576 matches
-
University of Pennsylvania, 1955; Syntactic Structures, Mouton, The Hague, 1957; Current Issues in Linguistic Theory, Mouton, The Hague, 1964; Aspects of the Theory of Syntax, The MIT Press, Cambridge, 1965; Cartesian Linguistics, Harper & Row, New York, 1966; Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, The Hague, 1972; Logical Structure of Linguistic Theory, Plenum, New York, 1975; Lectures on Government and Binding, Foris, Dordrecht, 1981; Knowledge of Language. Its Nature, Origin, and Use, Praeger Publishers, New York, 1985 (trad. rom. Cunoașterea limbii, Editura Științifică, București
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
faptul că studiile citate nu se deosebesc esențial -de cele precedente, dar prin care putem înțelege studiile de poetică structurală (cu titlu de exemplu, două cercetări recente de poetică "transformațională" : Samuel Levin, Linguistic Structures in Poetry, Haga, 1964; Richard Ohman, Generativa Grammars and the Concept of Literary Style, în Word, nr. 3, 1964, pp. 423-139). Cercetările românești au început în 19b4, din inițiativa lui Al. Rosetti, Tudor Vianu și Mihai Pop, cînd a fost înființat Cercul de poetică al Academiei R.S.R.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mai îndepărtate de livezile de prun. Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoși Pseudomonas
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sensul) altei unități lingvistice" implică existența unor categorii gramaticale sau trăsături comune celor doi termeni care se acordă. În general, definițiile actuale ale acordului pot fi împărțite în două categorii: definiții de tip derivațional (în gramatica tradițională și în gramaticile generative) și definiții de tip "unificațional" (de unificare), bazate pe constrângeri (în HPSG, în GPSG). Potrivit definițiilor de tip derivațional, acordul este o relație direcțională prin care trăsăturile de acord sunt copiate, mutate sau controlate de la / de către un nominal (numit controlor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
perspectiva unor teorii lingvistice recente. În generativism, gramatica este concepută ca un mecanism care, pe baza unui set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile care există în gramatica universală. O structură este bine formată, corectă, dacă sunt îndeplinite două condiții: sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și indivizibil genul, numărul și cazul. S epoata ca acordul să fie doar în gen și număr, iar cazul să fie atras în acord datorită sincretismului morfologic. 4. Mecanismul acordului 4.1. Modelul copierii În analizele mai vechi ale gramaticii generative, acordul a fost analizat ca o copiere a valorilor trăsăturilor de la controlor/sursă la termenul acordat. Astfel, în băieți buni, valorile de gen [masculin] și număr [plural] se copiază de la substantiv la adjectiv. În Băieții au venit, valorile de număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominal se referă doar la grupul organizat în jurul unui substantiv centru. Termenii dependenți se acordă cu nominalul centru, dacă au cel puțin una dintre trăsăturile de acord: genul, numărul, persoana (= trăsături phi) și cazul. Este general acceptată astăzi în cadrul teoretic generativ ipoteza propusă de Abney (1987) că grupul nominal (substantival) este guvernat de un grup funcțional determinant (GD), care are drept centru determinantul. Se stabilește astfel un paralelism între verb și substantiv: ambele sunt guvernate de o proiecție funcțională și, posibil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi extinse de mai multe ori (Ion și Dan și Vasile și Andrei...; Ion sau Dan sau Vasile sau Andrei...). 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate Sintagmele coordonate sunt considerate în unele studii grupuri sintactice GConj. În lingvistica generativă au fost propuse mai multe analize ale acestui GConj: (i) primul conjunct 89 (cf. engl. conjunct) este specificator, conjuncția este centru, iar al doilea conjunct este complement: (3) GConj 3 GDet Conj' Ion 3 Conj GDet și nevastă-sa (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fizică sau psihică (Sunt leneș, Sunt fricos, echivalente cu Mi-e lene, Mi-e frică); - prezența opoziției static - dinamic (Mi-e foame - Mi se face foame), opoziție ce caracterizează și structurile cu nume predicativ (Sunt fricos - Devin fricos). În gramatica generativă, elementul sau elementele postverbale sunt analizate ca o propoziție redusă (Stowell, 1978, apud Avram, 2003: 446-447). Astfel, în propoziția There is a man in the room, sintagma a man in the room este o propoziție redusă (engl. small clause). Același
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca gen nespecificat este susținută de acordul adjectivelor cu sintagma nominală coordonată. 2. Ipoteze privind genul neutru Unele dintre aceste analize sau ipoteze au fost propuse pentru neutrul românesc, mult discutat în lingvistica românească, altele au fost propuse în lingvistica generativă și pot fi aplicate neutrului românesc. (i) Ipoteza celor trei genuri Conform acestei ipoteze, româna are trei genuri: masculin, feminin, și neutru. Este ipoteza cea mai larg răspândită în lingvistica românească, adoptată în toate edițiile Gramaticii Academiei. Conform definițiilor curente
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
in the Determiner Phrase, Amsterdam, John Benjamins, p. 305-332. Alexiadou, Artemis, 2006, On the cross-linguistic distribution of (in)definiteness spreading, ÖLT Syntax Workshop, Universität Klagenfurt, December 8-9, 2006 (internet). Alexiadou, Artemis, Liliane Haegeman, Melita Stavrou, 2007, Noun Phrase in the Generative Perspective, Berlin, New York, Mouton de Gruyter. Allan, Keith, 1986, Linguistic Meaning, Routledge (http://books.google.ro). Anagnostopoulou, Elena, 2006, "Clitic Doubling", în Martin Everaert și Henk van Riemsdijk (eds), The Blackwell Companion to Syntax, I, Blackwell Publishing, p. 519-581. Anderson
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
