1,923 matches
-
pasiunea și pentru filmele de lungmetraj de animație. Aici, pe asta vreau să mă concentrez. Să realizez filme de genul «Shrek» sau «Ice Age»“. Printre proiectele pentru acest an se numără o coproducție americano-canadiano-sârbească și realizarea unui film american. Un gândac și un hamster Chiar dacă inițial primul film produs de Ovidiu ar fi trebuit să fie o adaptare a clasicii povești „Fram, ursul polar“, grație întâlnirii lui cu un regizor bucureștean, prioritatea a trecut pe „A Hard Life“. „Am simțit imediat
Agenda2005-20-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283697_a_285026]
-
Fram, ursul polar» a rămas în background“. Chiar în aceste zile, story-ul primului lungmetraj de desene animate produs la Timișoara este prezentat în cadrul Târgului de Film de la Cannes. Dacă e să detalieze povestea, Ovidiu e destul de circumspect. „E povestea unui gândac de bucătărie, Joe, și a unui hamster. Gândacul e imigrant, ajunge în New York, unde se întâlnește cu Tommy, hamsterul, și împreună încep aventurile. Hamsterul își caută familia care a fost luată de oameni pentru a face teste de laborator pe
Agenda2005-20-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283697_a_285026]
-
în aceste zile, story-ul primului lungmetraj de desene animate produs la Timișoara este prezentat în cadrul Târgului de Film de la Cannes. Dacă e să detalieze povestea, Ovidiu e destul de circumspect. „E povestea unui gândac de bucătărie, Joe, și a unui hamster. Gândacul e imigrant, ajunge în New York, unde se întâlnește cu Tommy, hamsterul, și împreună încep aventurile. Hamsterul își caută familia care a fost luată de oameni pentru a face teste de laborator pe ei. Joe trece printr-o transformare de caracter
Agenda2005-20-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283697_a_285026]
-
randamentului, concomitent cu diminuarea consumurilor de energie ale CAF, în condițiile diminuării emisiilor până la nivelul corespunzător normelor europene de mediu. O. N. Dezinsecție în Timișoara l Cu mijloace aeriene și terestre În Timișoara, acțiunile de combatere a dăunătorilor (țânțari, muște, gândaci) continuă pe domeniul public prin efectuarea de tratamente, folosindu-se atât mijloace tehnice terestre, cât și aeriene. Produsele pentru neutralizarea vectorilor care sunt folosite la dezinsecție nu afectează alte viețuitoare, acțiunea acestora fiind eficientă într-un interval de câteva zile
Agenda2005-23-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283769_a_285098]
-
alte 300 ha, cu ajutorul aviației utilitare, utilizând o substanță pentru care există toate avizele impuse de Ministerul Sănătății. ( N. I.) l Unitatea Fitosanitară din Caransebeș îi atenționează pe agricultorii din zonă că, întrucât condițiile climatice din ultima vreme au favorizat apariția gândacului de Colorado în culturile de cartof, se impune executarea tratamentelor chimice pentru combaterea acestui dăunător. ( T. T.) l Duminică, 5 iunie, de la ora 9, în orașul Sântana se va desfășura ceremonia de sfințire a locului și temeliei noii biserici ortodoxe
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
Development in Historical Studies” (14-18 noiembrie, data limită - 5 octombrie). Mai multe informații se pot obține pe site-ul www. edrc. ro. A. M. P. Dezinsecția continuă l Pe domeniul public Primăria timișoreană continuă acțiunea de combatere a vectorilor (țânțari, muște, gândaci) prin tratamente la sol și cu mijloace aeriene. Astfel, începând de luni, 20 iunie, se vor efectua lucrări de dezinsecție pe domeniul public, cu ajutorul elicopterului, în zona Pădurii Verzi, Spitalului de Cardiologie, Ghiroda Nouă, urmând Zona Complexului Studențesc, Stadionul „Dan
Agenda2005-25-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283833_a_285162]
-
are siguranța, dezmierdării-n veșnicie, nici dacă-n suflet ai speranța, să-ți rămână măcar ție. Tu vrei să judeci nemurirea, uitând că viața-i vârf de ac, și soarta ta e doar cămașa, ce-o poartă astăzi și-un gândac. Te scalzi în veșnice păcate, speri să-ți ștergi mâine trecutul, trăiești pierdut sub măști fardate, uiți că unde ți-e sfârșitul. O soarta nu-i întâmplătoare, tu ești nebun dacă gândești, că viața-aici nu-i trecătoare, se pierde
DRUMUL NOSTRU SPRE RĂSCRUCE... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385009_a_386338]
-
