4,128 matches
-
dar cine putea să i-l dea, cine? 4 Î n Podișul Central iernile sunt mai aspre decât în restul țării. Crivățul vine troienit cu toți pegașii din îndepărtata Siberie, trece peste Prut fără pașaport, aducând troiene de zăpezi și geruri cumplite ca tot ce vine în țara noastră din acele locuri din răsărit. Excepție face doar soarele care, deși se ivește din același punct cardinal, dăruiește căldură și lumină deopotrivă tuturor trăitorilor de pe Terra. În blocurile din cvartalul unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
deasuprea solului construcția. Se impuneau totuși încă reparații ale căror costuri erau greu de estimat... 17 T oamna, după ce își muiase frunzele în baia mai multor culori, le ascunse grijulie sub ierburi de teama anotimpului care venea încărcat cu vânturi, geruri și zăpezi. Într-o noapte însă, se așternu peste întinderi o plapumă de nea imaculată, semn că noul anotimp lua în stăpânirea sa ținuturile. În pomi apărură fructe albe, de argint, sub greutatea cărora crengile se aplecau la pământ ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de ce. În luna ianuarie, adică în luna din iarnă cel mai greu de suportat, făcând o călătorie lungă la niște rude ale lui, pentru că se întâmplase să nu se îmbrace îndeajuns de gros, ca să poată ține piept cum se cuvine gerului crâncen, se alesese, în mod nefericit, cu degerături serioase la mâini și la picioare, iar, dintre toate, mâna dreaptă îi fusese afectată cel mai puternic. Lucrul acesta era grav, iar grav îi spusese că este și doctorul la care se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Moldova. Ajunsă aici cu cărțile Înghesuite În două “trăiști” miam găsit un colț mai ferit unde să pot aștepta fără să fiu Îmbrâncită de cei care, Într-o haotică mișcare, căutau, cumpărau, cărau... daruri pentru apropiatul crăciun! Afară era un ger care Îți spulbera orice urmă de plăcere, făcând să-ți Înghețe chiar și nervul zâmbirii. După ceva vreme, sosește și bunul meu prieten, căruia Îi Înmânez o carte. Am schimbat câteva impresii la cald. Nemilosul timp pândea Însă, cu ochi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
O vizită la București Am ajuns și la București. Îmi doream de mult să ies puțin din mediul saturat de provincialism. Iarna mi sa părut lungă, sumbră și grea. N-a fost multă zăpadă, a nins destul de puțin, În schimb, gerurile au fost necruțătoare ( 25, 30 de grade). Aproape o săptămână nu am reușit să ies din casă. După aproximativ zece-cincisprezece metri de la ieșirea din bloc, Înghețam instantaneu. Într-una din aceste zile geroase, am hotărât să fac câteva cumpărături și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
un singur dor etc. Drumul până la Casa de Cultură a fost destul de anevoios. Am luat-o pe Mârzasca, o străduță În pantă, care scurta drumul, cât de cât. Ne aflam În plină iarnă și o iarnă nu prea blândă. Dimpotrivă! Gerurile de - 25 grade au persistat vreme de opt zile.Totul era Înghețat și nu-ți ardea să te plimbi fără rost pe străzi. Nu știai cum să ajungi mai repede acasă, la adăpost și la căldură. Au urmat și zile
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Îmi aparții, trandafirule, ca tot ce există pe lume, și cum ar putea poetul să-nchidă ochii În fața aprinsului tău pocal, să-și ferece inima nepăsător la parfumul tău. Puternic ești, trandafirule: am văzut zăpada căzând În grădina mea: de ger, viața Încremeni, ramuri se frânseră, În arborii-nalți, numai tu dăinuiai...” “Trandafirule, harnică floare, Prin trufia ta plăsmuiești parfumul Și explozia ta purpurie sau albă: Toată iarna scormonești În pământ, Dezgropi minerale, minerești, scoți foc, Din străfunduri și apoi te
