839 matches
-
mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iunie). Stanciul, Duma și Vlaicu se duc la Matiaș dar și regele ungur e cu încetineală. Alexandru, fratele Doamnei Maria, cu ostași Moldoveni se duce și atacă Mangopul, care se închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiul său protecției Veneției Ațâțat și sprijinit într-una de Papa și de Veneția. Dintre vitejii Albanezi, Venețienii și-au recrutat multă vreme mercenarii. Papi Piu II (Aeneas Sylviu Piccolomini) 1458-1464 Paul II Venețian 1464-1471 Sixt IV 1471-1484 Inocentiu VIII genovez 84-92 Alexandru VI Borgia 92-1503 1459 Papa Piu II, întors în Roma de la congresul de Mantua, primește ambasadori dela Perși, Trapezunt Armenia, care-i cer concursul unei cruciate împotriva Turcilor, pentru smulgerea Constantinopolului dela Turci. Germania, Anglia, Franța refuză. Piu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Ion Huniade la Belgrad 1456 Cucerește Grecia și Sârbia (1459) Răstoarnă imperiul grec la Trapezunt unde domneau Comnenii 1461 La Lesbos 1462 Valahia și Bosnia 1463 Cormania 1464 Negroponte 1470 Bate pe șahul Persiei în Capadokia 1472 Ia dela Genovezi Caffa 1475 Supune Georgia, Arcadia, Moldova Albania și insulile Adriatice. În 1478 impuse Venețienilor un tratat umilitor. 1480 în Otranto Moare 1481, în momentul când amenința Roma, Persia și Egipetul. Împăratul German Orașele și principatele feudale ale Germaniei nu constituie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
european. Erau încărcături mici ca volum și greutate, dar fiecare în parte era o avere. Pentru aducerea lor, negustorii își puneau averea și viața în joc pe drumurile nesigure ale apelor sau pustiului. Din Cetatea Albă, aflată cândva sub controlul genovez, mărfurile urcau prin Lăpușna și Iași la Suceava, de unde negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să apere hotarul dinspre Moldova, 7.000 de oameni, după cronicarul turc. N. Iorga nu s-a îndoit de afirmațiile făcute de cronicarul bizantin, mai mult, el a adus în discuție două documente italienești. Este vorba de o scrisoare a genovezilor din Caffa către regele polon, din 2 aprilie 1462, în care se arată că exista un conflict între cei doi domni români. Apoi este scrisoarea baitului venețian la Constantinopol, Domenico Balbi, din 28 iulie 1462 în care se menționează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în sinteza sa de Istorie a românilor, vol. III, p. 137-138. De data aceasta (1937), Iorga vedea ce văzuse I. Ursu în 1925, că documentele, pe care-și construise demonstrația, înregistraseră zvonuri care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Când genovezii din Caffa afirmau la 2 aprilie că Ștefan cel Mare se află în conflict cu Țepeș din cauza Chiliei, documentele interne ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
interne, unele insuccese în Albania, nu i-au îngăduit sultanului să organizeze o campanie contra Moldovei. Hanul tătar din Crimeea era ostil față de o acțiune militară împotriva Moldovei și Ungariei. În primăvara anului 1465, domnul Moldovei a refuzat să predea genovezilor castelul Lerici de la gurile Niprului, pe care moldovenii îl cuceriseră în 1454. În felul acesta, Moldova își exercita controlul asupra întregului țărm al Mării Negre, de la Chilia la Cetatea Albă și de aici până la castelul Lerici. Comerțul din Marea Neagră sau comerțul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nagy Pienaru s-a străduit să demonstreze că incursiunea a avut loc în 1471, Dlugosz, ca și analele putnenene, putând să greșească datarea. Această incursiune e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge la concluzia potrivit căreia cei care au făcut o incursiune în Moldova nu au fost tătarii de pe Volga, ci tătarii din Crimeea. Prezența fiului lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mangop. Mangopul era considerat ca o „împărăție creștină”, numit în documentele vremii Theodoro. Era o mică formațiune politică pe coasta apuseană a Crimeii. Principele acestui mic principat și fratele său aveau relații de bună vecinătate și comerciale cu tătarii, cu genovezii din Caffa și cu Cetatea Albă. În ciuda micimii sale teritoriale, principatul avea trei rânduri de fortificații și cetatea era așezată pe o înălțime întărită în mod natural. Cât de puternică a fost cetatea Mangopului o arată rezistența acesteia în fața atacurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 august 1473, la 29 octombrie, sultanul era încă în Asia, ceea ce însemna că scurgerea trupelor turcești spre Europa avea să dureze toată toamna. Spre realizarea unui front antiotoman, Ștefan cel Mare încearcă să încheie pacea cu foștii săi dușmani, genovezii din Caffa. Din cuprinsul soliei moldovenești trimisă la Veneția în 1477, reiese că domnul „avea jurăminte și învoieli” cu „principii creștini și vecini cu dânsul”, din care cauză acești principi trebuia să fie gata să-l ajute pe cel împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
