4,993 matches
-
producția vegetală. Pentru încurajarea creșterii taurinelor în fermele organice din România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor cu culturi furajere în special trifoliene și sfeclă furajeră până la nivelul țărilor apusene, utilizarea mai bună a resurselor furajere secundare din producția vegetală și parțial a celor din industria alimentară; stimularea creșterii taurinelor în gospodăriile populației prin prețuri atractive, acordarea de credite avantajoase pentru cumpărarea de animale de rasă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor cu culturi furajere în special trifoliene și sfeclă furajeră până la nivelul țărilor apusene, utilizarea mai bună a resurselor furajere secundare din producția vegetală și parțial a celor din industria alimentară; stimularea creșterii taurinelor în gospodăriile populației prin prețuri atractive, acordarea de credite avantajoase pentru cumpărarea de animale de rasă, construcții de adăposturi și achiziționarea de utilaje pentru mecanizarea microfermelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare). Pentru tineretul femel în vârstă de peste 12 luni, se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare). Pentru tineretul femel în vârstă de peste 12 luni, se asigură: 4-5 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 15-24 kg suculente, din care 50% rădăcinoase, sau 10-15 kg semisiloz, 2-3 kg amestec
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu nutrețuri verzi administrate la iesle. Se practică în zonele unde nu sunt pajiști naturale, iar nutrețul verde se produce în culturi special destinate acestui scop. Începerea și terminarea perioadei de hrănire cu nutreț verde, ca și sortimentul de plante furajere utilizate, au un specific zonal. Indiferent însă de zonă, se urmărește ca sezonul de hrănire cu nutreț verde să fie cât mai lung și să se folosească culturile care dau cea mai mare cantitate de nutreț verde la hectar. Pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vacile pentru lapte. Acesta reprezintă o sursă de echilibrare a rației în proteine, vitamine și săruri minerale. Se recomandă în hrana vacilor în lactație, până la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră. Planta dă producții mari la hectar, însă cere multă forță de muncă manuală și se păstrează mai greu peste iarnă. Este consumată cu plăcere de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
însă cere multă forță de muncă manuală și se păstrează mai greu peste iarnă. Este consumată cu plăcere de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține producțiile mari de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
7-9 UN. Îngrășarea pe bază de alte nutrețuri suculente cultivate. Din această grupă, cea mai largă utilizare în îngrășarea taurinelor, o are sfecla, apoi bostănoasele și, sporadic, cartoful: îngrășarea pe bază de sfeclă. În acest scop se poate folosi sfecla furajeră și mai ales semizaharată, care realizează cea mai mare cantitate de SU pe unitatea de suprafață cultivată. Se administrează sub formă tocată, obișnuit în amestec cu nutrețuri grosiere (tocate) în cantități de 10-20 kg/cap/zi, în funcție de vârstă. În mod
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se pot realiza sporuri medii zilnice de 0,7 0,9 kg, la un consum specific de 8-9 UN pentru tineret; îngrășarea pe bază de bostănoase, este asemănătoare cu cea precedentă și se poate combina după aceleași principii, cu gulii furajere sau cartofi; îngrășarea pe bază de cartofi este puțin utilizată la taurine. Cartofii se administrează sub formă tocată, între 10-20 kg la tineret (în funcție de vârstăă, reprezentând între 23-30% din valoarea rației. Se recomandă a se folosi în combinație cu sfecla
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
între 23-30% din valoarea rației. Se recomandă a se folosi în combinație cu sfecla de zahăr, împreună cu care asigură cca 60% din valoarea rației, diferența acoperindu-se cu nutreț fibros și concentrat, în proporții egale; îngrășarea pe bază de gulii furajere. Acest nutreț se administrează sub formă tocată, singur sau în amestec cu nutreț grosier la rândul lui tocat, în cantități de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40% din valoarea rației zilnice, diferența fiind completată în proprție de 10-20% cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de bună calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg, iar nutrețurile suculente, care stimulează secreția lactogenă, trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o constantă a rației. Din această grupă se pot administra următoarele sortimente: nutreț murat 1-2 kg, sfeclă furajeră 1-3 kg. Sisteme de întreținere folosite în creșterea ovinelor. În creșterea ovinelor în fermele organice se practică sistemul de întreținere pe pășune. Este cel mai vechi sistem, care se practică și astăzi în zona de deal și de munte, unde
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la 50 kg și de 2,5-3,0 kg la 80 kg. în exploatațiile gospodărești cu efective reduse, specializate în îngrășarea porcilor (11-15 exemplare/an), se indică utilizarea în hrană a unor amestecuri de concentrate cu cartofi fierți și sfeclă furajeră produse pe plan local, care se concretizează în importante reduceri ale cheltuielilor cu furajarea animalelor. în acest sens, se întocmesc rații de hrană în funcție de specificul zonei de cultivare rentabilă a cartofului sau sfeclei. Se recomandă următoarele amestecuri: 3,2-5,0
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
producției, mijloacele folosite în agricultură, adresele utile ale clienților și controlul exploatațiilor biologice sunt elemente care completează acest document. Dificultățile potențiale ale reconversiei fermelor agricole la o agricultură biologică și soluții de rezolvare a acestora după tipul exploatațiilor A. Exploatațiile furajere Elementele mai importante sunt: lucrările ecologice și respectarea prevederilor privind poluarea apei; respectarea condițiilor impuse de ordinul SRPA (ieșiri regulate ale animalelor pe pășune); cantități îndestulătoare de furaje grosiere în fermă; comercializarea produselor prin ambalaje care pot fi pasteurizate termic
