738 matches
-
care eram: - Ce fac ei (vorbeam corect-ca-la-școală)? - Dă, ci să facă..., mi-a răspuns prietenul acela, muuult mai maredecât mine, avea vreo doisprezece ani. Ia, șăd... - Cum, șăd?, m-am mirat eu. Dar uite-i că nu șăd: aleargă, se fugăresc, se bat... - Prost mai ești, măi! Așa se face, la-nceputu șăzutului: te mai tragi, te mai Împingi, te mai chiști, te mai alergi - di-ncălzât, măi! ȘÎ, după ce mântui cu-nceputul, te-așăz’ la șăzut. Aceia șăd, bre, cum să șăde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de ermit crescură. Totuși, stratagema accesului restricționat n-a mai putut fi aplicată la venirea maimuțelor. 12 — Priviți, strigase Pinky într-o zi la scurt timp după ce fuseseră instituite orele de vizitare. E una și aceeași maimuță care ne-a fugărit în bazar. — Priviți, chicoti Sampath din postul său superior de observație, o bandă întreagă. — Maimuța mă urmărește, scânci Pinky, unde mă duc eu vine și ea. Se întoarse și-și privi încruntată fratele. Tu de ce te bucuri așa tare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi și frunze. În el, Sampath era aruncat de colo-colo și cu susul în jos. Ce se întâmpla? Totul se petrecea prea repede ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
însăși fructul înainte ca altcineva să apuce să-l mute și, cu ochi liniștiți și înțelpți, ținându-l aproape, la piept, cu celelalte maimuțe urmând-o în gașcă, sări de pe crengile arborelui de guava și se îndepărtă. — Stai! Armata le fugări, renunțând la lupta cu plasele. Domnul Chawla fugi după ei și după Ammaji. Mulțimea de devotați, care spărsese liniile polițiștilor și, în cele din urmă, chiar și polițiștii cei leneși, fără Superintendentul lor, fugeau cu toții, șuierând, icnind disperați. Și Pinky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
la fel cu vecinii noștri din întreg cartierul. Toți părinții își îndreptau stăruitor gândurile spre tovarășul și spre locul unde ar fi vrut să-l trimită. Atunci făceau pace și nu se mai certau între ei. Unchiul și mătușa se fugăreau și ei în sufragerie noaptea, de pildă de Anul Nou, însă lumina nu se stingea, așa că verii mei trebuiau să sară ca să-i despartă. De vină e blestemata lui de problemă cu alcoolul, era de părere mătușa; unchiul se jura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vin, să mă pitesc sub plapumă. M-am ghemuit la picioarele ei și ea m-a acoperit. Bineînțeles că tata a văzut umflătura de sub plapumă, dar s-a prefăcut că nu pricepe. Striga: unde-i pârlitul ceala di golan care fugărește găinili șî deșălează cânili? Ian stai că pun eu mâna pi iel. Și trosc! izbea cu cârja pe pat, exact lângă mine. Nu înțelegeam cum de lovește așa de aproape, din moment ce nu mă vedea... După ce lumea de la pomană se sătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
foc grămezii de crengi ce le adunaseră țiganii. Copiii ăia vor s-aprindă grămada, a strigat Prințesa. Au alergat Rusalda și copiii însoțiți de dulăi. — Pușcă-vă dracu’, derbedeilor! Dați foc la casa voastră, nu aici. Ho! ho! golanilor! îi fugărea Rusalda aruncând pietre după ei. Au fugit de le scăpărau picioarele, că era gatagata să-i înhațe câinii țiganilor. —Pințeso, Prințeso, tu ești salvarea noastră, s-au adresat toți fetei. Dacă nu-i observai tu bezmeticii ne- aprindeau crengile. În
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-l bătuse Prințesa, cum procedase și cu mandarinele și a plecat. Până seara târziu a putut învăța în liniște. Începea să-i placă hârjoneala cu Prințesa. De aceea de câte ori o auzea cântând, îi dădea cu bulgări în geam. A fost fugărit cu mere, cu prune, cu banane, cu ce fructe avea Prințesa. El le aduna încet, le punea în buzunare, în vreo pungă, mânca din ele să-i facă în ciudă Prințesei. Ah!ce bune sunt! Mulțumesc! În loc să le mănânci, le-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pleacă de aici. Cezar, continuând cu bulgăreala, o înfurie pe Teofana și încep să se bată cu zăpadă, el râzând, e furioasă, până când un bulgăre de-al Teofanei îl nimerește în față. — Stai, că-ți arăt eu ție, sălbatico, o fugărește până o prinde simțind plăcerea să o frece cu zăpadă pe obrajii cu gropițe, în timp ce ea caută să scape. Pisică sălbatică ce ești! — Mrrr! Mrrr!mârâie ca o pisică Teofana, înlănțuită de brațele lui Cezar ca să-l sâcâie. În momentul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
