688 matches
-
Tănase, cum, de altfel, nu sunt prieten cu nimeni. Ne despart multe lucruri, inclusiv credințele politico-filosofice. Așa cum am arătat la conferința de presă, nu pot decît să salut inițiativa sa de a invita la TVR, să facă emisiuni, personalități ale gazetăriei postdecembriste. Ca analist, dibui gîndul care a stat la temelia acestei inițiative: Cel de a atrage atenția că la TVR se întîmplă ceva. Neîndoielnic, la TVR sunt mulți ziariști de excepție. Pe unii - Moise Guran, Mihai Rădulescu- i-am semnalat
Cristoiu îi răspunde lui Petrișor: Crede că TVR este a angajaților. De aceea e în faliment () [Corola-journal/Journalistic/43886_a_45211]
-
în enumerări pozitive, printre poeții ,pe linie". în decembrie 1949 apare la Cluj Almanahul literar al cărui prim-redactor este, pentru numerele 1-6. Boala nervoasă - al cărei debut și primă tratare medicală și-o face în aprilie 1948 - recidivează. Abandonează gazetăria cotidiană (sau este nevoit s-o facă). Se consideră un nedreptățit, un exilat în provincie (Cluj, Brașov). Se refugiază în himerice proiecte de roman (același la care visa încă din primele pagini din jurnal - ,mult aș da să pot scrie
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
mască și e scandalos de direct. Și are o maturitate pe care un Noica sau un Cioran aveau s-o capete abia peste decenii. E uluitor să vezi cum ideile interbelice ale lui Noica se găsesc, în formă incipientă, în gazetăria lui Eliade din deceniul trei. Parcă un același spirit pătrunsese în mai multe minți, încărcîndu-le pe rînd, ca într-o reacție în lanț, cu aceeași tensiune psihică. Judecat după criteriile aflate azi la modă, Eliade e peste măsură de reacționar
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
Don Quijote, cu toată bufoneria lui involuntară. De pericolul feminizării societății, care e totuna cu democratizarea ei - o boală ale cărei simptome Eliade le vede în morga socială, în menajarea propriilor slăbiciuni, în spiritul de divertisment, în bagatela filozofică și în gazetăria facilă, în snobismul artistic și în cultul confortului -, de acest pericol nu se poate scăpa decît practicînd ascetismul spiritual: ascuțirea lăuntrică, intensitatea, necruțarea de sine, predilecția pentru experiențele aspre. Celor care nu au puterea de a suporta ascetismul, eseistul li
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
îl are Ion Cristoiu și mai spunînd că își imagina că directorul ziarului sau va trece peste convingerile sale politice, care l-au făcut să depună flori la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
Nu cred că greșesc reproducând, din întreaga carte, tocmai acest paragraf. (Care, după părerea mea, servește de minune interesele unei cronici literare.) Pe de-o parte, e consemnată aici o stare de fapt. Aceea care, la antipodul focului continuu al gazetăriei, a dus la întărirea poziției unui anumit tip de eseistică literară de mare acuitate. N-o practicau, însă, cum sugerează Negrici, numai marginalii, ci și criticii din mainstream. Nicolae Manolescu în Arca lui Noe sau în Teme, Eugen Simion în
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
Schorr a murit la 24 iulie. Apăruse pentru ultima oară la televiziune la 10 iulie. Avea 93 de ani. De ce n-am scris mai demult despre cartea lui Staying Tuned -My Life in Journalism (Mereu pe fază - Viața mea în gazetărie), publicată în 2001 de Editura Washington Square Press, deși o primisem de câțiva ani de la unul dintre prietenii cărora le datorez posibilitatea de a susține această rubrică? Nu-mi dau prea bine seama, este una dintre cărțile la care țin
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
sferturi sub nivelul mării? Daniel Schorr se afla acolo în timpul catastrofei din 1953, când apele oceanului au făcut 1800 de victime și au lăsat fără locuință sute de mii de oameni, și a transmis informații de la fața locului, dar practica gazetăria mai demult, de pe vremea studenției, când colaborase la diverse publicații. în 1941, anul intrării Americii în război, avea șapte ani de „vechime în presă". După eliberarea din armată (în timpul războiului lucrase în cadrul Serviciului de Informații), a devenit corespondent în străinătate
