29,927 matches
-
de țările-gazdă. Pe de altă parte, companiile geocentrate reușesc cu inteligență și cu costuri enorme, dar recuperabile, să integreze valorile din țările-gazdă în ansamblul valorilor companiei de origine. Și într-un caz, și în altul, interferențele culturale sunt greu de gestionat, dacă pa-tronii nu acceptă din start că diferențele culturale sunt impor-tante și că trebuie respectate, nicidecum anulate. Pregătirea transculturală devine, în aceste condiții, la fel de importantă ca și pregătirea managerială sau de specialitate. Aspecte precum: cunoașterea limbii, a istoriei și a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de organizarea muncii, dar generația Baby Boomers controlează mai bine stările conflictuale. Generația X este oportunistă, se acomodează în situații complexe, are spirit de inițiativă. Pe acest fond, managerii trebuie să fie preocupați să trateze diferit orizontul fiecărei generații, să gestioneze corect mai ales cariera, climatul și comunicarea. În brandingul de angajator, acoperirea strategică a acestor diferențe, alături de diferențele culturale și religioase înseamnă, în termeni de rezultate, câștigarea loialității, obținerea de performanță, întărirea socializării și a sentimentului de apartenență. Cultura și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din evaluarea unei persoane și, ca atare, să fie asociată cu CEO-ul sau cu managerul de brand etc. Dacă este evaluarea acțiunilor unei persoane, reputația se modifică permanent. Caracterul di-namic al reputației nu exclude însă posibilitatea de a o gestiona. Managementul, evaluarea și corectarea sa se facă în funcție de identitate și imagine, care ne ajută să controlăm reputația. Identitatea oferă date despre ce este și ce face o companie, este esența sa, cadrul de referință pentru acțiunile angajaților. Identitatea se construiește
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede, București, Interact, http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/Overview%20Cross%20Cultural.pdf. Lyotard, J.-F. (1993), Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, București, Ed. Babel. Marchand, D. (2000), " Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, București, Rentrop&Straton. Martin, G. și Hetrick, S. (2006), Corporate reputation, branding and people management. A strategic approach
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
op. cit., p. 51. 140 Idem. 141 Idem. 142 Jeffrey Sonnenfeld, op. cit. 143 Ibid., p. 52. 144 T. E. Deal și A.A. Kennedy, Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison Wesley Reading, 1982. 145 D. Marchand, "Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, Rentrop&Straton, București, p. 308. 146 Idem. 147 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 54. 148
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
raportul dintre premianți și participanți ar atrage după sine un dezinteres fatal acestei, până la urmă, instituții de stat. Zguduitor în comunicarea lui Flamm nu e faptul în sine, ci anunțul iminenței lui. O mașină de calcul extrem de performantă, capabilă să gestioneze, prin simulări succesive, orice eveniment supus sistematic hazardului a fost creată deja de echipa lui de cercetători. Rezultatul extragerii următoare îi e, pe cale de consecință, cunoscut. Aici se încheie misiunea științifică a profesorului Flamm. Restul e negociere la nivel înalt
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
protestantă, ortodoxă, anglicană, musulmană și iudaică. Pe lângă acestea, în anii din urmă, în majoritatea statelor membre au proliferat tot felul de secte și grupuri religioase mai mult sau mai puțin prezente în viața publică. Felul în care principalele instituții europene gestionează (legislativ și instituțional) această situație nu este lipsit de importanță. În anumite situații legislația europeană poate intra în conflict cu pozițiile exprimate de reprezentații unor biserici care pot avea un rol decisiv în conturarea opiniei generale a cetățenilor dintr-un
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
mentală - "intră în casă o carte, iese alta". Am o lăcomie de cărți așa cum au alții de bani sau măriri. O lăcomie care funcționează anapoda: nu-mi place să împrumut cărți, dar le dăruiesc cu multă plăcere. Cu alte cuvinte, gestionez mai greu o despărțire temporară decât una definitivă. Din acest motiv, am unele cărți în două sau mai multe exemplare, de parcă mi-ar fi teamă că, din motive obscure, voi rămâne fără ele. M-am regăsit cu totul, într-o