eu, ca să fiu sincer când trebuie să învăț, știind-o că se antrenează în parc, mă pune dracu’ să mă duc după ea, în loc să-mi văd de treabă. Și ea abia te prinde. — Dar de unde?! Întotdeauna mă ceartă și mă fugărește și-atunci mi-e un necaz pe ea de să mor. Înseamnă că e o fată serioasă. Dacă și-a știrbit din orele ei vrea măcar ca tu să înveți, că altfel ce folos? — Dane, mă tulbură prezența Teofanei. Înțelegi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și Năică, care se hârjoneau și behăiau excitați, căprește, fugărindu-se la pas și chirăindu-se pe scări, în sus, grăbiți să nu se scape. Cărați-vă, cărați-vă, japițelor și rupeți-vă gâturile, mâinile și picioarele! Dar-ar boalele venerice-n voi, să dea! Mânca-v-ar frigurile, holera
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trupelor. Administratorul de plasă îi comunică toate informațiile ce le avea asupra situației din comunele răsculate. Nu erau deloc îmbucurătoare, mai ales că prevedeau o rezistență dârză din partea țăranilor. Știrile veneau negreșit de la oamenii care au fugit sau au fost fugăriți din sate, răspândind spaimă și groază de puterea, îndărătnicia și sălbăticia răzvrătiților. Totuși Baloleanu, oricât îi tremura sufletul, își păstra aparența de liniște și hotărîre: ― În orice caz, noi vom proceda fără pripire și fără ură! Noi aducem pacea pentru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se plânse întîi că i-a rămas nevasta în mijlocul țăranilor. Cât l-a rugat ea mereu să o ducă undeva! Dacă o fi pățit ceva, va avea-o pe conștiință până la moarte... Pe urmă spuse cum I-au dezarmat și fugărit rebelii. Firește, ca să nu iasă coborât, își ticluise o versiune oarecum eroică: îndată ce a izbucnit focul la Ruginoasa, a alergat, a luat măsuri pentru localizarea incendiului, cum scrie la regulament. Din nenorocire a întîmpinat rea-voință din partea țăranilor pe de o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
am muiat toți vârful săgeților în sângele ei și am tras în sus. Săgeata lui Mimi a zburat cât blocul. Altă dată am găsit cu Sandu un pui de vrabie destul de mare, cu tuleiele penelor aproape complet formate. L-am fugărit prin șanțuri până am pus mâna pe el. Apoi ne-am jucat cu el de-a bolnavul. Jocul nostru a durat ore în șir, timp în care i-am turnat pe gât tot felul de porcării, spirt, esență de migdale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
larve, de smoală și chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmați cu pistoale cu apă, mascați cu cartoane creponate de la depozitul de mobilă, pe care le coloram acasă făcîndu-le cât mai înspăimîntătoare, cu colți rânjiți, ochi holbați și nări umflate, ne fugăream prin canalele întortocheate, văzând deasupra doar o fâșie de cer, care se întuneca pe măsură ce timpul trecea. Când, dând colțul, nimeream nas în nas cu un dușman, răcneam și tăbăram unul pe altul, zdrelindu-ne și rupîndu-ne maieurile tetra sau bluzele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
miros de pământ și râme și pupe lăptoase, dar mai ales mirosul pătrunzător al fricii. Ne-am pus iar măștile de carton pe fețe, transformîndu-ne în diavoli și monștri, și uriași, și balauri, și sălbatici, și am început să ne fugărim prin canalele întortocheate. Pe la opt seara a apărut Mendebilul. Nu ne-a venit să credem când l-am văzut apropiindu-se de marginea șanțurilor. Crezusem că va sta cel puțin o săptămână închis în casă, iar faptul că mai îndrăznea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bine povestește-mi ce-ai făcut acasă. Te-ai văzut cu pretena? Mai mult decît cărbunii Îl Încălzesc poveștile mele de acasă. Îi servesc scena din prima noapte, dar, ca să-l uluiesc, Îmi iese versiunea cinematografică. Bineînțeles că ne-a fugărit miliția și aproape că ne-a prins. Îi povestesc despre chef, muzici, băuturi, trădare În amor, o Îmbrînceală gata să dea În bătaie cu noul amorez al pretenei, chestii mișto. Cască ciocul, invidios. Ca să ajungă acasă de aici, Îi ia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
