2,190 matches
-
să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere la sfirșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios pînă la sfîrșitul vieții. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic — Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Constantin Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvența democratică, tuturor acelor care îl anatemizau
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
scandal politic, ziarele de mare tiraj făcând o adevărată campanie de presă în sprijinul acuzatului Nicolau, dar și de blamare a diferitelor cazuri flagrante de abuzuri din armată. Toma Dragu, M. Gh. Bujor, Constantin Mille, Constantin Bacalbașa și alți mari gazetari ai timpului s-au întrecut în a semna pamflete și comentarii acide, toate confirmând că Nicolau era nevinovat. Tânărul avocat Constantin Titel Petrescu a avut o pledoarie excelentă în fața Completului de Judecată care l-a achitat pe inculpat. În același
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
și nu uita faptul că tocmai acesta îi chemase la București, în decenbrie 1918, pe Fluieraș și Jumanca, punându-i într-o situație penibilă în fața regelui. De altfel, la începutul anului 1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului social-democrat într-o manieră brutală. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat și redactor la ziarul “Socialismul” tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de Stockman, în care ironiza moravurile cazone din Armată. Ministrul de Război se simte ofensat și-l aduce
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
inginer constructor poate deveni ministru al educației naționale, un șofer poate deveni ministru al transporturilor, un gurist pe la nunți și tăieri de moț poate ajunge deputat, domnul Mischie poate deveni doctor în Istorie, domnul Stentor - așa semnează el - poate deveni gazetar cu sudalma vioaie, cutare dentist poate deveni expert în dacologie ș.a.m.d. Era o vreme când un titlu de competență se dobândea în ani lungi de studiu prin marile universități, biblioteci, laboratoare. Ei aș! Cine mai are azi vreme
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
cînd opozanților FSN li se recomanda să nu zîmbească în fața camerelor de luat vederi cînd dădeau mîna cu dl Iliescu. Nu-l putem ajuta pe dl Zubașcu să renunțe la acest fel de a gîndi pe care și politicienii și gazetarii l-au părăsit de ani buni. După cum nu-l putem ajuta pe dl Lefter să descopere colaboratori mai ca lumea, care să nu-l facă de rîs. Fiecare revistă pe mîna colaboratorilor ei piere. Tifla de Paște a pastorului Tökes
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
presă cu Ben Gurion care, așa cum ne așteptasem, a trezit un larg interes în redacțiile din capitala belgiana. Nu m-am așezat în tribună, lângă vorbitor, ci am preferat să ocup un loc în sală lângă Kurt Grunebaum, un prieten gazetar la cotidianul socialist Le Peuple. N-au trecut trei minute de când Ben Gurion a început să vorbească, și am fost copleșit de un sentiment de îngrijorare crescândă. După cuvinte rostite în engleză au urmat frânturi de fraze în ebraică, apoi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de istorie sub denumirea de "Primăvara de la Praga", au apărut câteva schimbari promițătoare în perimetrul raporturilor dintre Cehoslovacia și Israel. Printre alte manifestări de destindere a relațiilor tensionate la maximum în anii trecuți, am salutat cu satisfacție vizita unui reputat gazetar și scriitor slovac, B. Mňačko, venit să se informeze despre situația politică din țara noastră. Mňačko a solicitat și i s-a acordat o întrevedere cu primul-ministru, Levi Eshkol. L-am însoțit pe Mňačko la Eshkol, care a insistat să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
slovac, B. Mňačko, venit să se informeze despre situația politică din țara noastră. Mňačko a solicitat și i s-a acordat o întrevedere cu primul-ministru, Levi Eshkol. L-am însoțit pe Mňačko la Eshkol, care a insistat să converseze cu gazetarul slovac în limba rusă. Dar rusa lui Eshkol, după câteva decenii de când a încetat să se folosească de ea în permanență, era destul de ruginită și, din când în când, mi se adresa întrebând, de exemplu, cum se spune cutare cuvânt
