7,151 matches
-
de debut (Furcile caudine) a apărut la Roșiori, în 1939, în editura grupării literare Drum. G. Călinescu l-a menționat doi ani mai tîrziu în Istorie... la bibliografie. Volumul conținea epigrame și era ilustrat de Al. Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
m-ar dușmăni, luând partea "jupânului", habar neavând că suntem frați, vitregi, da' frați!... Să vă povestesc scena. Magnific, cu forța și umorul lui colosal, vorba aceea avea s-o arunce, prin șaizeci-șaptezeci, Fănuș Neagu, aflându-ne amândoi în redacția Gazetei literare. Pe ușa albă, frumos lucrată, a redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe drumul literaturii de ficțiune odată cu Alecsandri și Costache Negruzzi. Aceștia
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
metilic al metaforelor lui? Să-i dea lui prin gînd (și s-o mai și declare public) că o fi scris un roman prost? Pentru nimic în lume. E preferabil să-i cheme la judecată pe cei doi directori de gazetă, acuzîndu-i paranoic de complot montat de agenturi străine contra culturii române. Identificarea dintre opera d-sale, mai stătută decît un iaz pe care se răsfață mătasea broaștei, și cultura națională se înțelege aproape de la sine. Aici intră în scenă țuțărul
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
Păunescu" Al doilea număr din revista menită să poarte în lume cultul lui Adrian Păunescu este, ca și primul (semnalat de Cronicar în treacăt), un talmeș-balmeș pe măsura personalității și operei poetului-director. Puțini publiciști au cutezat să lege numele unei gazete de numele lor. E nevoie de o bună doză de paranoia să-ți faci chip cioplit dintr-un hebdomadar. Și să acoperi singur o treime din pagini. Hărnicia lui A.P. nu e în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
să scoată în furculiță ignoranța unora și să proiecteze propriul său arivism social asupra altora. Ai vrea să-i spui și amicului tău eseistul, cel care, devenit peste noapte omniprezent, susține rubrici subțiratice și de cele mai multe ori indigeste în toate gazetele din țară și străinătate, publică volume în serie nu mai puțin lipsite de strălucire, prezidează puzderie de comiții și comitete, împărțind altora premii, distincții și regala-i bunăvoință, împingîndu-se ca puricele, întotdeauna în frunte, la vedere, nedîndu-se în lături, pe
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
și îngrijiri în marginile posibilității. Ni s-a dat voie să ne procurăm cu banii noștri însă cât putem și cei bogați nu prea o duseră rău. M-am întors din captivitate în ziua de 24 Martie cu trenul. Din gazetele nemțești ce le citeam zilnic și din conversațiile numeroase ce le-am avut cu ofițerii austrieci și germani, am căpătat un complet de impresii pe care mi-ar fi greu să le expun în câteva rânduri. în rezumat însă: toată lumea
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
în Rampa sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca de obicei - directorul era de negăsit, chiar editorialul directorului. Iar Facla era o gazetă știut democratică, cu largi simpatii printre intelectualii democrați ai vremii. Mi-aduc aminte că am fost aleși, împreună, într-un juriu de premiere al Asociației Scriitorilor din București. Cînd juriul s-a întrunit pentru a delibera și decide, dl N.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
premiem pe N. Ceaușescu". Avea haz, cîteodată, amar, întotdeauna cunoscîndu-se, de departe, omul de spirit. Și nu și-l pierduse nici în greii și mulții (16) ani de închisoare. În timpul războiului, Ion Vinea, acceptînd - mirare - de la Pamfil Șeicaru să editeze gazeta Curentul familiei, Carandino l-a însoțit, scriind, acolo, nu numai cronica dramatică, de obicei foarte citită. După înfăptuirea actului de la 23 august 1944, Iuliu Maniu voind să reapară repede Dreptatea i s-a adresat lui N. Carandino ca unui gazetar
