514 matches
-
rămas călugării de la Bârnova denaintea domniei mele și din toată legea țărăi.” Unde se aflau acele mori, mărite Spirit? - Apoi acele mori se găseau pe pârâul Nicolinei,mai jos de mănăstirea Hlincea. Nu cumva îți era dor de o nouă gâlceavă, dragule neliniștit? - Mărturisesc că nu mi-i dor de vreo gâlceavă între fețe bisericești. Când aud de așa ceva, nu știu cum, dar mi-i cam peste mână. Le prefer pe cele sfinte, în locul celor lumești...Nu-ți place nu-ți place, dar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
țărăi.” Unde se aflau acele mori, mărite Spirit? - Apoi acele mori se găseau pe pârâul Nicolinei,mai jos de mănăstirea Hlincea. Nu cumva îți era dor de o nouă gâlceavă, dragule neliniștit? - Mărturisesc că nu mi-i dor de vreo gâlceavă între fețe bisericești. Când aud de așa ceva, nu știu cum, dar mi-i cam peste mână. Le prefer pe cele sfinte, în locul celor lumești...Nu-ți place nu-ți place, dar curios știu sigur că ești. - Ce să fac și eu, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
strânsu oameni buni...și așe și egumenul și călugărițele au ales pe un om bătrân...carile ...știe hotarăle precum stau.” După ce vornicul de poartă Cârstian arată pas cu pas locul vechiului hotar, spune: „Pân-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și s-au tocmit iar la loc...precum au fost de vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scot piatră de la Bucium și Poiana lui Păun. Iar de la cei ce cară piatră în Iași să ia câte patru potronici de om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar un strop de gâlceavă. Iaca și mănăstirea Dancu are pricină de gâlceavă cu o biserică (care o fi aceea nu știu) din Bucium. Mănăstirea, prin egumenul ei Ioanichie, s-a jeluit lui Grigorie Ghica voievod că acea biserică nu recunoaște că este metoh al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iar de la cei ce cară piatră în Iași să ia câte patru potronici de om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar un strop de gâlceavă. Iaca și mănăstirea Dancu are pricină de gâlceavă cu o biserică (care o fi aceea nu știu) din Bucium. Mănăstirea, prin egumenul ei Ioanichie, s-a jeluit lui Grigorie Ghica voievod că acea biserică nu recunoaște că este metoh al mănăstirii Dancu. La 30 aug. 1736 (7244) vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe moșiia mănăstirii Dancului și ne-au arătat și o mărturie de giudecată pentru pricina aceștii biserici din veleat 7235 (1727), ...și scrie că s-au dovedit înainte acelor giudecători că biserica aceasta iaste dinceput metoh mănăstirii Dancului.” - Să lăsăm gâlceava și să mai vedem cine și ce mai dăruiește mănăstirii Dancu. S-au găsit frații Toader și Velicico, care, împreună cu nepotul lor, Miron Cozma, au dăruit mănăstirii o pivniță de piatră. Apoi Safta lasă mănăstirii casa ei de pe locul acesteia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cum se vede treaba cucerniciile lor nu se încurcau în afaceri, ci le făceau ca la carte. - Te rog să nu te superi, mărite Spirit, dar nu știu cum se întâmplă, însă eu sunt cel care aduc mereu vorba despre motive de gâlceavă între mănăstiri. Iaca, nici Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25 apr. 1713 (7221). - Dacă tot ai stârnit vorba despre gâlceavă, uite aici, dragule, o nouă judecată, între mănăstirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25 apr. 1713 (7221). - Dacă tot ai stârnit vorba despre gâlceavă, uite aici, dragule, o nouă judecată, între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Sfântul Atanasie din Copou. Zlataustul a stăpânit fără drept averea mănăstirii Clatea (Păun) până la 15 dec. 1713 (7222), când vodă face dreptate mănăstirii din Copou. - Mărite Spirit, te rog
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de judecată între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Aron Vodă. Motivul? Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile sunt danie mai veche de la Duca vodă bătrânul și că mănăstirea Aron Vodă stăpânește locul pe baza unui ispisoc de danie mai nou al lui Mihai Racoviță voievod, din domnia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
