660 matches
-
colea, câte-un vârf verde de plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate acestea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trecut. Zăpada de pe acoperiș se topește Încet-Încet, iar timpul este măsurat de prelingerea șiroaielor de pe streașină. Îmi plec uimit capul Într-o parte și privesc copilărește la acest spectacol fascinant. Mă las În genunchi și Întind degetele spre una dintre gâze. Dă să urce și nu prea. Simt În tâmplă căldura soarelui ca pentru prima dată, sufletul se moleșește și aproape că intru Într-o blândă și binecuvântată reverie. Mă fac una cu pământul și cu ceea ce mișcă pe el. E
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu nostalgia unui tărâm pierdut. Spațiul și timpul ocrotitor de odinioară, din care nu lipsesc prezențe și motive folclorice precum cel al ielelor, al paparudelor, al meșterului Manole, sunt inundate de „miresme puzderii și seve florale”, plante de toate soiurile, „gâze - în gri pastelat, albastru lăptos și galben ca paiul” -, toate cufundate în abur, ceață, colb, rotocoale de fum, căci nu sunt altceva decât tablouri evanescente ale aducerii-aminte: „tot mai stins opal e/ albu-acelor vremi în spulber de petale”. A tradus
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
adică, tot ceea ce face omul apare și în copia sa spirituală, creând elementele/“obiectele” ce vor constitui mediul în care corpul sufletesc va realiza etapa comparativă: “Paneta noastră, cu tot ce cuprinde ea, este copia exactă a astralului. Omul și gâza minusculă, oceanele și munții, pomii și râurile, toate sunt formate după clișeul din astral, absolut toate având un dublu astral al său”. Entitățile, obiectele din planul fizic, au într’adevăr un corespondent transcendental, dar asta nu înseamnă că sunt formate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
oficiale: a constatat-o pe propria-i piele atunci când a suferit un accident căzând de pe cal, sufletul și trupul sunt intim legate între ele. Ceea ce atinge unul îl afectează și pe celălalt. în cartea a treia, el vorbește chiar de „gâzele și atomii care-i plimbă încolo și încoace voința” sau de creier ca fiind sediu al sufletului... De aici până la a conchide la o opțiune net materialistă și apoi la concepția unui trup compus esențialmente din materie nu e decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
de rândunică, București, 1926; Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, 1926; Visul lui Viorel, Craiova, 1926; Poezii. 1906-1926, București, 1928; Poezii. 1906-1936, București, 1937; A ciocnit cu ou de lemn, Craiova, 1943; Într-o noapte de Crăciun, Craiova, 1944; 4 gâze năzdrăvane, Craiova, 1944; Plugușorul jucăriilor, Craiova, 1944; Să nu minți, să nu furi, București, 1944; Poezii pentru cei mici, cu desene de D. Dăscălescu, București, 1957; Cățelușul șchiop, București, 1974; Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
se înseriază de la „testamentul lui Esop” la aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic, conservatorismului, complexului de inferioritate, mândriei, invidiei, prieteniei ș.a. Mai toate au drept „epilog” o inversare de optică: „Gâze, lucruri, animale, / Câte-am prins în Fabule, / Nu știu dacă fac parale / Asprele-mi vocabule. Însă eu vă cer iertare/ (Cu umor și grație!), / Pentru cazul când vă doare/ Câte-o comparație!” (Epilog). În mai bine de șaptezeci de „parodii
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
Prietenie România-Japonia. A semnat și Nina Stănculescu-Zamfirescu. S. debutează ca prozatoare pentru copii cu mica fabulă poetică în stil popular Cuibul câneparilor (1954), tradusă în engleză și difuzată la BBC în 1959. Urmează romanul Ionica (1961), apoi culegerea de povestiri Gâze, flori și mulți copii (1963), în care se regăsește și textul de debut, alte câteva volume de aceeași factură - Templul scufundat (1964), Două balade ale vântului de miazăzi (1970), Miraculoasele întâlniri (1973), Poveștile vântului (1979, premiat cu Trofeul Micului Cititor