tânăr preot negru. Mă surprinde plăcut mulțimea credincioșilor, dintre care mulți sunt tineri și copii, iar majoritatea se și împărtășesc. Lângă biserică, pe o stradă baricadată bine cu bare de fier, are loc o întrecere cu cai, în fața cărora sunt fugăriți doi boi. Nu mă prea încântă spectacolul șimi continui drumul spre Arles, unde ajung în după amiaza zilei. Orașul acesta este renumit pentru cele două mari vestigii antice, amfiteatrul și teatrul roman, pe care orice vizitator trebuie să le vadă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
avea ochii umezi. Afară de Mihaela nimeni n-a băgat asta de seamă din pricina întunericului. După ce bătrânul se retrase (uneori se retrăgea mai devreme) am continuat petrecerea fără el. Veverița avu poftă să dansăm, după care începu să alerge prin grădină fugărită de Urangutanul ei. Ca să nu fie, chipurile, prinsă, se cățără în tei cu o agilitate de pisică. ― Dă-te jos, că faci buf! o rugă Novac. Ea nici gând să asculte. Se auzea numai freamătul frunzelor răscolite. ― Mă supăr, să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cor doar teama! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a Lebedele -fabulă Era odat’ un lac frumos La margine de sat în jos. Și pe apa ce lucea O rățușcă se juca, Iar trei lebede-au venit, Pe rățușcă-au fugărit... Mica rață a-ntrebat: De ce voi m-ați speriat?! -...de ce noi te-am speriat?! E lacul nostru...ai uitat? În timp ce rațele se certau, Trei vânători s-apropiau. Hei, rațo,-ai priceput? Că tu parte n-ai avut, La această ceartă-a
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
îl va zări pe fugar, cuminte și drăgăstos, cu perechea lui în cuib. Din păcate asta nu s-a întâmplat nici a doua și nici a treia zi ; ba, încă, peste câtva timp, mai dispăru un porumbel. Mehală începu să fugărească cu zburături de cărămidă motanii de pe acoperișe. O îndoială, pe înserat, îl făcu să se așeze la pândă. Așa a descoperit că vinovatul era un copil. Iuju Urechiușă, cel părăsit de părinții pe care nici nu i-a cunoscut și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Nu e ușor de lămurit euforia ce l-a cuprins pe Neculai când auzi de haine. Filosoful nutrea o înaltă idee despre tot ce era scris pe hârtie. Până atunci avusese de-a face numai cu „goarza” comunală care îl fugărea din locurile unde își practica el artele. Odată chiar, șeful de post i-a dresat proces-verbal și, ca urmare, Neculai s-a trezit la pușcărie. La rândul ei, „goarza” era supusă funcționarilor de la birou. Cu un instinct obscur, Neculai își
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
niște oameni vorbind englezește și am strigat. Le-am spus că mă rătăcisem când plecasem din port și ei m-au crezut. Știam sigur ca pe listele oficiale sunt trecut decedat și că, fugind, nu era nimeni care să mă fugărească. Dar nu se putea să urci fără acte pe niciun vapor. M-am gândit să mă duc la îmbarcare și să spun că mi s-au furat actele, dar nu aveam pic de curaj. Soarta mi-a fost însă favorabilă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
recent un set de stații radio. Am ieșit și am început să ne prostim cu ele. Eu și Rupp cu mașina lui Tommy, Mark cu a lui. Jucam leapșa, atâta tot. Mergeam ca de obicei cu mașinile, ca să testăm acoperirea, fugărindu-ne unii pe alții. Știi tu: cald, rece, pierdeam semnalul, îl prindeam iar... Eram la o bandă distanță, mergeam spre est pe Norh Line, venind dinspre oraș. Am crezut că l-am prins. Mark chicotea în stație, ceva despre cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cât mai devreme să vă sufocați cu toți, că nu ați văzut cum geme un popor condus de hoți. 2013 Livrescă Incert mai este acest spațiu! Iar timpul cu-ai lui colți de fier ne roade ca în Baudelaire, ne fugărește ca-n Horațiu. Shakespeare, și el a observat că timpul nu are hotar, ne-aleargă într-un mod barbar pe tot pământu n lung și-n lat. Schiller, asemenea cu ei, crede că timpul e pornit, ca o săgeată-n
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]