impulsivității e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichi tatea știa că mânia e, adesea, opusul curajului, chiar dacă (și tocmai pentru că) împinge spre temeritate. Mânia e nebărbătească. Sintagma „popor vegetal“ nu exclude (ba dimpotrivă!) nervozitatea și gâlceava. Tranziția e, prin excelență, o perioadă nevrotică, născătoare de nevricale și de nevricoși. Vom fi scăpat de ea, când străzile noastre vor fi mai puțin zgomotoase, când oamenii vor vorbi mai puțin și mai așezat, când politicienii vor reuși prin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-l poate dispersa la fel de bine, de fin făcându-l deci inofensiv, precum a făcut-o Natura. No problem. Voi dispersa uraniul, acest gunoi al civilizației noastre, departe de casă, prin Irak, Jugoslavia, Afganistan și unde voi mai găsi sămânță de gâlceavă. Dar să nu creadă careva că o caut doar ca să scap de gunoi. Nu! Culmea, câștig la greu din asta. Iar dacă cineva Îmi va cere socoteală, voi invoca - neuitând să adaug un mea culpa! - doar o oarecare toxicitate a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorbi chiar de opusul ei, doar se cânta monocord, entuziast și calp, zidirea, șantierul, construcția nouă, barajul, Bumbești-Livezenii, compresorul proptit cu piciorul ș.a.m.d. Dacă onor scriitorul român ar catadixi să mai și coboare din turnul de hârtie al gâlcevilor eterne, ar putea constata că, în anno domini 2009, avem belșug de "ruinuri". Cântăreți, ioc! S-a început cu demolările în lumea satului, unde au fost puse cu grăbire la pământ acareturile CAP-urilor, gest salutat entuziast de o gazetăriță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tocmai pentru că, pornind de la concretul situațiilor, au știut să se ridice la nivelul dezbaterilor de idei. Arhire începe prin a-și pune întrebări ("de ce avem un singur Mutu?", "cine se ocupă de cultura sportivului?", "de ce suferă comunicarea cu finanțatorii?", "de unde gâlceava românului cu succesul?"), spre a ajunge la pledoarii susținute: pentru așezarea valorii în prim-planul fenomenului sportiv, pentru comunicare, ca liant între performer și public, pentru obligativitatea însușirii mentalității de învingător, pentru ieșirea din mediocritate, pentru asocierea sportului cu valențele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Harghita și Covasna Vor să facă “stat » în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul ; În Cristuru e prăpăd ! Imnul românesc și Steagul Nu se-aud și nu se văd! Crișul, Mureșul și Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava ; Nu e liniște-n Ardeal ! Munții stau să răbufnească, Fierbe galbenul podiș ! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator ; Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent ! Tot
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
școli - curriculum, filozofie educațională, selecția dar și pregătirea personalului didactic (eram cel mai radical experiment în domeniu la acea vreme, făcând în sistem bilingv și clasele primare) -, lupta pentru "a school of our own", o clădire numai a noastră și gâlceava, care părea să nu se mai sfârșească, cu autoritățile educaționale. Amenințări și voalate, și fățișe, cu desfacerea contractului de muncă din motive de nesupunere la comandamentele Ministerului, dar și sugestii pe un ton unsuros-sfătos: ce vă trebuie să vă legați
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii (NL.~1750−66: 10) (ii) a. Și au întrebat Ștefan-vodă pre sihastru ce va mai face (NL.~1750−66: 10) b. cum s-au și mai zis și fără de gâlceavă (ACP.1714: 6v−7r) c. ce va hi mai scris și dela Aron vodă încoace (CLM.1700−50: 159r) (iii) a. și l-au căznit până va și muri(DÎ.1599:XVIII) b. Deci au și purces Ștefan-vodă în sus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ghenu Ț. Zînă Gheorgescu N. George Gheorghe V. Daniela Gheorghe G. Emil Gheorghe N. Ion Gheorghiosu C. Aurel Gherghinescu E. Doru Gherghinoiu C. Gheorghe Gherghinoiu Ț. Elenă Ghibirdic I. Aurel Ghibu I. Adrian Ghisa I. Beniamim Dănuț Ghiță C. Gheorghe Gîlceava I. Daniel Girleanu I. Ivancescu Cătălin Giroveanu V. Robert Toni Giura C. Remus Giurca C. Constantin Gliguta V. Adriana Gliguta I. Ion Radu Goian C. Eduard Romulus Goldanescu S. Adrian Gorduz N. Vasile Gorea I. Iulian Gostin I. Marian Grădinaru