II. Le seizième siècle, ediție critică și note de V. Rusu, prefață de B. Cazacu, București, Minerva. Depiante, M., P. Masullo, 2001, "Género y número en la elipsis nominal: Consecuencias para la hipótesis lexicalista", comunicare susținută la Encuentro de Gramática Generativa, Escuela Superior de Idiomas, Universidad Nacional del Comahue, Río Negro, Argentina, 22-23 noiembrie (internet). Diaconescu, Paula, 1963, "Le nombre et le genre du substantif roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, 8 ("Numărul și genul substantivului românesc", în Studii și cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2006, "The suffixation of definite articles in Balkan languages", în Revue Roumaine de Linguistique, LI, 1, p. 105-126. Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2008, Pronominal possessors and Feature Uniqueness, conferință susținută la The XXXIVth Incontro di Grammatica Generativa, Padova (februarie) și The18th Colloquium on Generative Grammar, Lisabona (aprilie). Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2011, "Pronominal possessors and Feature Uniqueness", în Language, 87, 1, p. 126-157. Doetjes, Jenny, 1997, Quantifiers and Selection: On the Distribution of quantifying expressions in French
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of definite articles in Balkan languages", în Revue Roumaine de Linguistique, LI, 1, p. 105-126. Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2008, Pronominal possessors and Feature Uniqueness, conferință susținută la The XXXIVth Incontro di Grammatica Generativa, Padova (februarie) și The18th Colloquium on Generative Grammar, Lisabona (aprilie). Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2011, "Pronominal possessors and Feature Uniqueness", în Language, 87, 1, p. 126-157. Doetjes, Jenny, 1997, Quantifiers and Selection: On the Distribution of quantifying expressions in French, Dutch, English, Dissertation, Leiden University, The Hague
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Papers in Linguistics, vol. X, nr. 1, p. 97-120. Giurgea, Ion, 2009a, "Gender on Definite Pronouns", în Bucharest Working Paper in Linguistics, X, 1, p. 97-120. Giurgea, Ion, 2009b, Romanian null objects and gender, comunicare susținută la Incontro di Grammatica Generativa, XXXV, Siena. Giusti, Giuliana, 2002, "The functional structure of noun phrases: A bare phrase structure approach", în Guglielmo Cinque (ed.), Functional Structure in DP and IP, Oxford University Press, p. 54-90. Giusti, Giuliana, 2005, "At the left periphery of the
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altor lucrări, sunt date ca note în josul paginii, la prima citare a studiului respectiv. Pentru a nu relua anumite puncte, am apelat la trimiteri de la un (sub)capitol la altul. Am păstrat abrevierile din limba engleză pentru conceptele din gramatica generativă, pe care le-am explicat în lista de Abrevieri. Am încercat să traduc în limba română conceptele teoretice, indicând între paranteze, acolo unde am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între paranteze, acolo unde am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor tematice, am folosit inițiala majusculă numai în situațiile în care este vorba clar de numele acestor roluri în teoria generativă, iar pentru conceptele intuitive (de tipul agent, pacient, cauză etc.) am folosit inițiala minusculă. Termenul Caz apare cu inițială majusculă când se referă la Cazul abstract, și cu minusculă, când se referă la cazul morfologic. În anumite situații, am folosit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.), grupul flexiunii (verbale) ISA = Ierarhia Selecției Auxiliarului, propusă de Sorace (2000) it. = italiană K = categoria
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa. În această teorie, se propune o funcționare specială a componentelor Gramaticii: morfologia interpretează rezultatul (engl. output) derivării sintactice, adăugând conținut fonologic pozițiilor din structura ierarhică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip de formare a cuvintelor sau derivare de la un cuvânt la altul. Alternanțele aparțin deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tip acuzativ, Agr1 este activ, Nom. = subiect; (b) în limbile de tip ergativ, Agr2 e activ, Ac. (numit Abs.) = subiect. Abs. și Nom. sunt asemănătoare numai pentru că sunt Cazuri obligatorii în cele două tipuri de limbi. 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice acuzativ/ergativ Levin și Massam (1985) analizează ergativitatea de suprafață în cadrul teoretic GB. Teoria celor două autoare este că în limbile acuzative verbul atribuie Cazul acuzativ argumentului intern care rămâne in situ, iar argumentul extern trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazul structural este atribuit în anumite poziții structurale, indiferent de rolul tematic atribuit în D-Structură și de categoriile care atribuie rolul tematic. Cazul inerent este echivalent cu atribuirea rolurilor tematice. 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice Teoria generativă nu a fost folosită numai pentru a explica fenomene majore, ci și pentru aspecte de detaliu care privesc specificul limbilor ergative, de exemplu, partiția morfologică acuzativ/ergativ determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale (vezi Capitolul 1, 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de probleme pentru teoria Cazului: probleme legate de terminologie și de stabilirea unor corespondențe între Cazurile din limbile acuzative și cele din limbile ergative, precum și dificultăți de încadrare a Cazului ergativ într-unul dintre tipurile de Caz recunoscute în gramatica generativă (abstract vs morfologic, structural vs inerent/lexical). 3.1. Probleme și soluții terminologice Dificultatea de a folosi denumirile Cazurilor cu referire la cele două tipuri de limbi a fost remarcată în numeroase studii. În cele mai multe dintre acestea s-a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]