele, tendințele lor personale (vezi L. Bercovitz: Agresion, Systematic Reintegration, 1962, New-York; B. Maliowski: Crine and Custon in Savage Society,1932, London). „Un iepure nu ar acționa - arată V. Pavelescu - prin act
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Examenul critic...”, p. 40). În acest sens, H. Kendler arată că învățarea joacă un rol important în determinarea felului de comportament ca răspuns la frustrare: „Agresiunea este un răspuns instrumental care poate avea diferite consecințe; când agresiunea poate elimina sursa frustrației sau minimaliza efectele ei, aceasta se întărește și tinde a persista. S-a constatat, însă, că atunci când șoarecii sunt în mod repetat frustrați, ei învață să tolereze frustrația fără să fie agresivi” (Basic Psychology, Methuen, 1963, p. 397). V. Pavelescu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
răspuns instrumental care poate avea diferite consecințe; când agresiunea poate elimina sursa frustrației sau minimaliza efectele ei, aceasta se întărește și tinde a persista. S-a constatat, însă, că atunci când șoarecii sunt în mod repetat frustrați, ei învață să tolereze frustrația fără să fie agresivi” (Basic Psychology, Methuen, 1963, p. 397). V. Pavelescu, Examenul critic..., p. 41. Prima „topică” se referă la diferențierea „aparatului psihic” într-un număr de sisteme (inconștientul, preconștientul și conștientul) dotate cu însușiri, caractere și funcțiuni diferite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
socotite ca variabile ale personalității, cât decide asupra soluționării conflictului dintre „natură”, „rol”, „mască”, „Sine” și „Supra-Eu” (Studies in personality, 1961, Londra). Fundamentul cultural al personalității, 1968, Ed. Științifică, București. Clasificarea realizată de S. Rosenzweig este considerată claică în „teoria frustrației” (vezi, An Outline of Frustration Theory, în J.M.W. Hunt: „Personality and Behavior Disorders”), Vol. I, The Ronald Prese Comp., New-York, 1994. Petters of Adjustment and Human Effectiveness, 1969, McGraw-Hill, New-York, p. 209-253. Despre importanța conduitei „amânării” vorbesc, printre alții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
indiferența, nu susțin însă eforturile adaptative. În tratarea acestei probleme vom face referiri, în special, la integrarea socio-profesională a tineretului școlar. Prin urmare, atât considerațiile de ordin general referitoare la problema „integrării”, cât și cele care se referă la profilaxia „frustrației”, vor viza mai ales frustrarea produsă în mediul familial și școlar. Bazele istoriei și teoriei culturii, 1975, EWd. Academiei, p. 131. Uravelling Juvenile Delinquency, 1950, Havard Univ. Press, Cambridge. Psihologia inteigenței, 1965, Editura științifică, București. În acest sens, V. Pavelcu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
respect altora. . Copilul nu nutrește pentru părinți numai sentimente de frică sau de neîncredere, așa cum se întâmplă în cazuri extreme; de obicei, el își iubește părinții și manifestă față de conduita lor un respect profund. . Examenul critic al noțiunii „complex al frustrației”, în Analele științifice ale „Univ. Al.I. Cuza” din Iași, Tomul IX, 1963, p. 43. FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Psihologia fenomenului de frustratie.doc PAGE 133
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
spectatorului prin și nu numai prin violența afirmației, care o scoate din obișnuit, ci mai ales datorită seriozității cu care soția lui Ilie Popescu, pe nume Mina, primește "ideea" acestui cal verde, ca un element compensatoriu al unei stări de frustrație. Dintr-o dată ne situăm într-un alt plan al realului, și piesa își schimbă cheia. Ne interesează mai puțin sau deloc comportările soților Popescu, unul față de altul, ca elemente de psihologie conjugală, și mai mult sau numai starea lor existențială
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu înseamnă ca nu exista probleme de acest gen la vârste mai mici.. Tipul predelictual, de orice vârsta este impulsiv,agresiv, mincinos etc. La vârstele mici agresivitatea este adeseori prezenta in conduita unor copii, ca o consecința a unor conflicte, frustrații, dar și datorită sugestibilități si problemelor firești in dezvoltarea voinței, a capacitații de autocontrol. Uneori, minciuna este agresivă, deoarece urmărește pedepsirea unui covârstnic nevinovat, dar de cele mai multe ori minciuna are însă scopuri de apărare sau este efectul unei imaginații prea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
foarte frecvent și oricând ni se întâmplă aceasta, ca indivizi sau ca entități colective, acei monștri ne tulbură și ne răvășesc existența. Un monstru proteic și sângeros se vădește intoleranța născută din onubilarea critică, din lipsa dialogului, din confuzie, din frustrație, uneori din simpla demagogie politică, interesată să cultive tensiuni care să legitimeze un program anume. Carența de comunicare trebuie luată mai ales în calcul. "Unde se termină cuvântul, acolo începe scrâșnirea dinților", spunea un scriitor care a cunoscut bine asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
