674 matches
-
saltului de la simbolismul extenuat al Restriștilor către experiențele extreme de după 1923, itinerariul său traversează mai multe zone de interferență: dadaismul, atît cît este, intră În aliajul mai complex al manifestelor și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca Înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu În spiritul său programatic afișat, cel puțin În litera... poemului. Am avut ocazia, de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
revistele științifice etc.) și poate, într-o mai mare măsură, exploziei tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă. Odată cu războiul din Golf, am aflat că OZN-urile erau, fără îndoială, testări ultrasecrete ale unor rachete de croazieră sau avioane futuriste ca cele care folosesc tehnologia stealth. Datorită emisiunilor de televiziune, știm că teleportarea nu există și că numerele de magie folosesc gemeni, iar tinerii consideră că este mai sigur să-și dea întâlnire sunându-se pe mobilul lor de ultimă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Cu toată dezmințirea dată de rectoratul Școalei de Arhitectură - glăsuia articolul - noi persistăm a crede că s-a petrecut la acea instituție o manifestație împotriva arhitectului Ioanide, legitimată de purtarea profesională și politică a susnumitului domn. Autor al unei biserici futuriste, care rupe brutal cu tradiția ortodoxiei noastre, domnul Ioanide e de fapt un ambițios, care, profitând de exaltația unor tineri, încearcă a-și deschide un drum cu ajutorul lor, însă ferit de orice riscuri. Numai profanii mai ignorează că arhitectul Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conduceți în zona aleasă? Costul vieții. Cât costă mâncarea, benzina, utilitățile, biletele la film sau hainele? Cât costă o masă la restaurant? Care este costul total al vieții? Ce tip de activitate ați dori să desfășurați după pensionare? Revista The Futurist estimează că „în timp, vor fi din ce în ce mai mulți oameni care vor lucra într-un domeniu, se vor „retrage” apoi o perioadă în momentul în care își vor permite, se vor întoarce la școală, vor începe o altă carieră, și așa
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Discourses and Narratives of Religious Internet Usage", Heidelberg Journal of Religions on the Internet, 2005, pp. 5-31. Campbell, H., "Religion and the Internet", Comunication Research Trends, 2006, pp. 1-23. Cartwright, J. F., "Virtual or Real? The mind in cyberspace", The Futurist, 28(2), 1994 (martie-aprilie), pp. 65-82. Casey, C., "Virtual Ritual, Real Faith. The Revirtualization of Religious Ritual in Cyberspace", Online-Journal of Religions on the Internet, 2006, pp. 73-90. Cerulo, K. A., "Reframing Social Concepts for a Brave New (Virtual) World
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris Manifestul futurist) violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul (al doilea modernism/tardo modernismul, cum îl numește Mircea Cărtărescu) este un curent literar declanșat de spiritul rebel al generației ’60, care se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
divertismentelor. Sub un potop de semne facile, frivole, hedoniste, faza II a contribuit la delegitimarea normelor victoriene, a idealurilor caracteristice sacrificiului, a imperativelor rigoriste în beneficiul plăcerilor private. Prin aceasta, ea a provocat o basculare a timpului, trecerea de la orientarea futuristă la „trăirea în prezent” și la satisfacțiile sale imediate. Revoluție a confortului, revoluție a cotidianului, revoluție sexuală: faza II este la originea „celei de-a doua revoluții individualiste”14, marcată de cultul hedonist și psihologic, de privatizarea vieții și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În faza III, bunăstarea se edifică sub semnul sintezei hipermoderne a logicilor cantitative și a logicilor hiperbolice triumfătoare. Designul polisenzorialtc " Designul polisenzorial" Universul obiectelor și al formelor ilustrează, la rându-i, aceeași nouă vârstă a bunăstării. A trecut vremea când futuriștii vedeau în mașini și în automobil „nașterea Centaurului”. Astăzi, mărcile de automobil sunt mai discrete în privința vitezei: ele exaltă securitatea, confortul, seninătatea, noile moduri de a trăi spațiul și timpul călătoriei: „Nirvana în 5,9 secunde” (Nissan). În raportările față de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