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care pot fi poluate cu pesticide și îngrășăminte din rotație. folosirea unor cantități reduse de gunoi de grajd: extensivizarea culturilor; creșterea încărcăturii de animale la ha; creșterea ponderii culturilor folosite ca îngrășământ verde și a pajiștilor temporare bogate în leguminoase furajere; ameliorarea gestiunii gunoiului de grajd în fermă; completarea cu compost sau îngrășăminte de la alte ferme. lipsa forței de muncă: analiza structurii de exploatare a culturilor; examinarea tuturor posibilităților de rotație a culturilor; posibilitatea de colaborare cu alte exploatații; renunțarea la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bio“ nu este autorizată decât în anumite condiții; pentru comercializarea laptelui, printr-o nouă filieră BIO, este necesară găsirea unei soluții cu societățile de industrializare a laptelui pe plan local sau regional; exploatațiile mixte (polivalente): menținerea unui volum de produse furajere necesită mai multe suprafețe cu pajiști piemontane și temporare; deoarece rapița și sfecla de zahăr nu pot avea debușee de vânzare pe piață BIO, acestea vor fi excluse din cultură; marja brută a legumelor în câmp poate compensa pierderile înregistrate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și de recoltare a furajului. Deține 30 de ha de pajiște permanentă, 50 de vaci care au o producție de 4500 litri/vacă/an. Conversia se bazează pe o rotație de 8 ani: - doi ani trifoi roșu; - un an cultură furajeră; - cinci ani trifoi alb. Valoarea nutritivă mai mare a trifoiului, combinată cu concentratele produse organic, vor conduce la creșterea producției de lapte, în timp, dacă am reduce numărul vacilor producția de lapte ar rămâne aceeași. Standarde IFOAM referitioare la CONVERSIE
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o plantă cu rădăcini foarte adânci, care iubește solurile uscate și calcaroase. Ajută la amenajarea solului dacă o lăsați pe loc timp de un an întreg. O puteți semăna primăvara sau toamna pentru a o îngropa din toamna următoare. Trifoiul furajer (stacojiu) Îi priește foarte bine pământul ușor și acid. Florile sunt de un roșu intens foarte frumos, de unde și denumirea sa botanică. Din păcate, dacă îl folosiți ca îngrășământ verde, nu veți putea profita de el, pentru că trebuie cosit înainte de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Când o plantăm, când o răsădim? Primăvara. Metodă de înmulțire: semințe Boli și insecte dăunătoare: păduchii Sfecla face parte din categoria plantelor ușor de cultivat. Există mai multe specii: aveți de ales între sfecla de zahăr, sfecla roșie sau cea furajeră. Sfecla rotundă și cea plată pot fi semănate prin februarie-martie, de preferință în seră (solar). Dacă nu, semănați primăvara pe lungimea rândului, la 2 centimetri adâncime. Răriți apoi din 15 în 15 centimetri. Sfecla nu are nevoie să fie udată
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și împiedică înverzirea tuberculilor la lumină (ca în cazul cartofilor). Caduc(ă) O plantă caducă își pierde complet frunzele toamna și iarna. Cățel Bulb care se formează pe bulbul principal, pornind de la un mugur axilar. Chenopodiacee (familia) Sfeclă, spanac, sfeclă furajeră. Ghem de rădăcini Ghemul de rădăcini este constituit din rădăcinile plantei care formează o încrengătură pe fundul ghiveciului. Rădăcinile trebuie tăiate înainte de plantare. Cloroză Îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Compost Amestec de resturi vegetale și menajere, care, odată degradate
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
economic, decât în postura de victime colaterale; rușii ne-au anunțat că nu ne mai exportă grâu, pentru a-și asigura ei necesarul de pâine. La noi, mult plimbatul prin partidele politice, Valeriu Tabără, face scenarii cu exporturi de grâu furajer la 200 de dolari și importuri de grâu de panificație la prețuri de 400 de dolari tona. Credeți că vor fi facilități pentru cultivatori, sau crescătorii de animale, fie ele și din credite angajate cu dobândă mai mare de 7
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu amendă usturătoare. Bine. Hai! Hai! Afară. Acolo, stați o clipă, că mă sună, nu’ș care, pe mobil. Răspunde-i. Îi răspunde. Și , În timp ce vorbește, le face cu mâna, să o apuce, Înainte, pe cărăruia dintre culturile de sfeclă furajeră și porumb. Le și strigă: luați-oncet, că vă ajung. Ei o iau Încet. El nu-i mai ajunge. Și nici nu-i va ajunge, până, hăt, pe după amiază. De ce? Las’ c-o să vedeți. În schimb, trimite, pe urmele lor, pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a unui mormânt de nomad. Este important să se rețină că el se afla izolat, în afara vetrelor cu populație autohtonă. Într-adevăr, în anul 1972, când țărani cooperatori săpau gropi mari, pe un teren ceva mai ridicat, pentru însilozatul sfeclei furajere, la o distanță de 300-400 m sud de grajdurile C.A.P.-ului Umbrărești, a fost descoperit la adâncimea de circa 1,5 m, un schelet uman întreg, orientat pe direcția vest-est, având alături un craniu de cabalină, cele patru copite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o să le deschidem ca să ne luăm două căști de oțel. EL: Unde trebuie avut grijă, ca nici unul din Suboamenii supraviețuitori de pe aici să nu fure o cască, și să o umple cu îngrozitorul pământ vulcanic ca să cultive în ea sfeclă furajeră. EA: Firește că un soi de șef de stat o fi supraviețuit. O plăcere trebuie să surpaviețuiască mereu. El va trebui să preia garda de onoare pentru ferma noastră prefăcută în cenușă, și va flutura ca steag național ceva din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
7,08%. După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]