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați) gazete. Și, astfel, a pornit pe un drum - nu știa cît de periculos - ca director al Dreptății, organ de presă al Partidului Național Țărănesc. Primul său articol e din 27 august 1944 (număr inaugural; Scînteia a apărut tocmai la 21 septembrie
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
ale propagandei legionare sau hitleriste să-l împiedice de a forma axa vieții noastre publice". Era, deocamdată, perioada de romantică încredere în viitor și în colaborarea cu PCR. Mai tîrziu, nu foarte tîrziu, se vor porni urgiile și PNȚ, cu gazeta sa Dreptatea vor avea mult de suferit de pe urma PCR, unealtă fidelă și agresivă a trupelor sovietice de ocupație care nu vor pregeta chiar la interzicerea ziarului. Deocamdată, totul părea roz și senin. Potrivit asumării responsabilităților României în viitoarea convenție de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de delatori, să vindecăm adică organismul național de unele plăgi virulente și nu să infectăm definitiv atmosfera înălțătoare a marei redresări naționale". Peste alte două zile adăuga: "Mai știm că în intențiile guvernului este și faptul de a suspenda toate gazetele care au servit dictaturii, autorizînd, de la caz la caz, numai pe acelea care ar justifica serviciile lor democratice". La 13 septembrie 1944 revenea, scriind în același spirit: "Situarea pe o linie antifascistă externă, adică adoptarea poziției ocupate de Marea Britanie, de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
febrilă, agitată și controversată iar Dreptatea lui N. Carandino, mereu la post, prevenea lumea democratică de pericolele care o primejduiesc. Și primejdia a venit la 6 martie 1945 prin instalarea guvernului comunist Petru Groza. O vreme, Dreptatea (ca și alte gazete ale opoziției democrate) e interzisă. Dar în vara lui 1946 miniștrii de Externe ai Națiunilor Unite, întruniți la Moscova, hotărăsc, printre altele, organizarea în România a unor alegeri libere, care, prin consultare electorală, să decidă cine va conduce țara. Șefii
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Cronicar Borges sau întîlnirile întîmplătoare Cronicarul a făcut, de data aceasta, o plimbare ceva mai lungă, dar cu pauze, prin paginile gazetelor. Francezii au o expresie pentru asta: à bâtons rompus. Am putea-o traduce în mai multe feluri, niciunul satisfăcător: cînd și cînd sau pe ici-pe colo, cu ideea la nimereală, fără continuitate (nici în timp, nici în spațiu). A cules
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
proprietatea unor reprezentanți ai poporului: și anume, purtătorii de bulan, uniformă și cătușe, cunoscuți sub denumirea de polițiști. O spun de la început: transformarea ziarelor în suplimente ale publicațiilor specializate în bunuri imobiliare nu va avea alt efect decât ridicarea tirajului gazetelor. Pun pariu că nici unul dintre cei expuși, zice-se, oprobriului public nu va păți nimic: se vor prezenta acte cu perfectă acoperire legală, vor apărea voluntarii care au trudit pe gratis și cu voioșie la înălțarea acestor palate indo-macabro-vânătoresco-polițiste și
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
lui pe afișul teatrului la care se juca piesa, însușindu-și și banii traducătorului. Unui alt traducător, subsemnatul, care din asta trăia în epocă, i se rupsese în patru contractul de traducere numai fiindcă scrisesem ceva neplăcut despre prozator în Gazeta literară. Martora de pe timpuri a ESPLEI, secretara Ioana Lungescu. Ar fi fost de ajuns, așadar, s-o las în pace pe doamna Elena Zaharia-Filipaș ce prefațează în România literară nr. 28 din iulie a.c. pamfletul inedit al lui Ion Vinea
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
și numai personal; dacă s-ar ivi cîndva prilejul. Am schimbat între timp două scrisori între noi, de la distanță, fără să ne cunoaștem. O singură dată, la Espla, editura unde era director, ne-am văzut, cred că după ce publicasem în Gazeta literară un pamflet împotriva lui, intitulat L'Incroyable, despre care am mai scris, primul meu articol publicat cu bunăvoința lui Paul Georgescu, criticul care nu-l agreea pe P.D. Nu mai revin asupra motivului ce mă făcuse să scriu acel