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa se face că astăzi Marin Diaconu este părintele unor cărți a căror existență ar fi fost imposibilă în lipsa lui
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
fost, în 1940, decernarea premiului Fundațiilor Regale pentru volumul Caligrafie pe zăpadă. Absolvent de școală militară, renunțase la cariera armelor, visată în adolescență, când, tot atunci, își descoperise vocația poetică. Foarte tânăr, se dedicase, spre a avea din ce trăi, gazetăriei - rubrica de fapte diverse - la ziare de diferite coloraturi politice. În anii celui de al doilea război mondial, înaintea deci a exilului, mai publicase o carte de versuri, Ceasul de rugăciune, romanul Ultima oră, apreciat de Pompiliu Constantinescu, apoi, ca
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
granița dintre înzestrare, cu care-și permite să fie oricât de generos, și creație, de care, dintr-un scrupul demn de încredere, ține cu dinții. Prima iubire, literatura, nu suportă deadline-uri. Nu se lasă trimisă ultimativ către editori, așa, ca gazetăria către redacțiile revistelor. Nu-l zorește cu nici un chip. Oricât ar amâna-o, e bun amânată. Pentru onestul cetățean Mitchievici, ficțiunea reprezintă cam ceea ce însemna pentru opulentul cetățean Kane magia cuvântului ultim, Rosebud. Din toate bucățile care compun Cinema-ul
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii literare. Există, în acest ingenios studiu dedicat antiutopiei, destule oaze de relaxare exersate întâi în publicistică, formulări memorabile amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele descriptive ale lui Crețu fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
din anul acesta al Ideilor în dialog atenția Cronicarului a fost atrasă de articolul Agonia creștinismului semnat chiar de directorul revistei, H.-R. Patapievici. Citindu-l, nu poți decît să regreți că Patapievici nu mai este o prezență constantă în gazetăria noastră culurală. E o claritate și o concizie în stilul acestui intelectual cu care puțini eseiști contemporani se pot lăuda. Articolul în cauză e constatarea unei stări de fapt pe care toți europenii o trăiesc mai mult sau mai puțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
de la Orăștie” (Editura de Vest, Timișoara, 2004) și, respectiv, „Timișoara, memorie literară (II)” (Editura „Artpress”, Timișoara, 2004), am decis să intru în tunelul timpului, în viața de gazetar a domniei-sale. Mai cu seamă că este unul dintre ultimii mohicani ai gazetăriei interbelice din Timișoara. Frapant este însă și faptul că M. Șerbănescu nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, un aspect deloc de neglijat pentru perioada postbelică din România. De la război la ziar Mobilizat pe frontul din Bucovina, apoi
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
în același an, la Editura bucureșteană „Intelect”. A colaborat la revistele bănățene „Fruncea”, „Vestul”, „Românul” (Oravița), „Reșița” (Reșița), „Voința Banatului” etc. După stagiul militar efectuat în perioada 1942-1944 (astăzi, veteran de război), a revenit la Timișoara și a intrat în gazetărie. Din 1951 ocupă postul de secretar literar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor și apoi al Asociației Scriitorilor din Timișoara. S-a pensionat în 1979, la vârsta de 60 de ani. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Și-a
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
Chiar în numărul acesta, d-l Barbu Brezianu amintește despre vestită pagina a doua a ziarelor interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și prost, ci încercau să-l aducă spre un nivel superior de înțelegere, să-i educe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
buni condeieri, cu un stil expresiv și atrăgător. * Acum, unele cotidiane nici nu mai au departament de cultură, sau el e ocupat aproape în întregime de picanterii despre cîntăreți de muzică ușoară, manechine, vedete TV etc. În asemenea tip de gazetărie "culturală" sînt specialiști destui, tot atît de numeroși că și cei care scriu despre violuri, boschetari, prostituate și criminali (dacă n-or fi aceiași). Mai grav e cînd acești gazetari, evident inculți, cred că totul poate fi tras la nivelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