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
încercase s-o trateze. Am descoperit că ceea ce putea în condițiile dictaturii să ne salveze poate în condiții de libertate să ne distrugă. Tot ce ni s-a întâmplat din 1990 încoace dovedește că suntem un popor nemaiînstare să-și gestioneze istoria după ce secole întregi i-au croit-o alții și singura lui reacție a fost aceea de a i se sustrage; nemaiînstare să-și asume un destin nici chiar în situația în care este liber să și-l construiască singur
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
care desfășoară o activitate continuă din finanțări proprii, altele decît subvenționarea, unică, de la Ministerul Culturii sau de la Primăria unui oraș. Aceste instituții pot susține financiar, punctual, un proiect sau altul. Un teatru particular este, cu alte cuvinte, acela care se gestionează singur - spațiu, buget, venituri, colaboratori, regizori, actori, scenografi, traducători, trupă, repertoriu, imagine, echipă, spaime, facturi. Un astfel de teatru în România este Teatrul Act. Există, de asemenea companii private, acesta este termenul riguros, mai just decît teatre, care își desfășoară
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
dar singurătatea (închiderea în sine) a scriitorului este și ea și va fi o caracteristică firească a multor scriitori, iarăși fără mare legătură cu valoarea estetică a cărții. Nici un management, oricât de performant ar fi, nu va putea circumscrie și gestiona exact o asemenea stare/situație "scindată". Și asta, desigur, în defavoarea scriitorilor. Cărți de valoare egală (dacă se poate face o asemenea comparație) au soartă de piață diferită datorită simplului comportament al scriitorului și clișeelor de receptare. Cărți valoroase sunt dezavantajate
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
o compoziție stranie. Tot Schubert, "Quartettensatz", o singură mișcare, cu libertățile surprinzătoare pentru un autor de 23 de ani. Mister, pasionalitate, încrâncenări sumbre, intersectări luminoase, un parcurs dinamic, strălucitor și ambiguu. Fiecare compoziție este altă aventură. Ea este explorată, exploatată, gestionată în structurile formale, clare sau difuze, cu schimbări de paletă coloristică, cu articulări ferme de ritmuri comode (marșurile funebre, sec concentrate), ritmuri jucate fie agresiv, fie subtil (Ravel). Mijloace adoptate diversității acestor perorații. Solicitările tehnice definind scriitura unui compozitor. Logica
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
gestiunii. 22. La depozite și gestiuni, gestionarea acestor bonuri cu cantități fixe se va face de o persoană împuternicită de conducătorul unității, printr-un act scris, cu respectarea dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 92/1969. Aceste bonuri nu pot fi gestionate de șeful de depozit sau gestiune și nici de personalul financiar-contabil. 23. La depozite și gestiuni, înregistrarea în "Fișa pentru evidenta BCF" a carnetelor de bonuri cu cantități fixe se va face în condițiile prevăzute la cap. IV. Capitolul IV
ORDIN nr. 5/N din 11 ianuarie 1988 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind emiterea, gestionarea şi circulaţia bonurilor cu cantităţi fixe pentru benzină, motorină şi uleiuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106716_a_108045]
-
Shakespeare, Goethe, Eminescu. Lucrarea se încheie cu un motiv alcătuit din fundamentalele celor opt simfonii ale compozitorului. Geometrie sonoră? Jerbă? Coroană? Dincolo de spiritul ludic ori de subtilitatea viziunii (prezentă copios și în poemul Eminesciana III, op.23), Pascal Bentoiu își gestionează și negociază aventura componistică într-o tonalitate incontestabil realistă: "Am lansat buchetul celor opt simfonii într-o lume în plină dezagregare culturală: puțini sunt sorții ca un număr semnificativ de oameni să se intereseze de ele și de mesajul lor
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