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta Sporturilor, arhiva Internet; majoritatea citatelor următoare provin din același tip de surse, lipsind de aceea indicațiile de număr și pagină). în comparație cu formula pe care o discutăm, una care ilustrează un tip mai "normal" de repetiție se găsește în: "Mare, mare
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
preopinenți, ci unor oameni "cu poziții" ca autorul Gropii, ca Vasile Nicolescu, Dan Hăulică, Al. Piru care mă demascaseră, sau Marin Preda care mă dezavuase public? Sînt convins că Patronul, pentru a simula "obiectivitatea", ar fi admis să publice în gazeta sa o "replică" de două pagini și trei parale, din care ar fi tăiat elementele esențiale făcîndu-mă și ridicol... Asta să fie "polemica"?" Sîntem aci alături de autorul Marelui Alpha, după cum îi înțelegem decepția provocată de Valeriu Cristea, care se străduise
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
ei sunt majorii beneficiari ai libertăților dobândite în acel 22 decembrie pe cale să devină sărbătoare națională. Și nici bărbații politici despre care neștiind mai nimic - căci nu e de nasul nostru să știm, și doar n-o să credem ce scriu gazetele! - nici nu ne-am putea pronunța. Dacă ei adună a veri uriașe, o fac cu siguranță spre folosul nostru. Și pentru că nu se poate altfel. Așa că autenticii beneficiari ai zilelor noastre sunt - atenție! - artiștii, iar dintre ei, în chip firesc
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
Ioan Holban ,,La începutul anului 1957 am debutat în Gazeta literară cu un articol despre o ediție Ion Ghica", spune Z. Ornea într-o pagină confesivă din volumul Interpretări (1988); cu o ,,vechime" de patruzeci și patru de ani, Z. Ornea este, în mod cert, unul dintre cei mai consecvenți
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
șantierele navale, învățînd o meserie de care, știa că are nevoie. Și aduse cu el meșteri străini pricepuți. Ajuns acasă, știind că e detestat de boieri, tăie cu forța, cîteva sute de bărbi. În 1696 a întemeiat primul ziar moscovit (Gazeta Moscovei) prin care încerca să creeze o opinie publică, și-i sili pe boieri să învețe limbi străine. Muncii astfel 27 de ani după înapoierea din Europa. Se descotorosi, tocmai spre sfîrșitul vieții, de birocrații corupți. Dar îl cruța, din
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
Ca urmaș, ca cetățean al țării lipsite de Dumnezeu, ce își omorî Regele ca pe-un tîlhar. Patria acelui Marchiz stricat și bîrfitor, ce le ponegrise atît de rău împărăția lor "mirosind a varză, votcă și piele putredă"... Într-o gazetă rusească, Albina Nordului - scrie Maurois - se putea citi un articol sfidător: "Rusia își cunoaște valoarea întreagă și se sinchisește prea puțin de părerea străinilor." Pe scurt - încheie Maurois - ocîrmuirea nu-i cere nimic, iar Balzac, la rîndul său, nu se
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
Arhivele Statului din București (vreo 120 de piese), unele de o mare valoare revelatoare care, iată, au scăpat atenției mereu trează ale lui G. Călinescu, Aug. Z. N. Pop și alții asemenea. Ce-i drept, unele au fost publicate în Gazeta literară din 1964 și altele în Revista de Istorie și Teorie Literară. Dar toate laolaltă au rămas nepublicate și, în consecință, nevalorificate de specialiști. Și unele dintre ele, mai ales cele legate de boala poetului, sînt de o importanță cu
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
de informație blocată publicului și pentru că știu să vorbească. Într-o mare de agramați, cine leagă coerent șapte vorbe este deja mare. După cum se vede, nu de vorbe ducem lipsă. Cu opera stăm prost. Frenezia cu care se scrie la gazetă și cu care se publică culegerile de articole poate naște în timp un nou soi de folclor. E ca într-un vis urît, apar ziare care "observă" ce se scrie în alte ziare. Mai rămîne să mă apuc și eu
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]