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vor vedea cu nimeni. "Oamenii buni" o să le aducă de-ale gurii. Trebuiau să se îngrijească să pună deoparte pentru iarnă mere pădurețe, alune, mure, afine, zmeură. Acestea trebuiau ținute pentru zilele când erau bolnave sau pentru zilele în care gerul îi împiedica pe "oamenii buni" să le aducă de mâncare. Sandei se obișnuise cu acest ritual, merindea adusă de oamenii pe care nu-i văzuse niciodată la față îi prisosea, încât strădaniile ei de a-și completa meniul zilnic se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un cântec pe care îl moștenesc de la tatăl meu, care și el îl știa de la tatăl lui, și pe care îl cânta când se abăteau peste șatră norii grei ai necazurilor: Udați de ploi, uscați de vânt și arși de ger, țiganii nu au un loc al lor pe pământ! Vin din Nicăieri merg spre Nicăieri cu doruri de dor; cântul lor plâns poveri de tăceri, pârjolitor, e-un foc nestâns, răscolitor. - Fiecare cântec de-al nostru e un bocet pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se reașeza pe locul ei, dar nu înceta să aibă un puls accelerat ca după o alergare îndelungată. Ce își mai putea dori? Era o fată fericită! * Duminică de aprilie. Soarele e atât de palid încât, după o iarnă cu geruri și zăpezi înalte, îți vine să-i mângâi fața ca unei ființe dragi aflate încă în convalescență. În sufrageria mare a locuinței inginerului Alexandru Georgescu, Ina și cu o vecină nu mai prididesc aranjarea fastuoasă a unei mese sărbătorești. E
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Norii cenușii ce se buluceau pe înalturi aduceau ploile reci, mocănești, cernute ca printr-o sită de mătase care-i indispuneau până și pe oamenii cei mai optimiști. Lui Alex îi plăceau toate anotimpurile, chiar și iarna cu zăpezile și gerurile ei, dar sfârșitul acesta de toamnă, atât de dușmănos, nu putea să-l suporte. Și totuși, pe o asemenea vreme, deși ziua se încenușase, decise să plece de acasă. Era mai hotărât ca oricând să meargă la Jan. Se simțea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
i s-ar fi făcut pe ici-pe colea. Caratele fericirii familiei Iozefinilor sporeau de la zi la noapte și de la noapte la zi. Caratele iubirii lor - de asemenea. Sporeau, toate, în strălucire și în rădăcinitate. A sosit prima zăpadă. Cu primul ger. Familia fericită a pornit, către casa-vilă, pentru a și-o lua în primire, cu tot confortul, cu tot cu chei, noi, cu tot cu ce inima lor își dorise atât de arzător. Ninsoarea s-a întors în viscol ucigător. Iar frigul, în ger criminal
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
primul ger. Familia fericită a pornit, către casa-vilă, pentru a și-o lua în primire, cu tot confortul, cu tot cu chei, noi, cu tot cu ce inima lor își dorise atât de arzător. Ninsoarea s-a întors în viscol ucigător. Iar frigul, în ger criminal. De la un loc mașina nu a mai putut să înnainteze. S-a împotmolit. Au stat acolo, cu motorul pornit, în așteptarea vreunui ajutor. Ajutor care nu s-a ivit de nicăieri. De aceea, în dimineața ce a urmat deszăpezitorii
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fie marți la un Congres , de unde se va Întoarce miercuri!”. Cum trecea săptămîna comunistă, bre!... Subestimăm, adesea, sensibilitatea animalelor. Deși există multe povestiri cu cîini care mor de dorul stăpînului, pisici defenestrate și căprioare care te acoperă pe timp de ger etc. Cum viața imită arta, nu pot pierde ocazia de-a vă aminti că o găină din Rusia s-a... sinucis, agățîndu-se cu gîtul Între plăcile unui gard de lemn. Fiul proprietarului găinii a declarat ceva minunat : „probabil pasărea și-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
culori ale hainelor, interioarele încăperilor, etc, toate apărând parcă, de undeva, din nimicul peretelui, înfiripat brusc din întuneric. Pășind în clarobscurul din sala propriu-zisă de film sau stând acolo pe întuneric, departe de căldura toropitoare a străzii, vara, sau de gerul de afară, departe de viforul care spulbera zăpada, iarna, mi se părea adesea că până și inima din piept începea să-mi bată mai tare. La sfârșitul filmului, nu-mi venea să cred că toți oamenii aceia frumoși și parcă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să se lase întunericul. Ziua era foarte scurtă și riscai să revii pe orbecăite dacă nu lăsai lucrul și nu porneai la timp de dincolo de râu. Nu mai știu cum se chema acel râu. Într una din acele zile de ger năprasnic, avea să treacă Alexandru, soțul Hildei, la cele veșnice. În fracțiuni de secundă, bradul la care tăiaserăm o lună de zile și mai bine, aflat în cădere, îl agățase pe sas cu o creangă, ca o cange, îl trântise
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