publicului la temele puse în discuție. Pierre Rentchnick explorase de altfel și alte zone în aceeași direcție, îndreptându-și atenția mai ales spre zonele totalitare. Motivații de conduită surprinzătoare au putut fi puse în lumină. S-a conchis repede că frustrația e foarte răspândită în zona politicului. Nu cumva "orfanii" acestei lumi joacă un rol mai important decât se bănuia? Ce a putut motiva un comportament bizar, o consecință cu totul neașteptată în cutare moment istoric? Ce loc ocupă "intimitatea" omului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lui Freud: "il faut être trois pour aimer" (25 ianuarie 196124). Din păcate, cerințele specifice ale textului administrativ nu i-au permis transcriptorului preluarea stilului direct, cu linie de dialog, și nici inserția tuturor elementelor de didascalie. Un motiv de frustrație profesională pentru pro-creatoarea textului și chiar de separare definitivă de colaborator, chiar și post-mortem 25 (DAGI, 321-2). Din discuție a reieșit oroarea lui Pițu pentru ideea de familie ca și dorința sa de a-și trăi viața în afara normelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cu amintiri plăcute despre colaborare, am mai publicat, în ani consecutivi, încă două cărți de autor și câteva ediții cu prefețe semnate de mine. E o dovadă că nu poți fi filosof în satul tău, când la pândă stau fie frustrații, fie invidioșii resentimentari și răzbunători ai complexelor lor. 7) Ce faceți într-o zi când nu scrieți? Nu există zi în care să nu stau câteva ceasuri la masa de scris. Când nu scriu, citesc și iar citesc. Sunt persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
hotărârile unor oamini atât de simpli cum îi consideră iei pe tov. noștri ssecretari de celule din sate (subl.ns.)”. Cine erau acești „oameni simpli” care-și pregăteau odioasa răzbunare contra unora mai breji ca ei? Desigur, era vorba despre frustrații satelor noastre, fără carte multă dar și fără pământ, cărora acum li se oferise ocazia unică de a-și batjocori foștii învățători ce, pe bună dreptate, îi lăsaseră cândva repetenți ori stătuseră pe coji de nucă la colțul peretelui clasei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
concentreze asupra procesului creativității și nu a produsului său, urmărind trecerea de la creativitatea lentă la cea manifestată; atitudinea receptivă a învățătorului față de ideile elevilor, stimularea la elevi a încrederii în forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
se prezintă, clinic, în forme mai puțin periculoase, dar mult mai fățișe, mai deschise și mai explicite. În formă psihopatologică, agresivitatea infantilă se leagă de un angrenaj foarte larg de mecanisme psihofiziologice cu implicații etico-sociale ca acelea ale culpabilității, insecurității, frustrației, fricii etc. În această perspectivă, chiar și actele antisociale grave, infracțiunile juvenile sunt socotite de un număr însemnat de autori, în frunte cu G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale agresivității infantile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
atenția sau să-i trezească interesul. El frecventează în continuare școala, dar este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecții nu mai este atent și, astfel, copilul, care până nu demult era vesel, devine frustrat. „Apare și complexul frustrației sau lipsei de dragoste care se produce ori de câte ori copilul este privat de dragostea unuia sau ambilor părinți, dar se produce în egală măsură atunci când copilul doar crede că nu este iubit” ( Bătrânu, 1979, p.169). Și totuși
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nu primește caracterul unui dresaj. Sunt deosebit de revelatoare, în acest sens, precizările lui V. Pavelcu: „Partea cea mai dificilă din opera educativă este formarea conduitei de obligativitate, de sentiment al datoriei și răspunderii. Reacțiile infantile, perseverarea așa-ziselor complexe de frustrație nu sunt decât stereotipuri vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa după cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
intelectuală corespunzătoare. IV 9. Tratamentul psihopedagogic colectiv Tratamentul psihopedagogic colectiv ș i măsurile de protecție individuală ale elevului sunt cele mai importante modalități de reducere și eliminare a consecinț elor unor frustrări severe asupra cărora T. Rudică insistă în ”Psihologia frustrației” (2006). În general, prevenirea producerii unor frustrări repetate sau prea severe necesită o bună organizare și coordonare a activității tuturor factorilor educativi: „Fenomenul educațional nu poate fi considerat ca rezultând dintr-o simplă însumare de acțiuni: întotdeauna avem de-a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]