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
ea de al treilea om în stat (în care stat?), o fi crezut că va prezida o procesiune în costum de baie și, confruntată cu o realitate străină de înaltele ei preocupări, a dat „cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă”, contribuind decisiv la transformarea unei comemorări pioase într-un târg de pe muntele Găina. Atitudinea de sfidare și de lepădare de ce-ar fi trebuit să fie comemorarea unui simbol al unității de simțire și de neam, este o boală mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și de librete d e operă. Redăm un fragment din « Versuri bahice »: în vinișorul ăsta ce are abia un an, Ce am pus ? Nimica toată, ca orice podgorean : Un praf de vorbă lungă și o mână de minciuni, Sămânță de gâlceavă și cheag de-mpăcăciuni. Cotnarul e puternic, cucernic și tăcut Ce ți toarnă soare putred în cănile de lut. DAN HATMANU (n.31 octombrie 1926, Scobinți, județul Iași) Pictor, eseist și memorialist. Academia de Arte Iași, specialitatea pictură, studii la Leningrad
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unor repetiții. Cuprins: În loc de preambul: Arheologie feminină Introducere: Mai are rost feminismul? Partea întâi: Născuți din femei și din culturi misogine Născuți din femei și din culturi misogine (De)formatorii de opinie Pâinea și cuțitul Alungarea din Sfântul lăcaș creștin Gâlceava danciachirilor cu demnitatea spirituală a femeilor Despre feministe imaginare și copiile lor „eșuate” Partea a doua: Feministele „Antifeminiști, nu vă speriați!” Cum a devenit Mihaela MirAnA Editoriana: sau despre ințelegerea de sine Reflecții despre femeiesc și feminism „Feminismul face bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dacă îi alungă, își asumă o parte din răspunderea morală pentru căile pe care o iau ei? Revista 22, nr. 34, 5 Septembrie, 2000 Mulțumesc părintelui Marchis pentru cuvintele de mângâiere transmise mamei mele și mie după apariția acestui articol. Gâlceava danciachirilor cu demnitatea spirituală a femeilor În cotidianul Ziua din 13 octombrie a.c. (2005) am citit articolul Mirunei Munteanu: „Editorial feminist, frigid și ateu”, în replică la articolul lui Dan Ciachir: „Frigiditate și ateism”, etichetele lui pentru feminism, publicat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
la putere și influență. Despre ecologie ce putem spune? Mai avem mult până să devenim făpturi morale față de alte viețuitoare și față de mediul natural căruia îi suntem parte inconștientă și iresponsabilă. De aceea mă supără faptul că noi ne continuăm gâlcevile intelectuale pe tematici ale secolului al XIX-lea și ale perioadei interbelice, că ne consumăm mințile în polemici cu un conservatorism vetust și contraporductiv. Ca de obicei, nu ne simțim moral responsabili să integrăm concetățenii care ne-au delegat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
când reforma morală ades invocată va fi un fapt real și mult-așteptata mărturisire salvatoare se va putea produce, citesc (în numărul 7 al Dilemei) articolul Experiența Damascului, în care Andrei Pleșu continuă, cu aceeași vervă și cu același humor, obsedanta gâlceavă a înțeleptului cu toată lumea. Pentru început, rețin: „În România de astăzi există două categorii de oameni: cei al căror trecut contează și cei al căror trecut nu contează. Criteriul acestei diviziuni e simplu: nu contează trecutul acelora care sunt cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
încurajatoare. Frecvent se întâmplă ca o decizie prezidențială să fie înfășată în scutecele compromisului, susceptibilă de interpretări variate și deschisă disputei privind cine ce ar trebui să facă și când. Dacă s-a ajuns la o decizie doar în urma unei gâlcevi interdepartamentale, disputa va înceta odată ce președintele a vorbit. Apoi reîncepe. Într-o democrație, oamenii care pierd în discuțiile contradictorii nu se fac nevăzuți sau tac din gură; ei caută întăriri. Tacticile folosite pentru a influența politica rămân disponibile chiar și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]