constau mai mult În estimarea valorii de patrimoniu decât În determinarea capacității de creare de bogăție În viitor (Meier și Schier, 2006, p. 114). Evaluarea Întreprinderii se face În funcție de perspectivele sale de dezvoltare, astfel că această metodă este, prin excelență, futuristă. Metoda utilizează principiul financiar conform căruia valoarea unui activ (societatea) este egală cu valoarea actuală a fluxurilor nete de disponibilități (engl. cash flow) susceptibile de a fi generate În viitor de activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Vicente Carducho, și ea expusă la Muzeul Prado (soldatul spaniol străpuns de spada francezului În care Își băga pumnalul), și, mai ales, În fresca lui Orozco, pictată pe tavanul azilului Cabañas din Guadalajara, Mexic: conchistadorul ascuns sub oțel - cu piulițele futuriste și poliedrice ale armurii - peste războinicul aztec Înjunghiat, sângeroasă fuziune de fier și carne, ca un preludiu al noii rase. În urmă cu ani, când nici măcar n-avea de gând să picteze ori credea că renunțase pe vecie să mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vechi, treaz și incendiat, din care provenea turma de refugiați ce ajungea până În partea de jos a picturii, În planul cel mai apropiat: femei și copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar pictorul de război știa că nehotărârea lui era doar aparentă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
erau cinci cavaleri călare, cu tot atâtea lănci În cumpănă, Într-o secvență de o extraordinară mișcare, ca și cum avea un singur personaj, a cărui Înaintare era descompusă vizual: un anunț uimitor al distorsiunilor În timp ale lui Duchamp și ale futuriștilor ori al cronofotografiilor lui Marey. În tabloul lui Uccello, pe ceea ce la prima vedere părea un singur cal, ceata era alcătuită din cinci călăreți aproape suprapuși, din care se vedeau patru capete cu trei panașuri, unul dintre ele suspendat În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe șoseaua care ducea spre Nebatie: un atac cu elicoptere de artilerie israeliene, o rachetă trasă Într-un automobil cu mai-mari de-ai Hezbollahului, un bărbat fără picioare care ieșise târâș din grămada de materiale fumegânde, ca dintr-un bricolaj futurist de Rauschenberg. Cu coada ochiului, Faulques o privea lucrând, palidă, lacomă, aruncând priviri intense În jur, Între o fotografie și alta, fără să deschidă gura. Nici o văicăreală, nici un comentariu; resemnată și Îndurerată ca o școlăriță Îndărătnică. Fă ce fac eu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și a coborât cu câte o ceașcă aburindă În fiecare mână. Musafirul Își aprinsese altă țigară și privea pe pictura murală locul unde coloana fugarilor părăsea orașul În flăcări sub armele mercenarilor Îmbrăcați În fier, printre războinici medievali și soldați futuriști. - E o fisură În perete, acolo sus, a spus Markovic. - Știu. - Ce păcat - croatul a dat din cap, necăjit. Stricată Înainte de a fi terminată. Deși, oricum... A tăcut, iar Faulques i-a privit profilul, interesat de ceea ce privea, chipul Întors
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se putea recunoaște dinainte În toate celelalte femei, prăzi ale Învingătorului. În fața ei, Înspăimântător cu suliță și un amestec de arme și podoabe antice și moderne, cu chivără din oțel și o colțuroasă armură cenușie, pe jumătate medievală, pe jumătate futuristă (luate de unde le găsise: Orozco și Diego Rivera fuseseră iar jefuiți fără milă), Hector ridica un guantelet metalic spre copilul care, Înspăimântat, se zbătea În brațele mamei. Iar pe jos amestecul a trei umbre imperfecte forma o singură umbră, Întunecată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
scara întregii societăți, ba chiar a întregului glob. În realitate, numeroși cetățeni ai unei țări dezvoltate se află astăzi la răspântia dintre „control” (variantă „moale” a supravegherii) și supravegherea „dură”, bazată pe principii arhaice și pe mijloace moderne. În ciuda pronosticurilor futuriste ale lui Deleuze, trecutul nu piere cu una cu două și tocmai această dependență a cetățeanului de două instanțe diferite îi conferă acestuia un statut absolut inedit. Kafka a fost primul care a avut intuiția acestei trăsături a modernității: controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se vede confruntat cu strategiile umane și cu vicleșugurile politice, cu trădările personale și cu subterfugiile pasionale. În versiunea ei teatrală, profană, supravegherea nu este nici consecința unei priviri divine ce domină lumea, nici rezultatul unui control exercitat de tehnologii futuriste. Supravegherea este o realitate a prezentului și atât. Ea presupune întotdeauna un „parteneriat”, de unde și nevoia de a ține seama de celălalt, în concretețea lui fizică. În teatru suntem, firește, atenți la comportamente, dar, în egală măsură, suntem atenți la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele ei un gram de ficțiune, iar ficțiunea