723 matches
-
sărbătoare a creștinătății. Iorgu stătea lângă fereastră, uitându-se pe cer, poate-poate vede Steaua Magilor, cu gândul la Melchior și ceilalți... Luna plină, mare, roșcată și strălucitoare urcase repede pe cer. Încă nu se așternuse zăpada groasă, și, deși era geroasă, era o noapte frumoasă de decembrie, senină cu razele lunii pline. În toată noaptea aceea, unică în felul ei, Iorgu a plâns... a plâns cu sughițuri după Fata lui. - Fata, Fata!... E tot ce mi-a dat viața mai bun
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
băteau prelung și rar parcă numărau clipele, fiecare bătaie îți intra în inimă... Iorgu se uita de la fereastră, la sfârșitul de iarnă argintie, strălucitoare cu soare cald și zăpadă uscată și calmă. Gândul i se întoarse la iarna aspră și geroasă pornită încă din decembrie, dar mai cu seamă odată cu zilele Bobotezei, când s-au stârnit niște ninsori și viscole că au troienit toate drumurile. Își aminti cum urla de jalnic vântul, peste orașul îngropat în nămeți. - Acum, iarna s-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
km) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri de terase; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna, sunt abrupți. 2.5. Climă. Soluri. Vegetație. Faună Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, de la ierni geroase, marcate de viscole la veri călduroase și secetoase, cu vânturi uscate și fierbinți. În pofida acestor condiții fluctuante, clima a permis extinderea pădurilor pe suprafețe mari, ce acoperă luncile râurilor și culmile dealurilor. Temperatura medie anuală variază între 80C (în zonele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cutremurătoare pe care noi, cei mici, le ruminam săptămâni În șir, măcinați de angoase pe care nu Îndrăzneam să le mărturisim adulților. El a fost cel care ne-a povestit despre descinderea extratereștrilor În Galați, eveniment petrecut Într-o noapte geroasă de februarie, când extratereștrii ne-au privit de dinafara ferestrelor de la camerele noastre cu ochii lor roșii, pe când noi dormeam duși, captându-ne visele cu niște aparate speciale, transformându-le instantaneu În combustibil pentru nava lor spațială rămasă În pană
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu ardeii a fost că mi-au apărut niște bubulițe roșii pe burtă și În jurul gurii, care mă mâncau groaznic. Ulterior am ales o metodă mai grosolană, dar sigură : să răcesc cobză, ca să fac din nou febră. Era o zi geroasă de Început de februarie. Când am ajuns pe faleză, vântul Îmi tăia Adina Dabija 20 răsuflarea. mi-am scos cizmele și m-am așezat pe malul apei, În ideea de a-mi Înmuia picioarele În Dunăre, Însă malul era Înghețat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cutremurătoare pe care noi, cei mici, le ruminam săptămâni în șir, măcinați de angoase pe care nu îndrăzneam să le mărturisim adulților. El a fost cel care ne-a povestit despre descinderea extratereștrilor în Galați, eveniment petrecut într-o noapte geroasă de februarie, când extratereștrii ne-au privit de dinafara ferestrelor de la camerele noastre cu ochii lor roșii, pe când noi dormeam duși, captându-ne visele cu niște aparate speciale, transformându-le instantaneu în combustibil pentru nava lor spațială rămasă în pană
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu ardeii a fost că mi-au apărut niște bubulițe roșii pe burtă și în jurul gurii, care mă mâncau groaznic. Ulterior am ales o metodă mai grosolană, dar sigură : să răcesc cobză, ca să fac din nou febră. Era o zi geroasă de început de februarie. Când am ajuns pe faleză, vântul îmi tăia răsuflarea. Mi-am scos cizmele și m-am așezat pe malul apei, în ideea de a-mi înmuia picioarele în Dunăre, însă malul era înghețat. Doi îndrăgostiți care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
înarmat și el. Sania zbura ca o nălucă a văzduhului prin câmpia cea albă sub cerul arămiu. Zburam mereu asemenea viselor teribile a poeților norvegieni pin câmpii numai de neauă, în urletul cel departat și flămând al lupilor, în vâjâitul geros al vântului, zburam la Sibir. Din ce în ce mai pustiu, din ce în ce mai șes, neci lupii nu se mai auzeau, cerul era mai senin și luna era mai moartă, nimica nu se mai auzea în pustia de zăpadă decât pocnetul șuierător, vâjâitor a cnutei de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
falnicei grămade. O profunzime a imaginației, o dialectică a nuanțelor pe care Alecsandri le atinge rar: „Palid convoi, perdut, uitat, Coloana funerară Ea poartă-n frunte un stigmat. ............................................. Convoiu-ntreg, nedeslipit, Îngenunchind se lasă Pe cîmpul alb și troienit Sub negura geroasă, Și stă grămadă la un loc, Fără-adăpost, nici foc. ........................................ Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el, treptat, Convoiu-ntreg dispare, Și-n zori tot cîmpu-i Învălit C-un giulgiu nemărginit...” Reveria pietrifiantă se deschide, aici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de îmbrăcăminte, între haine de lagăr și haine civile, primele considerate un fel de uniformă: "pantaloni negri, vătuiți, cu numere pe genunchiul stâng", pâslari, obiele, pufoaică și căciulă, toate aflate într-un grad de uzură foarte avansat. Într-o zi geroasă, deținuții se îmbracă cu tot ce poate fi îmbrăcat. În aceste condiții, se întâmplă uneori ca, încă de dimineață, pe platoul de adunare, gardienii să înceapă confiscarea cămășilor. Din vestimentația zeki-lor face parte, de asemenea, cârpa legată peste față, ca să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de-o faci pentru oameni care merită fă-o temeinic, de-o faci pentru proști fă-o de mântuială, de ochii lumii"192 și, după cum se poate vedea, în acest caz oamenii nu merită mai multă grijă. Este o dimineață geroasă, iar Ivan Denisovici alege să arunce apa rămasă pe cărarea pe care mergeau șefii. Gestul respectiv poate fi citit ca o strategie ironică, reprezentând forma de protest sau de răzbunare a personajului ori gestul de revoltă al omului oprimat care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și de deșeuri metalice și radioactive. Chimizarea și irigarea agriculturii afectează calitatea apelor de pe continente: cantități mari de substanțe chimice fiind spălate de pe terenuri se scurg în apele râurilor. 23 MARTIE - ZIUA MONDIALĂ A METEOROLOGIEI Veri cu călduri excesive. Ierni geroase cu zăpadă puțină. Tornade bruște și căderi masive de precipitații. Inundații, alunecări de teren. Modificarea considerabilă a florei și faunei. Creșterea numărului de fenomene meteorologice excesive. Vremea, pe pământ devine de la an la an, de la anotimp la anotimp tot mai
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ajunsese acolo. Peste drum de casa noastră era o tarla de lucernă, a unuia Pavăl, din care acum nu mai rămăsese decât țepile uscate rămase după cosire. Acolo a dormit Costică Tănase somn adânc și liniștit, iar cum noaptea fusese geroasă de al- binelea, era acoperit de vreo doi centimetri de brumă. Credeți c-a pățit ceva? Ei, aș! S-a ridicat frumușel și bătut la poartă ca să i se mai dea o cană de vin, așa ca la prima oră
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nervos bolborosea ceva într-o limbă necunoscută, el, ajuns sub masă într-o stare de anamneză, din covata în care se legăna singur mai mult decât trebuia, privea în jur și nu înțelegea nimic? Ori poate la începutul unei dimineți geroase de iarnă, când, întinzându-se să scoată acul cu ață ce atârna înfipt într-o carpetă deasupra sobei de teracotă, a căzut cu burtica goală pe plita încinsă, pe care fierbea și o cană cu apă special pregătită pentru ceaiul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29); vară (29); rece (19); geroasă (18); grea (18); Crăciun (9); friguroasă (9); sanie (9); fulgi (8); vara (6); frumos (4); fulg (4); nea (4); schi (4); bucurie (3); caldă (3); ninsoare (3); omăt (3); răceală (3); sărbători (3); tristețe (3); albă (2); cald (2); frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
săniuș (2); toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei lui Mărțișor, care a dat zile geroase, s-au transformat în piatră din care a luat naștere un izvor, origine a unor toponime, în unele regiuni: "Și cum a înghețat Baba Dochia, s-a prefăcut într-un stâlp de piatră, nu departe de satul Cârlibaba sau Gârla
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap, ca să fii iute și să trăiești ani mulți. Cînd furnicile își fac mușunoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Furt Cine fură ghizdele ori altceva de la fîntînă pe lumea cealaltă mănîncă catran și foc. Dacă vei fura în noaptea Paștilor, îți va merge bine peste an, cînd nu te-o prinde nimeni cînd vei fura. Cine fură pepeni din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile după Rusalii], cerul, raiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul [sfințirea apei] se va muta; dacă vremea a fost moloșagă, se va înăspri. Cum va fi în ziua de Sfinți așa va fi toată primăvara. Se crede că cum e în ziua de Bunavestire, așa va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băi; intră În compoziția ceaiului aromatizant pentru băi și a țigărilor antiasmatice ), coada șoricelului (ceaiuri). Motrul Își trage numele de la cuvîntul dac „Mutrea” pe ale cărui maluri se afla cetatea Amutria. Clima este temperat continentală, cu veri călduroase și ierni geroase. İNCURSİUNİ ÎN İSTORİA LOCALİTĂțİİ ÎNCEPUTURİLE Atestări documentare:1497-Lupoaia;1537-Valea MÎnăstirii; Cătune- 1581. Referitor la denumirea satului Lupoaia, sunt doua variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este ca o capcană pentru dăunători. • Insectele vizate de efectul sufocant al uleiului sunt acarienii, Trombidium holosericeum, păianjenii roșii, Cicadella viridis, Dactylopius coccus, Kermes, Tetranychus telarius, Phyllocoptruta oleivora, Tetranychidae. • Aplicarea uleiului horticol trebuie să se facă primăvara devreme, după perioadele geroase (între 15 și 30 aprilieă, dar înainte de înflorire. • Acest produs se aplică atunci când temperatura este între 15˚C și 17˚C și când nu există riscul de îngheț pe timpul nopții pentru cel puțin 24 de ore sau, dacă este posibil
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]