avea de gând să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându-ne ce să facem cu Nandor. Bărbații se chinuiau zadarnic să răstoarne creanga de brad de pe trupul lui turtit și muribund, iară noi ne văicăream. Doi bărbați, cu tot gerul, își rupseră cămeșile ca să-l penseze pe muribund. Nu mai aveau însă, pe cine pansa. Hilde leșinase urlând. Cu un ultim tremurat din tot trupul, Alexandru, cu gura plină de sânge negru, vrând să mai spună ceva, își dădu duhul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Una care ne va împinge spre schimbarea stării interne (motivația) iar cealaltă care va acționa pentru contrabalansarea ego-ului. De aceea am spus că nu este simplu acest proces de transformare interioară și necesită multă perseverență și răbdare. Ca și cu gerul, dacă ține puțin apa îngheață doar un pic la suprafață și dacă vrei să mergi pe acea gheață subțire o rupi și cazi la fund, dar dacă gerul ține mai mult, atunci apa îngheață într-un strat gros și poți
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de transformare interioară și necesită multă perseverență și răbdare. Ca și cu gerul, dacă ține puțin apa îngheață doar un pic la suprafață și dacă vrei să mergi pe acea gheață subțire o rupi și cazi la fund, dar dacă gerul ține mai mult, atunci apa îngheață într-un strat gros și poți păși liniștit pe ea, chiar poți să dansezi. Așa este și cu acest proces de transformare interioară care necesită răbdare și perseverență, unde există o triadă de transformări
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nu se poate!” „Ia dă să văd țâdula, Haralambie!” Goarza a scos țâdula și i-a întins-o. Toader a luat hârtia și, cu capul descoperit, cum ieșise din casă, a și pornit val-vârtej spre Costică Prispă. Afară era un ger de crăpau pietrele, dar Toader nici nu-l simțea... În capul lui se învârtea doar datoria pe care o avea către Costică. „De unde o scos el că bunicul meu o rămas dator la bunicul lui? Și dacă ar fi așa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a văzut pe Toader, mai-mai să izbucnească în râs. Luând însă o mutră nevinovată, s-a proțăpit în fața prietenului său și l-a întrebat: „Da’ ce te-o apucat,Toadere, așa de dimineață să vii la crâșmă? Și pe un ger ca aista, cu scăfârlia descoperită?” N-a apucat Costică să mai spună ceva, că Toader a scos țâpișca pe care tocmai i-a dat-o goarza. „Uite aici! M-ai scos dator în locul bunicului Vasile? Și încă ce datorie! Cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că te puneam eu la plată? Bunicii cu socotelile lor... Noi cu ale noastre”. „Măi! Da’ știi că m-ai pus pe jar, Costică?”. „Asta se vede și după faptul că ai venit fără căciulă pe cap când afară-i gerul Bobotezei!” „D-apoi astai glumă,când te vezi scris colea că ești dator cu o grămadă de gologani? Și perceptorul nu glumește. Când o scris că ești dator, apoi vrei-nu vrei trebuie să plătești și pace!” „Decât să fii așa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
până acum trebușoara asta, moș Pâcule? - s-a arătat Mitruță curios. Ar cam fi două pricini. Întâi, n-o fost nevoie, pentru că de fiecare dată Costache ne-o dat băutura după cum se cerea... Aduceți-vă aminte doar de viscolul și gerul din iarna trecută... Seara când am ajuns aici, înghețați lemn, a fiert Costache rachiul ori ba? Asta-i dovada cea mai bună pentru cele ce v-am spus eu. Apoi...mă gândeam și eu, ca omul... De ce să stric eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nici o tresărire de frică la revederea mamei, ci de fiecare dată o primea cu același nechezat, mai mult un murmur abia auzit... Vifornița nu s-a potolit nici când a început să amurgească. Geana roșie de la asfințit, era semn că gerul nu va slăbi peste noapte. Toată noaptea, mama a tot mers să vadă ce face armăsarul și se întorcea vorbind de una singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
face armăsarul și se întorcea vorbind de una singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem doctorii și carnea o să se prindă la loc. Numai de n-ar obrinti pe gerul ista...Da’ are mama grijă să nu răcească flăcăul”...Când razele soarelui își făceau loc printre florile de gheață de pe geam, mama a venit la căpătâiul meu și, punându-mi mâna pe frunte, mi-a vorbit: „Afară încă nu s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]