accede la statut ontologic corporal, prin concretizările tehnologice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în spațiile informațional-comunicaționale. Spre exemplu, discursurile radicale ale corpului virtual, precum inteligența artificială sau ingineria genetică, premeditează „uitarea” ontologică a trupului. Ele anunță triumful tehnoștiințific al minții asupra corpului „demodat” și limitat. Astfel de discursuri, promovate de oameni de știință futuriști, precum Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil, nu doar reiterează cartezianismul, dar și ating un nivel bizar de misticism tehnologic. Considerăm vulnerabil acest tip de corelare între tehnoștiință și religiozitate, astfel încât discredităm astfel de abordări ale corpului virtual. De
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Stoneă sau a discutării critice a teoriei filosofice a lui Michael Heim. Alte raporturi, de genul organ-proteză, conștiință protezică - amintire, sunt abordate pentru a compara două tipuri de discurs: unul nostalgic și recuperator al umanului (Robert Rawdon Wilsonă, iar celălalt futurist și violent (Stelarcă. Primul capitol nu se oprește aici, ci încearcă o diversificare a analizei ontologiei virtuale, intrând pe teritoriul vulnerabil al problemelor sociale și etice deschise prin invenția, dezvoltarea și utilizarea biotehnologiilor precum Visible Human Project sau Human Genome
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
voci neagă ideea cyborgului ca punct final al evoluției, considerându-l în schimb un pas spre o nouă familie a structurilor vieții. Imaginarea acestor tipuri de mutație ontologică computerizată drept „ultima” frontieră a umanului ori sfârșitul evoluției este idealistă și futuristă, angajată în speculație și neglijând condițiile existențiale realiste actuale. O perspectivă ancorată în contingent și în practica existențială este mai relevantă, iar o analiză a regimurilor în care cyborgul, avatarul numeric și ființa transgenică se ipostaziază în aspecte concrete ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discursurilor cibernetice cad însă în capcana de la polul opus, punând accent pe dimensiunea cibernetică din cadrul celor două procese ale ontologiei virtuale: dezintegrarea organică și reintegrarea tehnologică. Departe de a fi inocent sau nostalgic, cyborgul este, în aceste condiții, amnezic și futurist, împăcat cu noua sa identitate și trăind în prezent cu gândul la viitor și la evoluție. Un astfel de tip de discurs „tare” este ilustrat de artistul tehnologizării corporale, Stelarc 10. Stelarc, al cărui nume empiric este Stelios Arcadiou, este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o perspectivă a ontologiei virtuale ca o încununare a proiectelor iluministe de raționalizare și de separare minte-corp (vezi Penny, 1994, pentru înclinarea balanței spre un asemenea punct de vedereă. Subsumându-se acestei direcții, transumanismul 21 este un curent inițiat de futuristul FM-2030 (pseudonimul lui F.M. Esfandiaryă, în trilogia sa din 1970, ale cărei idei au fost sintetizate în „Are You a Transhuman?” (1989Ă. Etimologia termenului transuman provine din sintagma „umanul de tranziție” (transitional humană, utilizată în 1966 de futuristul iraniano-american în cadrul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inițiat de futuristul FM-2030 (pseudonimul lui F.M. Esfandiaryă, în trilogia sa din 1970, ale cărei idei au fost sintetizate în „Are You a Transhuman?” (1989Ă. Etimologia termenului transuman provine din sintagma „umanul de tranziție” (transitional humană, utilizată în 1966 de futuristul iraniano-american în cadrul cursurilor susținute la New School for Social Research. Printre primele preluări și utilizări ale termenului se remarcă „Toward a Psychology of Being” (Abraham Maslow, 1968Ă și „Man into Superman” (Robert Ettinger, 1972Ă, noțiunea marcând trecerea la postumanitate prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la fetișizarea tehnologiei digitale, preamărind posibilitățile pozitive de progres existențial prin medierea cibernetică destinată argumentării umanului, filosoful este sensibil la implicațiile negative ale tehnoștiinței. Astfel, Virilio (2000Ă definește înțelegerea tehnicii actuale în termeni etici umaniști, ilustrând lecția învățată de la fasciștii futuriști: puterea tehnicii ca forță criminală. Discursul filosofului vrea să demonstreze faptul că idolatrizarea tehnologică contemporană poate continua înlănțuirea de catastrofe umane a secolului XX. Punctul de vedere al umanistului se legitimează prin apelul la cerința responsabilității umane de a rezista
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]