25,640 matches
-
spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente florale. Acela e pandantivul unei domnișoare
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
lumei! Directorul artistic Tulio Serafin a demisionat pe neașteptate zilele acestea și acum expediez în mod provizoriu, până la numirea noului director, afacerile direcției artistice, ceeace nu prea mă încântă, pentru că în felul acesta sunt puțin vârât în chestiuni de cari fug de atâția ani. Noroc că lucrul este trecător, dar m’am înspăimântat când s’a tatonat pe lângă mine zilele trecute pentru preluarea răspunderii à long aller! Aud acum că va fi numită o persoană neutră, nu dirijor, care să se
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
una fapta dreptății și harul Duhului, în sufletul în care se unesc, îl umplu pe acesta împreună de viața fericită. Iar despărțite una de alta, nu aduc sufletului nici un câștig. Căci harul lui Dumnezeu nu poate petrece în sufletele ce fug de mântuire, iar puterea virtuții omenești nu e îndestulătoare prin sine însăși ca să înalțe sufletele lipsite de har spre chipul vieții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sau introducere, urmând apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj care va marca evoluția muzicii pe teritoriul Spaniei musulmane a fost muzicianul Ziryab. Sclav originar din Bagdad, acesta își caută libertatea fugind în îndepărtata provincie Al-Andalus. Aici devine o figură extrem de controversată. Erou civilizator pentru majoritatea istoricilor medievali, Ziryab se dovedește a fi susținătorul unui curent modernist în muzica arabă, intrând în conflict cu alți muzicieni, susținători fervenți ai păstrării nealterate a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
am batjocorit fără ca El să ne nedreptățească cu ceva, ci din contra bine făcându-ne și încărcându-ne cu mii de bunătăți. (...) Să ne gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile de bunătăți, și cum El încă ne mângâie, de câte ori fugim de Dânsul, și totuși El nu ne trece cu vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
am batjocorit fără ca El să ne nedreptățească cu ceva, ci din contra bine făcându-ne și încărcându-ne cu mii de bunătăți. (...) Să ne gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile de bunătăți, și cum El încă ne mângâie, de câte ori fugim de Dânsul, și totuși El nu ne trece cu vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
2011, unde n-a fost ceva ca-n poveste, ,,dar varietatea și cantitatea obiectelor expuse a impresionat ca nicicând altă dată” -, autoarea avea să simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce? Pentru că nu a găsit nimic autentic românesc. Ochii îți fugeau ,,de la mărgele la inele, de la feeria cămășilor brodate la oalele și farfuriile decorative - TOATE în stil UCRAINEAN” (s.n.). Aglutinând motivele de nemulțumire, coautoarea incitantului volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți devine cvasi-tranșantă: ,,Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de fășang la Reșița. Povestea zilelor de fășang la Reșița
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
unei operații pe de o parte și speranța revenirii la viață pe de altă parte. (7) ,, Crede și mergi înainte / dacă tot trebuie să mori /”...,,moartea te prinde mai greu /când înaintezi /mergi înainte și crezi / ‘’ ,,...singura cale unde moartea fuge /mai încet decât tine / oricât ai fi de bolnav / și oricât ai duce boala de brav /”. Un volum de poezie testament, o concepție despre lume și viață ce trebuiesc revizuite acum la moment de răscruce (1) ,, Cred că trebuie să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
Johann Meinhardt Într-un sat săsesc din Ardeal trăiește un bătrân cu o poveste halucinantă, care răstoarnă istoria. Îl cheamă Johann, a fost cizmarul lui Hitler și se afla în bunkerul din Berlin, când Führerul a fugit, însoțit de 24 de ofițeri, în Africa de Sud. Cadavrul găsit de ruși era al sosiei lui. „Siebenbürgen, dulce țară pierdută” Johann s-a născut într-o familie de sași din Transilvania, acum optzeci și șapte de ani. A muncit de mic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
aceea, Johann n-a mai avut cui curăța cizmele în bunker. Rușii se apropiau tot mai mult și a fost trimis, împreună cu colonelul Otto, la lupte, în linia întâi, care ajunsese deja în Berlin. „Să vezi tu, co-pil fiind, armata fugind disperată, dezor--ganizată, cu moartea pe urmele ei! O catiu-șă rusească o retezat capul unui soldat de lângă mine și el a mai mers încă 12 pași așa, fără cap, și-abia apoi o căzut. Astea-s lucruri care nu se pot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Johann a fost mutat în divizia generalului Strauss, care a primit ordin să-i scoată pe nemți din Viena. Au pornit înspre Austria, dar n-au mai ajuns, pentru că „dintr-o dată, s-or oprit ma-șinile, și văd că tăți ofițerii fug la ma-șina din față, care avea radio, și apoi s-or întors și ne-o spus că s-o terminat războiul. Fuga înapoi, că vin rușii și cădem la ei! Ne-am întors în mare viteză și așa am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
