658 matches
-
taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva și Vasile Marian Negrea în dosare având ca obiect soluționarea unor cereri de recuzare a unor judecători. În motivarea excepției de neconstituționalitate Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât aduc atingere liberului acces la justiție, mergând chiar până la anihilarea sa. Astfel, majorarea de peste 25 de ori a taxelor judiciare de timbru, cât mai ales convertirea
DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253 alin. (6), (6^1), (8) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 650D/2013. La apelul nominal se constată lipsa părților
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 650D/2013. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253 alin. (6), (6^1), (8) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva într-un dosar având ca obiect soluționarea cererii de restituire a sumelor plătite cu titlu de impozit pe clădiri. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 78 și 79 din Ordonanța Guvernului nr. 30/2011 pentru
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
riscului erozional determinat variază de la 24,9 m^3/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39,4 m^3/ha/an în Podișul Central Moldovenesc și atinge cel mai mare grad de 55,9 m^3/ha/an în Podișul Getic. - deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiționale în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor organice; - până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenințate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecție
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
Comuna Ciugud, satul Teleac Alba d)2. Fortificație Comuna Sântana, satul Sântana Arad d)3. Fortificație (în punctul Comuna Mihai Eminescu, Botoșani "Dealul Bobeica") statul Stâncești d)4. Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ───────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în punctul "Verele") e)12. Fortificație dacică cu Orașul Covasna Covasna 3 terase împrejmuite cu ziduri
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34. Cetate traco-getică Comuna Bunești-Averești, satul Bunești Vaslui (în punctul "Dealul Bobului") e)35. Buridava antică, Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de tip "Cucuteni A", necropolă bastarnică; necropolă getică; necropolă carpică: morminte sarmatice și așezare de tip �� "Sântana de Mureș - Cerneahov" (în punctul "Dealul Teilor") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES NAȚIONAL ─��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de Luptă al Diviziei 2 Infanterie "Getica". PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 22 iunie 2016. Nr. 610. ----
DECRET nr. 610 din 22 iunie 2016 privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272758_a_274087]
-
jefuit Dacia, Nici un cuvânt pios, nici o polemică în favoarea alor noștri: în ce limbă vorbeau, cum au trăit, unde își așezau morții, copiii cum și-i creșteau. Câteva mii de ani de povești subversive preamărind invadatorul, Vreo șapte cărți cu titlul Getica îngropate în pivnițele Vaticanului în ele se recunoștea latinitatea primordială de la Baltica până la Micene și Troia, Și, de asemenea, obârșia patricienilor alăptați de lupa capitolina, al Tărtăria. Cum să fi uitat limba mamelor noastre Miresele din Târgul de Fete de
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezenta omului neolitic (Boian-Giulești) 5000 i.Hr., la Brailița (vârful Cațagaței), viața a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestata o puternică așezare getica între secolele IV și III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării și întreținând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezenta civilizației Sântana de Mureș, continuată cu o așezare medievală din secolele X-XI
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
și Zona Industrială. Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a județului Buzău, motiv pentru care aproape toate serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește comandamentul Diviziei 2 Infanterie „Getica” (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun Forțele Terestre Române, precum și trei batalioane din subordinea acesteia unul de geniu, unul de comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
A1 spre București. Calea ferată care trece prin localitate pe direcția nord-sud face legătura cu Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Brașov, Craiova, Piatra Olt, Caracal, Slatina, București, Roșiorii de Vede. Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea "Valea Oltului". Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitații; și a treia terasă dominată
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
din satul Teiș. În regiunea în care se afla localitatea, respectiv Oltenia Sudică, au existat din timpuri foarte vechi așezări umane, care au folosit condițiile favorabile oferite de lunca râului Olteț. Granița dintre câmpia mărginită de acest râu și podișul Getic, fâșia de câmpie mărginită de numeroase dealuri, ape precum Bălșița, Geamărtăluiul și Gengea, au făcut posibilă viața și așezările omenești. Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu al Balșului a existat o așezare umană datată încă din primul secol al
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
estică, în regiunea istorică Oltenia, orașul Balș face parte, din punct de vedere administrativ din județul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanță egală de municipiile Craiova și Slatina. Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri. Ca și limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din suprafață, fiind reprezentat prin Podișul Tesluiului în partea de nord-vest , iar în nord-est prin Podișul Beicai și Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Oltețului, orientată nord-sud, reprezintă
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română și anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominanța formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puțin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunități orientate pe direcția est-vest
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
statului, fapt care a determinat transformarea rapidă dintr-un mic sat într-o localitate de tip urban. După 1989 se resimte un recul în viața urbei. Orașul Scornicești este situat în partea de nord-vest a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14 000ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]