5,674 matches
-
sângerări intestinale și chiar la moarte. Se crede că stresul implică o producție mărită de histamine care are fi responsabile de ulcere. Antioxidantul din familia proantocianidinelor împiedică o producție prea mare de histamine și reduce până la 82% nivelul de ulcere gastrice și intestinale imputabile stresului. Doctorul Bell, gastroenterolog la Spitalul Ipswich (Anglia), a confirmat aceste lucruri la Simpozionul internațional cu privire la proantocianidol din 1990. Durerile de spate Ca urmare a unui traumatism al măduvei spinării, se observă deseori o reducere a irigării
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
December 1997. 22. Shklar, G., și colab. (1993). „The effectiveness of a mixture of betacarotene, alpha-tocopherol, GSH and ascorbic acid for cancer prevention”, Nutrition and Cancer, nr. 20, pp. 145-151. 23. Bulatti, E., și colab. (1990). „A case-control study of gastric cancer and diet in Italy. Association with nutrients”, International Journal of Cancer, nr. 45, pp. 896-901. 24. Gutman, J., Schettini, S. (1999). Le Guide ultime du GSH, Montréal, Canada. 25. „Vitamins and minerals”, Harvard Health Letter Special Report, Boston: Harvard
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
merg de la 15 până la 30 mg/zi (10 mg pentru copii), dar nu trebuie sa depășească 100 mg, întrucât există riscul să împiedice absorbția cuprului, să dezechilibreze sistemul imunitar și să provoace o serie de efecte negative (vomă, greață, probleme gastrice etc.). Este preferabil să luați suplimente de zinc sub formă organică, de exemplu picolinat de zinc. Doze recomandate: de la 15 la 20 mg. Surse naturale: semințe de bostan, leguminoase (mazăre), stridii și crab, produse lactate, carne slabă, nuci, gălbenuș de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
individual development: Provocations from the field of family therapy”, Child Development, 56, pp. 289-302. Minuchin, S., Rosman, B.L., & Baker, L., (1978), Psychosomatic families: Anorexia Nervosa in context, Cambridge, Massachusetts, Harvard University Press. Mitchell, J.E., Pyle, R.L., & Miner, R.A, (1982), „Gastric dilation as a complication of bulimia”, Psychosomatics, 23, pp. 96-97. Moffit, E.E., (1990), „Juvenile delinquency and Attention Deficit Disorder: Boy's developmental trajectories from age 3 to 15”, Child Development, 61, pp. 893-910. Moffit, T.E., & Henry, B., (1989), „Neurological assessment
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pot fi verificați din punct de vedere științific. Echilibrul acid/alcalin (pH) Unul dintre cele mai importante beneficii ale practicii qi gong în ceea ce privește îngrijirea preventivă a sănătății este modul în care echilibrează imediat nivelul pH-ului din sânge, din sucurile gastrice și din alte fluide corporale. Aciditatea excesivă cronică produce o afecțiune caracterizată prin dezechilibrul pH-ului, cunoscută sub numele de „acidoză”, care a devenit un factor cauzal principal în cazul multor afecțiuni degenerative comune din ziua de azi. Acest lucru
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
extindă din nou spre exterior. Beneficii: acest tip de respirație mărește mult comprimarea abdominală. De asemenea, mărește diferența relativă dintre presiunile din cavitățile abdominală și toracică, imprimând, astfel, un efect foarte puternic de pompare asupra circulației. Stimulează secreția de sucuri gastrice la nivelul stomacului și duodenului, stoarce sângele stătut din ficat și intensifică mișcarea peristaltică la nivelul intestinelor. De asemenea, este o metodă bună de cultivare a controlului volițional asupra procesului de respirație. Respirația qi prin comprimare Acest tip de respirație
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ale unor stări emoționale. În acest sens, el tinde să urmeze ideile lui Cannon, afirmând: “Creșterea tensiunii arteriale la furie, de exemplu, nu descarcă tensiunea emoțională, ci este o componentă fiziologică a întregului tablou de evenimente. Furia crește secreția sucurilor gastrice sub influența dorinței instinctive de a mânca, ceea ce nu este expresia sau descărcarea unor astfel de stări; este pregătirea adaptativă a stomacului să primească hrana”. Alexander vorbește despre nevroza vegetativă când simptomele fiziologice ce însoțesc tensiunile emoționale persistă datorită absenței
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
inițial, de a face față prin luptă sau fugă, nu este dus la îndeplinire. Urmarea poate fi o creștere permanentă a activității funcționale a organelor și poate, de exemplu, să conducă la ulcer datorită secreției sporite și prelungite a sucurilor gastrice. Creșterile repetate ale tensiunii arteriale având origine psihogenă pot conduce la rezistentă periferică crescută și la hipertensiune esențială, ca urmare a modificărilor din arteriolele precapilare. Potrivit lui Uexküll, boala apare deoarece starea de pregătire indusă nu poate fi rezolvată. Această situație
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
superfamilie numită ABC (ATP Binding Cassette) care transportă molecule mici, dar conform aceleiași dinamici. Pompe din clasa P se găsesc în: membranele bacteriilor și fungilor (pompa H+), membranele celulare ale eucariotelor superioare (pompa Na+/K+), membrana apicală a celulelor mucoasei gastrice (pompa K+/H+), plasmalema și membrana reticulară a celulelor eucariote (pompele de Ca2+ ). Toate aceste pompe ionice prezintă două unități catalitice identice, ce conțin câte un situs de legare pentru ATP, dintre care cel puțin una este fosforilată de către o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
P). Pompa de calciu este prezentă sub două forme majore, una în plasmalemă (Plasma Membrane Calcium ATP-ase; PMCA) și cealaltă membrana reticulului endoplasmic (Sarcoplasmic / Endoplasmic Reticulum Calcium ATP-ase; SERCA), dar și în alte membrane. Pompa H/K din celulele mucoasei gastrice pompează H+ în afara celulei și introduce K+ în celula oxintică gastrică. Pompa de H+ (pompa protonică) este mai bogat reprezentată în membrana celulelor tubului urinifer, în membrana lizozomilor (menține pHul acid lizozomal), precum și în membrana mitocondrială (unde ciclul se desfășoară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în plasmalemă (Plasma Membrane Calcium ATP-ase; PMCA) și cealaltă membrana reticulului endoplasmic (Sarcoplasmic / Endoplasmic Reticulum Calcium ATP-ase; SERCA), dar și în alte membrane. Pompa H/K din celulele mucoasei gastrice pompează H+ în afara celulei și introduce K+ în celula oxintică gastrică. Pompa de H+ (pompa protonică) este mai bogat reprezentată în membrana celulelor tubului urinifer, în membrana lizozomilor (menține pHul acid lizozomal), precum și în membrana mitocondrială (unde ciclul se desfășoară invers, permițând sinteza ATP din ADP și acid fosforic, deci este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Deficitul de aport poate conduce la deficit de folat în aproximativ 3 luni. Cobalamina se găsește în alimente de origine animală cu conținut proteic bogat; necesarul zilnic este de 5-30 μg. O glicoproteină specifică secretată de celulele parietale din mucoasa gastrică, numită factor intrinsec Castle, are rolul de a lega cobalamina înainte de a fi absorbită prin tractul gastro-intestinal. Absorbția are loc în ileon ca urmare a legării factorului intrinsec cu receptorii specifici ai marginii în perie (vezi cap. “Absorbția vitaminelor”). Cobalamina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]