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aducea aminte. Mňačko aștepta cu răbdare ca prim-ministrul să iasă din încurcăturile lingvistice apărute și lua note fără să zâmbească, într-o situație cu conotații câteodată comice. Interviul care s-a desfășurat într-un mod ce a satisfăcut aspirațiile gazetarului a durat mai mult de o oră. Când am ieșit din biroul primului-ministru, seara se lăsa pripit pe colinele Ierusalimului. L-am expediat pe Mňačko la hotel cu mașina oficială ce ne aștepta în curte, iar eu am comandat un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sunt acasă, la Ierusalim". Ne-am despărțit exprimându-ne dorința de a ne revedea curând, dar nu ne-am revăzut decât sporadic, la alte recepții, unde am schimbat întotdeauna câteva fraze de prietenie și simpatie. Însă în timp ce conversam cu colegi, gazetari și oameni politici, de multe ori l-am observat pe Gheorghe Apostol la recepții unde, ca și prima dată, îmbrăcat în același costum gri, stătea singur, singur de tot la marginea salonului, privind mulțimea din jur cu aceeași privire meditativă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
avut loc în salonul unui castel cochet, ascuns într-un parc situat pe una din arterele principale ale orașului și care servea cazării unor oaspeți privilegiați ai guvernului belgian. Mobilat în stil baroc, salonul s-a dovedit neîncăpător față de afluența gazetarilor care vroiau să-l asculte pe Abba Eban. Instalat la masă alături de Eban și ambasadorul nostru în Belgia, am condus desfășurarea conferinței care datorită interesului manifestat de gazetari depășise de mult limita de timp planificată. Am avut însă toate motivele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
belgian. Mobilat în stil baroc, salonul s-a dovedit neîncăpător față de afluența gazetarilor care vroiau să-l asculte pe Abba Eban. Instalat la masă alături de Eban și ambasadorul nostru în Belgia, am condus desfășurarea conferinței care datorită interesului manifestat de gazetari depășise de mult limita de timp planificată. Am avut însă toate motivele să mă simt bine, contemplând frumusețea neobișnuită a cadrului care găzduia o dinamică rareori experimentată în evenimente de genul acesta. Dacă nu s-ar fi produs ceva bizar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a pune preț pe recunoașterea votului țării, la moment a venit la ordinea zilei răscumpărarea, din care au câștigat acționarii străini și patrioții improvizați acționari peste noapte. Să cităm oare averile făcute peste noapte de foști miniștri, de deputați, de gazetari roșii? Și cum numea "Romînul" cestiunea răscumpărării? Cea mai populară cestiune din România, și îndrăznea a o spune aceasta în același moment în care d. Brătianu declara în Senat că răscumpărarea era impusă de din afară, tot astfel precum Strousberg
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a spune adevărul. Dar unde interesul dictează acolo nu mai există {EminescuOpXII 227} {EminescuOpXII 228} adevăr: stat pro ratione voluntas, voința i se substituie argumentului și cu apetiturile nu se discută. Degeaba i-am spune onor. Costinescu: Nu te face gazetar ori director de bancă, pentru că nu știi carte! Cu toate că-și cunoaște cusurul, se va face, căci câștigul material [î]l cheamă. Geaba i-am spune onor. Stătescu: Nu te face director de drum de fier, nu te băga la treaba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
clasă de mijloc parte străină, parte neexistentă, au dat loc la o declasare generală din cele mai dezastroase. Nu mai există o altă deosebire între oameni decât cea pe care o stabilește banul, oricum ar fi câștigat. Astfel un biet gazetar care știe, în calitate de confident al miniștrilor, că drumurile de fier or să se răscumpere joacă la bursă și... devine milionar. Ei bine, a devenit aristocrat în România. Nimeni nu-ntreabă cum și-a făcut banii. Prin muncă? Prin o inteligentă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
000 titluri provizorie din care fiecare dă dreptul la achiziția ulterioară a unui titlu definitiv de 500. Câteșitrele soiurile de oameni, lume mare, jumătate lume și culise, de orice categorie s-ar ținea, diplomat sau galopin, balerină sau adiutant domnesc, gazetar sau cinstit episcop, așteaptă, prevede, dar mai cu seamă prezice hausse asupra acțiunilor. Toată puterea intereselor lor [î]i face să vrea hausse. Sub asemenea auspicii se deschide bursa. Capitalistul serios șade la un colț. îl cam tentează zgomotul. Ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai 94 000. De la 94 000 câte 37, 50 premiu e în total 3 525 000. Dar a cheltuit spre acest scop: 1. Prima de 10 procente plătită subscriptorilor din înalta sărăcime. 