pagină romanțată de istorie, care ne-a marcat pe noi toți și nu numai. Romanul lui Dan Ghițescu este răspunsul prin care autorul însuși recunoaște că cel mai mare act de curaj din viața lui a fost acela de a fugi din țară. Din acest punct de vedere, Omul care vine din Est este cartea unei societăți universale și pestrițe în miniatură, pentru că aici întâlnim de la masa confuză și difuză de ,,oameni care stăteau agățati ca ciorchinii pe scări și tampoane
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
hârtie, realizând cu ușurință și siguranță un portret, o personalitate, un destin. Unele personaje apar, au evoluția lor, pentru ca apoi să dispară brusc în culise (vezi Magda, care se desparte de Rotaru și pleacă în Germania cu un regizor), sau fug pur și simplu din țară, își pierd urma în străinătate. Dar acest lucru nu este nefiresc pentru o fostă societate comunistă aflată sub dictatură, așa cum nici finalul rolului Magdei, de exemplu, nu este nici forțat și nici artificial sau stângaci
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
1884 - 1935); - președinte al Sfatului Național Român Comunal Odești, ales la 9 decembrie 1918; - director al Despărțământului Băsești al ASTREI între anii 1919 - 1924; - a fost de față la decesul lui George Pop de Băsești (23 februarie 1919); - a scăpat, fugind pe fereastră, de bandele înarmate ale secuilor lui Bela Kun, venite la Odești pentru a-l lichida; - are mormântul în curtea bisericii din localitate. Ioan Coste (1881 - 1949) - preot greco - catolic în Someș Uileac timp de 41 de ani (1908
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
nevoiți (sau doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni), pentru a scăpa de sărăcia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
sex vor să aibă, ajungându-se la un număr imens de homosexuali creați de societate, Dumnezeu a fost ucis de Occident. De ce oare admirăm atât de mult haosul Europei vestice? Noi avem oameni, noi știm sa trăim, noi râdem că fugim cu nașu de acasă o săptămână,în munți, cu corturile. Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!” Noi avem un pamânt binecuvântat de oasele și sângele atâtor martiri... De ce s-au sacrificat atâția români pentru viitorul nostru și noi fugim ca
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
că fugim cu nașu de acasă o săptămână,în munți, cu corturile. Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!” Noi avem un pamânt binecuvântat de oasele și sângele atâtor martiri... De ce s-au sacrificat atâția români pentru viitorul nostru și noi fugim ca vitele, în Occident? De ce acceptăm ca securiștii comuniști să ne conducă în continuare prin politică și educație? De ce acceptăm ideile occidentale cu brațele deschise? De ce acceptăm ca bărbații noștri să fie carne de tun pentru NATO, dar nu suntem
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
unde traficul este în floare. Singura opțiune lăsată pentru aceste fețe este să reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membră a consiliului de femei din provincia Helmand a apucat pistolul unui gardian și s-a împușcat. Altele fug și pot ajunge într-unul din adăposturile pentru femei. Majoritatea se mulțumesc cu soarta lor că proprietăți ale contrabandiștilor. Povestea lui Daria Darya, în vârstă de 22 de ani a răspuns la telefon după ce am sunat a 6-a oară
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
mireasă, în schimb soțul Daryei, care mai avea deja o soție și 8 copii vroia să o ia din Herat la Helmand. El vorbea Pashto, iar ea vorbea Farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya îl înjură și fugea de lângă el. Darya m-a căutat s-o ajut, știind că am alte valori și că vin din lumea din afară. Într-o după amiază de vară am vorbit cu Sufi în timp ce Darya stătea lângă mine. Ea m-a apucat
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe mă îndepărtam de ei spre luminile din drumul principal.' Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în îpauze' ale lui Pinter: fug de violență. Atmosfera pieselor lui Pinter este una de amenințare, iar efectul este sentimentul spectatorului că nedreptatea, teroarea existențială nu mai pot continua. Poezia - tovarășa lui Pinter din adolescență - îl urmărește și azi. Unul dintre poeme (Dumnezeu, 1993) dezvăluie lupta
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
în ea un câine. Lași câinele să alerge de colo-colo. Dar vine momentul când tragi de lesă. În cele din urmă de tine depinde. Marea bucurie este să vezi ce se întâmplă dacă lași lesa din mână. Câinele sau personajele fug pe unde apucă, mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe mă îndepărtam de ei spre luminile din drumul principal.' Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în îpauze' ale lui Pinter: fug de violență. Atmosfera pieselor lui Pinter este una de amenințare, iar efectul este sentimentul spectatorului că nedreptatea, teroarea existențială nu mai pot continua. Poezia - tovarășa lui Pinter din adolescență - îl urmărește și azi. Unul dintre poeme (Dumnezeu, 1993) dezvăluie lupta
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
în ea un câine. Lași câinele să alerge de colo-colo. Dar vine momentul când tragi de lesă. În cele din urmă de tine depinde. Marea bucurie este să vezi ce se întâmplă dacă lași lesa din mână. Câinele sau personajele fug pe unde apucă, mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]