1,382 matches
-
importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este inclusă și Câmpia colinară a Jijiei, ce include, la rândul ei, și zona studiată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a revenit în orașul Cluj; cabinetul a decis înființarea unei noi instituții de învățământ superior la Cluj. Prim-ministrul Teleki a numit, încă din octombrie 1940, 83 de cadre didactice noi în oraș, printre care și pe propriul său fiu, geologul Teleki Géza. Cu ocazia aceasta, a ajuns să ocupe catedre universitare o serie de savanți tineri, care au adus o contribuție însemnată renumelui internațional dobândit de știința ungară și dezvoltării vieții științifice europene: Bónis György, istoric în științe juridice, Szabó
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
didactică, desfășurată timp de peste 30 de ani, a fost rodnică, contribuind la pregătirea multor generații de elevi care au devenit cadre de nădejde în știința și învățământul românesc. Mulți dintre foștii săi elevi au devenit medici, chimiști, biologi, farmaciști și geologi, care îi datorează recunoștință. Făcând parte din elita cadrelor didactice ale Iașului, Olimpiada Trofin a fost solicitată în acțiunea de realizare a unor manuale școlare, fiind coautoare la o serie de cărți și probleme de chimie. De-a lungul anilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
știința românească. Profesoara Elisabeta Văscăuțeanu a desfășurat și o bogată activitate social- politică. Ca studentă a participat la acțiunile progresiste inițiate de grupul de studenți democrați din Iași din care făcea parte și soțul ei, Theodor Văscăuțeanu (1896-1933ă, unul dintre geologii de seamă ai țării noastre și un distins profesor al Universității Al.I.Cuza din Iași. Prof.univ.dr. Elisabeta Văscăuțeanu s-a stins din viață la venerabila vârstă de 92 de ani, în ziua de 24 iunie 1989 și a fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al Universității Al.I.Cuza din Iași. Prof.univ.dr. Elisabeta Văscăuțeanu s-a stins din viață la venerabila vârstă de 92 de ani, în ziua de 24 iunie 1989 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, THEODOR (1896-1933) GEOLOG Theodor Văscăuțeanu a fost unul din geologii de seamă ai țării noastre și un distins cadru didactic al Universității Al.I.Cuza din Iași. S-a născut la 18 februarie 1896, în comuna Bolboci (Sorocaă. După absolvirea studiilor secundare, s-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Prof.univ.dr. Elisabeta Văscăuțeanu s-a stins din viață la venerabila vârstă de 92 de ani, în ziua de 24 iunie 1989 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, THEODOR (1896-1933) GEOLOG Theodor Văscăuțeanu a fost unul din geologii de seamă ai țării noastre și un distins cadru didactic al Universității Al.I.Cuza din Iași. S-a născut la 18 februarie 1896, în comuna Bolboci (Sorocaă. După absolvirea studiilor secundare, s-a înscris, în 1918, la Universitatea din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ion Borcea și Paul Bujor. A fost un student eminent. Încă din timpul studenției a dovedit o mare pasiune pentru geologie și paleontologie. A trecut licența cu distincție în anul 1925, prezentând o frumoasă lucrare de geologie. Profesorul Ion Simionescu, geolog și mare savant, care pe vremea aceea conducea Catedra de Geologie din Iași, a apreciat destoinicia, inteligența și talentul lui Theodor Văscăuțeanu și l-a numit, fiind încă student, în 1922, preparator la Laboratorul de Geologie de la Universitate din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și mult regretatul meu elev Theodor Văscăuțeanu”. În scurta sa viață, plină de greutăți și necazuri, fără a se bucura de o sănătate deplină, Theodor Văscăuțeanu s-a dăruit unei munci pasionate și îndârjite. A fost nu numai un mare geolog, ci și un bun cadru didactic. Theodor Văscăuțeanu a desfășurat și o intensă activitate politică de stânga, cu un pronunțat caracter democratic. Drept recunoștință pentru munca și lupta sa, Iașii din anii democrației populare au acordat unei străzi centrale numele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
după care România ar aparține Europei Centrale, fiindcă ea se află, echidistant, la 2000 de kilometri atât de munții Ural, cât și de Atlantic, scuzată fie-mi franchețea, mi s-a părut mai degrabă logica unui topometru ori a unui... geolog, decât declarația unui om politic cu experiența președintelui român. A doua nedumerire ține de reformele interne. Ce reforme? Deși dl Iliescu a menționat, pe bună dreptate, faptul că în vremuri de tranziție lucrurile sunt, cum să zic, mai hurducăite decât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
era florentin m-a făcut să mă simt mai puțin înstrăinată. Oricum... sînge latin! Între timp se făcuse ziuă. M-am hotărît să-mi încerc norocul la oficiul de cazare a turiștilor. Prezentările fiind făcute, profesorul Bruno Valetti, geograf și geolog din America, se ridică și el de la masă și mă însoțește, pentru a-mi folosi de translator, la nevoie. Funcționarul de la oficiu încearcă să-mi propună nenumărate locuri, paturi, pensiuni cu prețuri mai mult sau mai puțin pipărate. Se lovește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei orașelor din România, în cele cu caracter istoric sau de prezentare a unor figuri de savanți (geologi, geografi români și străini, biologi, fizicieni meteorologiă, precum Gr. Cobălcescu, I. Simionescu, M. David, C. Brătescu, Emm. de Martonne, Emil Racoviță și Șt. Hepites. Printre lucrările valoroase de amploare și de mare interes geografic, istoric ori social-politic merită să fie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