25 000 2. Curtaj (samsarlîc )............................................. 305 500 3. Gazetarii, administrația, pierderile........................... 144 500 475 000 3 050 000 Adecă un câștig de 3 milioane, învîrtind un capital [de] 12 milioane și jumătate în curs de două - trei săptămâni. Daca însă banca ar fi plătit integral emisiunea toată și ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avut demnitatea de-a se retrage, orice partid ar fi venit în urmă-i ar fi luat guvernul acuzat de mai înainte de către toată haita de la "Telegraful" și de la "Romînul" c-au venit cu sprijinul străinătății. Toată haita aceasta de gazetari pripășiți de prin cancelariile comisarilor de poliție sau de prin bărbieriile Parizului, orice vită botezată de d. C. A. Rosetti cu numele de roșu ar fi intonat în cor acuzațiunea că opoziția vine la putere cu ajutorul străinilor. Astfel, înrăutățiți pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
000 titluri provizorie din care fiecare dă dreptul la achiziția ulterioară a unui titlu definitiv de 500. Câteșitrele soiurile de oameni, lume mare, jumătate lume și culise, de orice categorie s-ar ținea, diplomat sau galopin, balerină sau adiutant domnesc, gazetar sau cinstit episcop, așteaptă, prevede dar mai cu seamă prezice hausse asupra acțiunilor. Toată puterea interesului lor îi face să vrea hausse. Sub asemenea auspicii se deschide bursa. Capitalistul serios șade la un colț. Îl cam tentează zgomotul. Ar vrea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
94 000. De la 94 000 titluri câte 37, 50 primă e în total............... 3 525 000 Dar a cheltuit spre acest scop: 1. Prima de 10 procente plătită subscriptorilor din înalta sărăcime......... 25 000 2. Curtaj (samsarlîc )............................................................ 305 500 3. Gazetarii, administrația, pierderile....................................... 144 500 475 000 [rest] 3 050 000 Adecă un câștig de 3 milioane, învîrtind un capital 12 1/2 milioane în curs de două - trei săptămâni. Daca însă banca ar fi plătit integral emisiunea toată și ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
finanțe bune; aceasta este un lucru cunoscut de toată lumea; asemenea, fiecare om cu judecată știe că o rea și neregulată situație finanțiară a unei țări nu se poate îndrepta numai cu fraze și cu epitetele banale cu cari o clasifică gazetarii oficioși, ci cu introducerea regularității și ordinii reale în visterie. Apoi sistemul guvernământului reprezentativ se întemeiază pe rațiunea necesității ce o are statul ca guvernul să fie totdeauna pus sub controlul reprezentațiunii naționale, mai cu seamă întru cât privește manipulația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a cărei însemnătate nu consistă de loc în indicațiunile materiale ce le făcea, al căror adevărat descurs publicul îl cunoștea din zilnica citire a gazetelor, ci în aprecierile pe cari le făcea corespondentul. Un en-tete, cum se zice în limbajul gazetarilor, de 4 1/2 linii, singura lucrare proprie pentru care redacția "Timpului" poate fi răspunzătoare, zice următoarele: Asupra lucrurilor ce se petrec la noi "L'Independance belge" primește amănunte cari desigur vor spori stima de care ne bucurăm în străinătate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de altă cultură, și avere decât de cele douăzeci și patru semne ale bucoavnei, îndrăznesc a critica actele unui consiliu în care aproape fiece membru are mai multă știință de carte, mai multă neatârnare de caracter și mai mult patriotism decât toți gazetarii, deputații și miniștrii roșii la un loc! [ 2 mai 1880] ["ZI CU ZI ȘTIRILE... "] Zi cu zi știrile despre seriozitatea mișcării albaneze câștigă consistență. La 7 mai foile din Viena au primit mai multe dări de seamă telegrafice conform cărora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cetățean. Nu se cerea nici învățătură, nici moralitate, nici prudență: a calomnia, a denunța, a bănui era un merit. Acestea sânt elementele cari dau viață și cu cari se nutresc spiritele demagogice (pag. 45). Pag. 47. Numim pe Marat. Acest gazetar, sub pana sa înveninată, denunța pe oamenii de talent în modul următor: "Aceste talente sânt o crimă mai mult, căci ating principiul egalității". Cine nu-și aduce aminte de tonul ce-l țin gazetari și gazete de a doua mână
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]