din această carte au apărut, săptămână de săptămână, în România literară. Că, prin urmare, eseurile reunite aici, care altora le-ar fi luat, poate, ani, au fost gândite și scrise în regim de urgență. Cine a făcut, cât de cât, gazetărie înțelege la ce mă refer. E foarte greu să rămâi egal cu tine însuți (și cu inteligența ta) atunci când ții o rubrică fixă. O anume uzură te îndeamnă adeseori la renunțări, fie ele și numai stilistice. Ai zile faste și
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
Felicia Antip Să nu spui niciodată „niciodată”. Trăiam cu iluzia că nu m-ar deranja să fie re-ti-parit indiferent ce rând semnat de mine în cei 60 de ani (împli-niti săptămâna trecută) de gazetărie. Or, iată-mă nevoită să retractez, după vreo douăzeci și cinci de ani, o parte dintre reproșurile pe care le-am adresat, tot în România literară, fiicei unui important scriitor american. John Cheever murise în 1982 și aproape imediat după aceea, Susan
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
din Cernăuți. Va mai juca la Brașov și București distribuită mereu în roluri mici. Iadealul ei era să devină actriță, dar emotivitatea și desigur talentul modic o silesc să renunțe dezamăgită la prea puternicile lumini ale rampei. începe să facă gazetărie la "Rampa", "Vremea", "Adevărul literar și artistic". Acum, îl cunoaște pe regizorul (și scriitorul) G. M. Zamfirescu (Gemi) de care s-a îndrăgostit din prima clipă, o dragoste neîmpărtășită și de el. Această istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
vadă măcar cenușiu ( dacă nu chiar negru) acolo unde e alb toată ziua. A-l invita la nesfârșit pe-un Florin Constantiniu și a-i încuraja defulările antiamericane argumentate cam la nivelul "demascărilor" din anii ’50 înseamnă orice, dar nu gazetărie inteligentă. A ajuns Tucă, e drept, un reper al succesului media, dar cred că interesele românilor sunt catastrofal servite prin emisiuni în care se poate spune absolut orice despre lucruri grave ce ne privesc direct. E jenant să mai auzi
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Radu Cosașu: cartea unor cărți“. Este, mai ales, cartea cărților din anii de început ai prozatorului, ani care au fost, pentru el, deloc lipsiți de încercări. Pe unele, credem, se aștepta să le întâmpine, pe altele nu. Dedicat din adolescență gazetăriei, ca redactor la „Revista elevilor”, la „Tânărul muncitor”, la „Scânteia Tineretului”, Cosașu se va încadra liniei unice din epoca proletcultistă, compunând cu fervoare reportaje și articole de uz propagandistic. Spun cu fervoare pentru că nu o făcea formal, rece, ca destui
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
întrucât, la „Contemporanul", „[George Ivașcu] i-a angajat clandestin pe Mircea Grigorescu și pe Șt. Aug. Doinaș (pe al doilea, sub numele real de Ștefan Popa), modificîndu-le c.v.-urile, cum se numesc azi, menți-nându-i și la Lumea"10. Revenit în gazetărie, Doinaș scrie constant la rubrica intitulată „Cronica". Primul articol (O temă majoră, o realizare minoră, p. 81- 83) se referă la spectacolul Zorile Parisului (după piesa lui Tudor Șoimaru, regia Dem. Gh. Loghin). Ca să se reintegreze, scriitorul achită un bilet
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
ales că alcătuirea unui canon nu e în nici un caz un spectacol cu ușile închise. Să vă amintesc că Literatura română postbelică e mai curând o antologie de editor decât una de autor? Să vă aduc oare aminte că regula gazetăriei literare impune - din șapte-n șapte zile - și cărți care n-au ce căuta în vreun top valoric, dar pe care stricta acoperire istorică le așază în paginile unui volum cu vedere dincolo de '89? Cinci ani și mai bine au
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
la ziar, și era musai să fie numele directorului în gazetă, fiind număr de Crăciun sau de alte mari sărbători, a așternut el, în stilul patronului, editorialul respectiv. Adevărul adevărat este, însă, că gazetarul Vinea a scris foarte mult. Iar gazetăria sa este de o mare calitate, inconfundabilă. De altminteri, și ca prozator este autor de patentă, Paradisul suspinelor fiind o capodoperă. Și celelalte, Lunatecii și Venin de mai se-nscriu, prin valoarea lor, la același capitol, deși se bănuie unele intervenții
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]