circulau vești în legătură cu pregătirile pe care le făceau turcii, printre acestea numărându-se și o mare flotă alcătuită din 600 de vase. Era o amenințare pentru toate puterile creștine din jurul Mării Negre. Ștefan cel Mare încearcă să realizeze o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștine din jurul Mării Negre. Ștefan cel Mare încearcă să realizeze o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceară sprijinul. Voievodul moldovean i-a dat o gardă de 300 de oșteni și o corabie care 1-a transportat pe Alexandru și oamenii săi în Crimeea, care reușesc să ajungă la Mangop, mai înainte ca turcii să cucerească posesiunea genoveză Caffa. La 19 mai, 1475, flota turcă părăsea Constantinopolul, iar la 1 iunie arunca ancora sub zidurile Caffei. După trei zile de asediu, locuitorii Caffei au hotărât să capituleze. Comandantul oastei turcești le făgăduise asediaților viața și siguranța personală în schimbul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Călugărul fiind silit să se refugieze la Brașov. În anul 1481, la 20 martie, Ștefan cel Mare dăruia un aer mănăstirii Putna iar la 29 august, din Suceava, întărea printr-un privilegiu moșiile Mitropoliei de la Rădăuți. Într-un raport al genovezilor, din 30 septembrie 1481, se arată că „Ștefan strânge o mare armată și are chiar ajutorul regelui Poloniei și al creștinilor, din care putem să nădăjduim că va ieși ceva bun”. E posibil ca prezența unei solii moldovenești la curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moartea marelui erou Rănit la asediul Chiliei în 1462, Ștefan cel Mare avea să sufere din pricina acelei răni până la sfârșitul vieții sale. Domnul a căutat să se îngrijească și, astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor „pentru îngrijirea și tămăduirea unei vătămări care îl supără la picior.” Rana căpătată în timpul asediului Chiliei a afectat și osul, provocând o osteomielită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile cât și cele penale, nefiind altă lege decât voința principelui, acesta se călăuzește după vechiul obicei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
secolului al XIV-lea, urmând tradițiile marilor lupte dintre "Albi" și "Negri", si au continuat această rivalitate până la jumatatea secolului al XVI-lea. Existența acestor mari familii nobiliare (Panciatichi și Cancellieri) pe o perioadă lungă de timp, în comparație cu marile familii genoveze, de exemplu, ne demonstrează că există un acord între elită florentina și cea pistoieză, exprimat printr-o serie de alianțe politice sancționate prin intermediul căsătoriilor. Aceasta este cheia de lectură a interpretării existenței și continuității elitei pistoieze sub patronaj florentin, care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
loc o unire temporară. Acordul acesta a stîrnit însă o reacție îndîrjită în toată lumea ortodoxă, așa că imperiul nu a obținut sprijinul occidental scontat. În aprilie 1453, cînd a început asediul otoman al Constantinopolului, doar regele Neapolului și o parte dintre genovezi au fost de acord să trimită ajutoare. Armata otomană a asediat orașul timp de două luni. Avantajul se afla în întregime de partea asediatorilor, care îi depășeau cu mult numeric pe apărători. Comandanții bizantini aveau circa nouă mii de soldați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apare și În scrierea Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie <endnote id="(174, p. 175)"/>. Legenda Donatio Constantini este atestată la sfârșitul secolului al IV- lea, dar a devenit celebră În Europa prin Legenda Aurea, compilată de dominicanul genovez Jacques de Voragine (Jacopo da Varazze) În secolul al XIII-lea <endnote id="(543, p. 85)"/>. În unele momente tragice ale istoriei antisemitismului european au apărut neașteptate simetrii simbolice. Dacă pentru creștini botezul era un ritual de „curățire”, evreii Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea <endnote id="(544, p. 51)"/>. Pe fresca de la Mănăstirea Voroneț, În imaginile reprezentând martiriul Sfântului Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, apar câțiva evrei purtând un tip deosebit de pălărie (bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte veșminte galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea ; altfel, acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]