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
realizările în acest domeniu a fost distinsă în 1987 cu Diploma de onoare a Universității Cultural-Științifice din București, iar în 2002 cu Premiul de Excelență „Brâncuși”, oferit de Primăria Municipiului Târgu Jiu. SCRIERI: Cuibul câneparilor, București, 1954; Ionica, București, 1961; Gâze, flori și mulți copii, București, 1963; Templul scufundat, București, 1964; Două balade ale vântului de miazăzi, București, 1970; Miraculoasele întâlniri, București, 1973; Poveștile vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Povești din Țara Rutabaga, București, 1969; James Matthew Barrie, Peter Pan în grădina Kensington, București, 1971; Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși, pref. trad., Târgu Jiu,1997; D. Lewis, Brâncuși, Târgu Jiu, 2001. Repere bibliografice: Petru Popescu, „Gâze, flori și mulți copii”, RL, 1970, 3; Dan Cristea, „Două balade ale vântului de miazăzi”, RL, 1971, 23; Andrei Pleșu, „Hokusai”, CNT, 1972, 2; Valeriu Cristea, „Miraculoasele întâlniri”, RL, 1973, 43; Mircea Iorgulescu, „Miraculoasele întâlniri”, LCF, 1974, 8; Edgar Papu
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
manual medieval de zoologie, dar și de simbolistică, între „păsări”. Nu este exclus ca până la autorul român al învățăturilor să fi ajuns câte ceva din înțelesurile acelei sacralități puse de antici pe seama albinelor (consacrate Muzelor - zice Proklos, comentând Republica lui Platon), gâze înzestrate cu o „divina mens” (Vergilius) și gata să dea oamenilor pilde privind organizarea socială, embleme ale preoteselor Demetrei, Artemidei și ale Magnei Mater (zeități concretizând, toate, primordialul feminin), simboluri ale nașterii perpetue, ale regenerării ciclice a lumii. „Ce numai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu cifra 3” : 33x3+3/3 = 58 . Soluția Problemei 20 a) 111 ll = 100; b) 99 + 9/9 =100; c) 5 x 5 x 5 - 5 x 5 = 100. 21.Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zăngănește de gâze, pe o pajiște mică și verde cu aria 3.5 hectare pasc doi cai de aceleași culoare și prăsilă, care diferă între ei numai prin faptul că coada unuia o legată. Pajiștea are formă de paralelogram și un cal mănâncă
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
poetul încearcă sentimentul compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satirică/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofă lirică./ Dar când știu c-o să vă-nghețe/ Iarna mizerabilă/ Mă cuprinde o tristețe/ Iremediabilă”. El este, în același timp, un poet melancolic al singurătății, al liniștii
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
ed. îngr. Mădălina Nicolau, București, 1992; ed. îngr. Daniel Menrath, București, 1997; Dans les Carpathes roumaines (Les Bucégi), Paris, 1906; ed. (În Bucegi), București, [1907]; ed. I, pref. Nicolae Șerban, București, 1928; Căruța poștei (Cum călătoreau strămoșii noștri), București, 1907; Gâze, București, 1908; ed. (Gâze. Din lumea insectelor), București, 1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
București, 1992; ed. îngr. Daniel Menrath, București, 1997; Dans les Carpathes roumaines (Les Bucégi), Paris, 1906; ed. (În Bucegi), București, [1907]; ed. I, pref. Nicolae Șerban, București, 1928; Căruța poștei (Cum călătoreau strămoșii noștri), București, 1907; Gâze, București, 1908; ed. (Gâze. Din lumea insectelor), București, 1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923; Zâmbetele pământului (povești din
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