Am publicat în România la România Liberă, Revista 22 și în reviste din diaspora românească, Universul și Meridianul (ambele ziare și-au oprit de mult apariția, erau în zona Los Angeles-ului), AcumTV (grup internațional, Montreal, Canada), Agero-Stuttgart (Germania), CLIPA - California, Gândacul de Colorado - Colorado, Miorița-Sacramento, CA, Observatorul -Toronto, Canada, Omnigraphies - online România și Franța, Românul Australian (Melbourne, Australia), blogul lui Ben Todică (realizator de emisiuni de radio și video în română la Melbourne) și altele din România la care am colaborări
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
Te doare capul, nici nu mai vezi bine, s-au adunat multe. Tot ți se cer bani: tv, radio, lumină, gaze, apă, salubritate. Impozite, asigurări. Deratizare; orașul e atacat de șobolani. Dezinsecții; prin cele mai mici orificii pătrund în casă gândacii. Țânțarii. Musculița de oțet. De undeva pândesc ploșnițele. Pot veni lăcustele! Ești bombardat cu somații. Ți-ai vândut ultimele discuri, o prostie; nu așa se plătesc datoriile; ți se impun soluții umilitoare. Ești cetățeanul unui stat ostil: părăsește-l! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ne doi și vei avea, prin noi, un imperiu. Episodul 106 VASEA După vorbele lui Vasea, de undeva dinspre tavan, de după lemnul pereților sau din crăpăturile mesei, se lăsă tăcerea. Se auzea doar jupânul Macek trăgând cu urechea. Ploșnițe străbune, gândaci de bucătărie căzuți din sutanele misionarilor catolici, muște mici, rapide, cu aripioare lungi, sosite la 1246 cu ultimul val tătar, păianjeni obezi cu plase în formă de stea foiau în cotloanele lor, cerându-și dreptul la viață, la autodeterminare. — Pane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tatălui fetei, carpeta de pe perete cu BUCATE BUNE EU GĂTESC PENTRU SOȚUL CEL IUBESC etc. întrebări chinuitoare frământau mintea sa fragedă: ce legătură există între lucruri? Sunt ele dispuse la întâmplare? Să nu existe nici o relație între, de pildă, micul gândac roșiatic care iată-l că intră sub poalele rochiei doamnei Potoțki și sinodul ecumenic de la Niceea unde au participat, ia să vadă dacă mai știe, da, exact: 318 sfinți părinți? Cum oare se „căsătoresc” lucrurile, faptele între ele? Sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe urma unui cal în galop, păduchi turcești viețuind mofluzi prin haremuri și murind imediat ce-i scoți la nord de Stambul, țânțari roșii de Arabia ce provoacă prin înțepătură boala zisă „mirajul puterii”, căpușe de Anatolia care sug sângele dușmanilor, gândaci de alcov pe care nu-i poți stârpi decât prefăcându-te mort, furnici de Eritreea, molii de Lipsca, bărzăuni de Kiev... Da’ ăștia ce ne mănâncă pe noi, ce sunt? - oftă Barzovie-Vodă. — Nu-mi dau seama - răspunse Cosette - pentru că din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
intrați. Nu stau mult să nu se supere domnu. — Nici o problemă, el citește. Dacă vreți putem să stăm la bucătărie. Am venit numa să vă zic că mîine dimineață vine ăia de la Salipid cu dezinfecția, că ne-a umplut iar gîndacii. — Da, foarte bine. Îți mulțumesc că te-ai gîndit să mă anunți. Bei o cafea? — Mai e vorbă. Să-mi mai trag și io sufletu că m-a omorît scările astea. Umblu de azi dimineață pă la toate ușile să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cafea? — Mai e vorbă. Să-mi mai trag și io sufletu că m-a omorît scările astea. Umblu de azi dimineață pă la toate ușile să le zic să stea mîine acasă. Auzi dumneata, păi cum să nu ne umple gîndacii dacă stă cu gunoiu la capu patului. Ce văzui la bețivu ăla de Trușcă, să-mi vie rău nu alta. Îi sta grămada de coji de cartofi În mijlocu vestibulului și pă masă ierea numa crătiți murdare, coji de pîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
noaptea de vară. Betoniera. În fiecare noapte, pe la ora 12, ucid. După cîteva luni de program această Îndeletnicire Îți intră În reflex, devine un viciu. Mă apropii tiptil de bucătăria cufundată În Întuneric și aprind brusc lumina. Activitatea nocturnă a gîndacilor e În toi. Unii În grupuri de cîte doi, cîte trei, alții mai singurateci, mai retrași. Cei mai mici nici nu bănuiesc primejdia, trăiesc Într-o dulce inconștiență, cei mai mari sînt vicleni, caută subterfugii, se ascund În găleata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aproape de colțul tavanului și mă privește de acolo cu un soi de provocare, să vadă ce mai inventez. Aș vrea să-i mulțumesc că a fost inteligent și că a reușit să mă dezarmeze. Doamne, dă-ne și nouă inteligența gîndacului, dar tavanele lumii sînt mai joase decît tavanul bucătăriei mele. Sună. Ce mă fac... dacă e ea? N-am mai văzut-o de cînd ...acum ce-i spun, că n-am știut, că am fost plecată din București, că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