de a prelua și a ilustra axiomele auctoriale. Aș spune, mai în glumă, mai în serios, și ca să închei odată cu aceste considerațiuni teoretice, că prozatorul realist a descoperit, în avans, principiile moderne ale subsidiarității. Comunitățile locale și personajele individuale își gestionează autonom existența, fără indicații prețioase, până în momentul în care intervenția Centrului devine imperios necesară. Abia atunci, autoritatea guvernamentală se exercită. În viața reală, se trimit de urgență bani, ajutoare și sprijin logistic comunităților depășite de complexitatea problemei. În lumea ficțională
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
Cosmin Ciotloș Avem, mai ales în anii din urmă, o literatură de colecționari. De autori care își administrează, își gestionează economic și-și scot la mezat absolut toate produsele intelectuale. Începând chiar cu mereu așteptata explozie a literaturii de sertar, continuând cu publiciștii care nu mai prea permit ca opera lor hebdomadară să se supună legilor perisabile ale gazetăriei, cu
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
a modului în care au fost guvernate în mod tradițional satele devălmașe românești, îndeosebi cele din spațiul Vrancei. Prima parte a volumului cuprinde contribuții în acest sens. Analiza lui Stahl cu privire la modul în care comunitățile (sate sau confederații de sate) gestionau în comun resurse tradiționale precum pădurile, pășunile, iazurile etc. nu avea cum să nu nască imediat analogia cu cadrul teoretic ostromian, având în vedere că în ambele cazuri era vorba de resurse de același tip, disponibile comunităților tradiționale. De aceea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca de a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aceasta e singura regulă care conduce la o distribuție Pareto-optimă a unui bun public (Buchanan, Tullock, 1962; Mueller, 1976). Întrucât, așa cum am văzut, furnizarea unui bun public creează stimulente pentru apariția unui comportament de tip blatist, o soluție pentru a gestiona situația este aceea de a institui proceduri formale de furnizare a bunului respectiv. Or, cum prin definiție toți membrii grupului pot beneficia de un bun comun, este natural să se apeleze la regula unanimității când un astfel de bun urmează
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și de materii prime, de mijloace de muncă, precum și de forță de muncă . Situația este analogă suprautilizării pășunii lui Hardin: deteriorarea resurselor se instituie implacabil. Pe de o parte, la nivelul statului penuria a devenit o problemă aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să existe, chiar dacă era o creație artificială. O a doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
wireless și serverele se pot prăbuși ca urmare a presiunii consumatorilor, repartitoarele de scară duc la supraconsumul utilităților. În acest capitol, precum și în restul volumului, vom arăta cum se pot depăși cu succes problemele ce apar atunci când indivizii încearcă să gestioneze bunuri comune, urmând în principal abordarea ostromiană a guvernării bunurilor comune (vezi Ostrom , 1990). Capitolul este divizat în două părți care, la rândul lor, sunt împărțite în mai multe secțiuni. În prima parte discutăm aspectele generale legate de problemele de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mai mult de Consiliul Imperial. Mâna dreapta a sultanului erau pașalele și, în special, marii viziri. Funcția de mare vizir era echivalentă, în termeni actuali, cu cea de prim-ministru. Numai că, în zilele noastre, primul ministru conduce guvernul, care gestionează avuția națională, în timp ce marele vizir mergea și în marele campanii militare, organizate de sultan, având și funcții de ordin militrar. În istoria de aproape opt secole a Imperiului Otoman au existat câțiva mari viziri, care au mărit prestigiul statului și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tinde a lumina valorile regionale, trecutul istoric al regiunii. Așa se întâmplă și la Compiegne, localitate istorică situată la nici o sută de kilometri în Nordul Parisului. Festivalul a fost conceput de domnul Bruno Ory-Lavollée, actualul director al ADAMI, societate ce gestionează drepturile muzicienilor interpreți. Ideea de bază o reprezintă poziționarea firească a omului, a noastră, în raport cu natura, cu valorile culturale, cu spațiul arhitectural, cu patrimoniul istoric al locului, cu muzica în mod special. Este un patrimoniu complex, viu, unitar, ce trebuie
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]