pumn de semințe , un colier de efect. În actul createi întinzi mâinile și cuprinzi Creația Universală: munții cu pădurile și aerul tare ce îți înfioară plămânii, pajiștile înrourate în forța dimineților curate, păsările în zborul nemărginit, întreg cuprinsul de ape, gâzele, fiarele desișurilor, cerul înstelat și miresmele pământului. Copilul adună la sânul său toată perfecțiunea Creatorului, ca mai apoi, cu dar divin, să-i desfășoare întreaga-i poezie lumii întregi. A fi creator înseamnă a avea acces la izvorul infinit de
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale copacilor; gâze plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate; pe firul de telegraf a așezat ,ca niște mărgele pe ață ,șirul ultimelor rândunele călătoare; noaptea se lasă molcom peste pădure, ca o pânză întunecată ; noapte neagră și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
petrecute împreună. Întotdeauna ne distram foarte bine. Unii dintre copii mai vin și acum să mergem la cules - și îmi face mare plăcere - dar se pare că stă în puterea copiilor mici să facă orice situație mai plăcută. Chiar și gâzele pot face conversație fascinantă. Copiii au cele mai trăsnite idei despre viață. Avem multe de învățat doar ascultându-i. Remediu pentru diaree cu morcovi Fierbeți 0,5 kg de morcovi în cât de puțină apă posibil. Fierbeți până se înmoaie
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Abandonaseră mai mulți camarazi, fugind din satul incendiat, dar cel care le trecea necontenit prin fața ochilor era câinele, ghemul acela roșcat cu spinarea zdrobită... Și tot astfel, într-un alt loc, iarba încâlcită, moale, răsunând de un bâzâit leneș de gâze, iarba unei veri radioase care continua de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, alături de izbele care ardeau și în care țipau oamenii închiși înăuntru. Soldații din detașamentul lui se ascundeau într-o viroagă, cu puștile azvârlite pe jos, fără nici un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu se mănâncă!? Am renunțat, mai ales că Raluca m-a recunoscut de când m-a crescut cu biberonul când eram mic, singur în pădure, fără părinții pe care i-au împușcat vânătorii în fața mea. Vulpea: Și ce facem, mâncăm gâze, șopârle și rădăcini și, la doi pași, o gospodărie plină de găini?! Lupul: Pădurarul nu glumește când pune mâna pe armă și trage. Știi ce-a pățit bunica ta, Dumnezeu s-o odihnească. Vulpea: Și de-abia împlinise zece ani
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
sufletul oamenilor. Acolo stătea agățată și petala noastră, ieșită din cel mai mic ou. Avea culoarea portocalie să atragă albinele, buburuzele și fluturii, să nu trăiască la periferia singurătății. Toți culegeau din nectarul lui dulce, ea fiind fântâna vie a gâzelor. Exact peste un an, cele patru surori ieșite din ou se întrebau nedumerite, cum s-ar putea întâlni, conform înțelegerii avute? Abia și-a ridicat soarele capul de pe perini, când Marea îl întreba cu vocea zorilor globul de aur de pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
păun. Și le examinează cu severitate, una după alta, și chiar atunci, probabil atras de loțiunea care Îi parfumează picioarele, un țânțar aterizează pe unghia degetului mare și rămâne lipită. ― Of, fir-ar să fie spune Tessie. Afurisitele astea de gâze. Se apucă iar de treabă, Îndepărtând țânțarul și dând iar cu ojă. În seara asta din toiul celui de-al doilea război mondial, e pe cale să Înceapă o serenadă. E la distanță de câteva minute. Dacă ascultați cu atenție, veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a murit de-a binelea. Parcă am visat. ― Nu știm că-i adevărat decât din cauză că am visat amândouă. Asta-i realitatea. Un vis pe care Îl au toți deodată. ― Ce adânc! spuse Obiectul. I-am tras una. ― Au! ― O meriți. Gâzele erau atrase de uleiul nostru de cocos. Le omoram fără milă. Obiectul Înainta lent, scandalos, prin Femeia singuratică de Harold Robbins. La fiecare câteva pagini dădea din cap și anunța: ― Cartea asta e atât de porcoasă! Eu citeam Oliver Twist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]