unde buzele ating apa promisă și sorb cerul... iartă-mă, doamnă Oprișan, că nu pot mesteca vorbele tale, ai să-mi spui că În acest carnaval nu ne deosebim prin nimic, măcar să păstrăm regula jocului, dar tu cînd Îți omori gîndacii În bucătărie nu simți teroarea spaimei mele pentru că nu te gîndești nici o clipă că ești la rîndu-ți un gîndac-Dumnezeu pîndit de talpa altui gîndac-Dumnezeu mai mare. Strivești pur și simplu, nu vezi decît ce se vede, nu auzi decît ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
galeriei ocupau mai tot podul. Acolo erau așezați sub sticlă pașii de dans îngălbeniți ai lui Eberhart, nimic altceva. De la prima până la ultima privire invidioasă a lui Engelhard, toate mărite și înrămate. Și o ladă plină cu negative zgâriate și gândaci înmulțindu-se cu frenezie. Când am urcat ultima oară acolo, știam deja în linii mari ce înseamnă „marș afară“. Eberhart era încă înalt și uscățiv și călca pământul cu o forță uriașă. Totuși felul în care degetele lui alunecau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Cred că am să fac o curățenie mare. A doua zi, găsesc una printre linguri. Fac curățenie din nou, fără să dau prea mare atenție buzunarelor mele. Dar chiar după mai multe luni de zile, printre crăpăturile podelelor mișună ca gândacii ace de seringă mânjite cu sânge. Într-unul dintre sertarele scrinului era pitit obiectul acela didactic pe care mi l-a adus doctorul Egon la început, ca să mă antrenez. Ochi de cauciuc, mușchi de cauciuc ce puteau fi desprinși de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de fonduri. Toate proviziile din templu și din camerele membrilor sectei luaseră drumul fumului. În lumina necruțătoare a zilei, „ideea lui Zaharel“ arăta o curată nebunie. În câteva luni proviziile se degradaseră. Armate de insecte invadaseră camerele tixite, înghițind totul. Gândaci mari de bucătărie, gărgărițe, cărăbuși lucioși ca nasturii de pe uniformele militare începuseră să se înmulțească, răspândindu-se prin oraș. Zaharel încercase să se scuze în fața propriei conștiințe: „Omul propune, Domnul dispune“. Vedea că acum devenise batjocura tuturor și nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Părăsise Rusia, susținea el, În primul rînd din pricina jurămîntului față de țar: jurămîntul militar nu putea fi Încălcat. Imperativul său categoric - concepția onoarei de iuncher - Îl va aduce deci pe vaporul englez, pînă la Constantinopol. Unde se va stabili. Hoteluri sordide, gîndaci, nostalgie. Lui A.I. Belogorcev Îi va fi tot mai greu să-și mențină verticalitatea. Întîi Își va amaneta ceasul de argint cu monograma Împăratului și lănțișorul de aur (un dar de la tatăl său), apoi va vinde Dicționarul explicativ al limbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și cultura viței de vie și a pomilor fructiferi. Industrializarea țării de la sfârșitul secolului al XIXlea impunea cultivarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
create de poporul ajunsă în stare de dependen față de proprietarul boier sau mănăstire: erau zile de interdicție la diverse munci. Dacă ar muci, se întâmplă ceva rău: o grindină, o apă mare, o moarte în păsări, un roi de lăcuste, gândaci în grădină etc. Era, evident, o formă de sustragere de la muncă, dar în condițiile obscurantismului de atunci, „sărbătoarea” impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zonă celebrul inspector Fumero. — Fumero, murmură Fermín, căruia simpla menționare a numelui urmăritorului său Îi produsese un fior. — El Însuși. Precum spuneam, căpetenia siguranței orășenești, abia sosit dintr-o razie triumfală Într-un local ilegal de pariuri și curse de gîndaci amplasat pe strada Vigatans, a fost informat de cele Întîmplate de angoasata mamă a unuia dintre băieții rătăciți din ospiciu, presupusul creier al evadării, Pepet Guardiola. Așa stînd lucrurile, notabilul inspector, care, pe cît se pare, vîrÎse În el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
țigară de la țigară. Când o stinge în scrumiera așezată la mijlocul mesei, acolo de unde meșterul a început împletitul firelor de salcie, apasă cu forță, împinge țigara fără nici o emoție, scurt și cu scârbă, strivind milimetrul de tutun rămas ca pe un gândac împuțit. Fata asta nu se înfioară deloc!, gândește grădinăreasa, e brici, te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să împletească deja prima cunună de ceapă, lua câte o ceapă aurie, apoi câte un fir de rafie, lipindu-le pe amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]