el a atras atenția profesorilor încă din timpul facultății de geografie, pe care a absolvit-o în anul 1938. În același an a fost numit asistent la catedra de geografie din Iași. După un an, ocupă, prin concurs, postul de geolog la Institutul Geologic București, timp în care obține și titlul de doctor în științe (1949ă. Datorită muncii și meritelor științifice, în anul 1958 a fost desemnat ca director științific adjunct la Institutul de Geologie-Geografie al Academiei, iar în anul 1963
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Răileanu, începută la Iași și reluată la București în anul 1946, s-a desfășurat la Institutul de Petrol și Gaze și mai ales la Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. În vederea unei pregătiri mai temeinice a noilor cadre de geologi, el a redactat și publicat un curs de Geologie generală. A fost un deosebit îndrumător al studenților în aplicațiile geologice, un bun conducător științific al doctoranzilor, contribuind cu multă pricepere și pasiune la calificarea superioară a numeroaselor cadre tinere și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de torturi, fiind transferat la Canal prin aprilie 1950. A mai trecut pe la Cernavodă, Valea Neagră și Poarta Albă. Repartizat la brigada 14, nu a cunoscut schingiuirile nici aici, fiind eliberat în martie 1951. A reușit să se angajeze ca geolog după ce a lucrat ca muncitor necalificat timp de doi ani și a publicat mai multe cărți și articole de specialitate, cu toate că a fost și el permanent urmărit de Securitate. S-a căsătorit (logodnica sa fusese și ea arestată) și are
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Muzeului și să primesc chiar o confirmare. Pentru ca să am și aprobarea Dvs., vă trimet acest mic volum, Împreună cu o carte interesantă, scrisă de fostul meu coleg la Brașov, Victor Tufescu, originar din Botoșani. El descrie ca prof. universitar, geograf și geolog, cu mare patos relieful Bucovinei, al Sucevei, al Moldovei de Sus, Încât cred că va place. Este un mic cadou ce pot să vi-l fac. Micul volum de scrisori, pe cari le-am păstrat cu sfințenie și cu admirație
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
baza gâtului, școlit la Toulouse, datorită originii tatălui său, Walter Neulander, alias Valter Roman. Lui Petre Roman i-a revenit funcția de prim ministru. Al treilea cavaler al "democrației românești” a fost Gelu Voican Voiculescu, persoana cu un trecut misterios, geolog de profesie și așa zis dizident în timpul regimului comunist. A urmat reprezentantul armatei noului model democratic, generalul Victor Atanasie Stănculescu, cel cu "piciorul în ghips", pentru a nu participa la evenimentele de la Timișoara și București, iar apoi "mama Omida", "profetul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dovedit chiar benefic pentru România, mai ales că trecutul său comunist îl apropie de Ion Iliescu, într-o oarecare măsură. Într-o convorbire , pe care am avut-o cu un prieten de¬al meu din tinerețe, Niță Mihai, de profesie geolog, mi s-au adus la cunoștință unele lucruri legate de activitatea studențească a lui Emil Constantinescu. Prietenul meu, îmi relata că fostul președinte al României nu era un student strălucit, n-a prestat o activitate prea intensă pe tărâm științific
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
literatură, care au alcătuit eseuri, epigrame, satire la adresa domnului Emil Constantinescu. Și eu am avut în vedere așa ceva. Legându- mă de statura sa, de asemănarea Cu Alexandru Ioan Cuza și la cele două profesii de bază, aceea de juris și geolog. Două epigrame sunt mai semnificative: Fostul președinte-al țării Patru ani și-a găsit scuza Că seamănă în largul zării Cu Alexandru Ioan Cuza. Se spune, despre marinari, că au câte o iubită în fiecare port, unde debarcă pentru o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gust”, totuși, „arată multă tragere de inimă și dorința naivă de a înfrumuseța”. A vizitat școlile, biserica episcopală, care era „îngrozitor de văpsită în cenușiu”. Marele istoric a studiat inscripțiile de pe pietrele funerare din curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia printr-o vale largă, cu sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia printr-o vale largă, cu sate destul de dese, adevărate „cuiburi de gospodari”. Aproape de Huși, „mașinuța” (locomotiva, n.a.) urca din greu coasta unui deal, așa încât unii călători, plictisiți de stat în vagoane, coborau pe lângă tren, culegeau flori din mers
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu plăci colorate și podeaua era din aceleași plăci. Cafeneaua avea un aer oriental inconfundabil. Pe cînd treceam prin față, a ieșit cineva. Era genul de personaj pe care-l vezi doar În Împrejurimile unei zone cu marfă. Așa cum un geolog care caută petrol se ghidează după anumite aflorimente de roci, anumite semne indică prezența mărfii În apropiere. Marfa se găsește adesea În zonele adiacente unor cartiere incerte sau de tranziție: Strada 14 Est, lîngă Bulevardul 3, În New York; Poydras și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]