707 matches
-
combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a moliei păstăilor de
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). ... 1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile Articolul 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice. Articolul 22 Depistarea trombarului semințelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a moliei păstăilor de
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
lui Ghieș Alexei (fiul lui Marcu, n. la 5 septembrie 1923 în Beleavineț, și Sofia) și Ioana, născută la 30 mai 1983 în localitatea Beleavineț, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Beleavinți-Briceni, județul Edineț. 24. Ghinda Sergiu, fiul lui Ghinda Tudor (n. la 7 martie 1940 în Băcioi-Chișinău) și Alexandra, născut la 13 iulie 1977 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Miron Costin nr. 19, bl. 3, ap. 49. 25
HOTĂRÂRE nr. 1.394 din 2 septembrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160941_a_162270]
-
lui Marcu, n. la 5 septembrie 1923 în Beleavineț, și Sofia) și Ioana, născută la 30 mai 1983 în localitatea Beleavineț, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Beleavinți-Briceni, județul Edineț. 24. Ghinda Sergiu, fiul lui Ghinda Tudor (n. la 7 martie 1940 în Băcioi-Chișinău) și Alexandra, născut la 13 iulie 1977 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Miron Costin nr. 19, bl. 3, ap. 49. 25. Gorea Andrei, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 1.394 din 2 septembrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160941_a_162270]
-
ap. 2A, județul Timiș. 4. Alecu Jeni, fiica lui Alecu Anghel și Maria, născută la 3 septembrie 1963 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 42653 Solingen, În der Freiheit 14A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Ghindei nr. 5, sectorul 5. 5. Alfiri Maria, fiica lui Darabant Iuliu și Maria, născută la 9 noiembrie 1953 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 63065 Offenbach am Main, Martin Luther Park 10, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bogdănești, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Bogdănești, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un brâu undat, de argint; în partea superioară, trei ghinde cu câte două frunze de aur (dispuse doi la unu). În partea inferioară, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
ale stemei comunei Botoșana, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Botoșana, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut, pe câmp, din zid, de argint, cu o bandă albastră, încărcată cu o cruce roșie, flancata de câte două ghinde cu o frunză, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Botoșana asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cajvana, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Cajvana, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut având fond de aur, încărcat cu un stejar verde, pe o terasă roșie cu trei ghinde de aur (dispuse doi la unu), cu vârful în jos. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Cajvana asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
din 4 decembrie 2003, la pagina 19 Anexă 2.54 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Mușenița, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Mușenița, potrivit anexei nr. 1.54, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu trei ghinde de aur, cu câte două frunze (dispuse doi la unu). Chef-ul scutului micșorat, dințat, negru, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Pătrăuți, potrivit anexei nr. 1.58, se compune dintr-un scut albastru cu un cap de cerb văzut din față, de aur. Capul de cerb este însoțit de o cruce treflata, între coarne, flancat în partea de jos de două ghinde cu o frunză, toate de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Pătrăuți asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
stemei comunei Pârteștii de Jos, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Pârteștii de Jos, potrivit anexei nr. 1.59, se compune dintr-un scut albastru cu un cerb dormind spre dreapta, de aur. La baza scutului câmpia, roșie, cu o ghinda cu două frunze, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Pârteștii de Jos asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vicovu de Sus, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Vicovu de Sus, potrivit anexei nr. 1.86, se compune dintr-un scut pe fond albastru, cu un stejar dezrădăcinat cu cinci frunze și șase ghinde, flancat de patru albine (dispuse doi la doi), una sub altă, toate de aur. Chef-ul scutului, micșorat, dințat, negru, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
compune dintr-un scut pe fond de aur, cu o bandă îngustata albastră, încărcată cu trei stele cu cinci raze, una sub altă; bandă este însoțită în partea superioară de o cruce treflata neagră, iar în partea inferioară de o ghinda cu o frunză, verde. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Zvoriștea asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
2) Preparatele care constau dintr-un amestec intim de praf de ouă, de lapte praf, de extract de malț și de pudra de cacao. 3) Racahout, un preparat alimentar compus din făină de orez, din fecule diverse, din făină de ghinda dulce, din zahăr, din pudra de cacao și aromatizat cu vanilie. 4) Preparatele constând dintr-un amestec de făină de cereale cu făină de fructe, în general cu adaos de pudra de cacao sau chiar din făină de fructe cu
ANEXĂ nr. 19 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE PE BAZA DE CEREALE, DE FAINA, DE AMIDON, DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE DE PATISERIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166480_a_167809]
-
29.18 sau 38.24), după cum este cazul. 23.08 - MATERIALE VEGETALE ȘI DEȘEURI VEGETALE, REZIDUURI ȘI SUBPRODUSE VEGETALE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMĂ DE PELETE, DE TIPUL CELOR FOLOSITE ÎN HRANĂ ANIMALELOR, NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE. 2308.10 - Ghinde de stejar și castane de India 2308.90 - Altele Cu condiția ca să nu fie cuprinse în alte poziții mai specifice din Nomenclatura și ca să fie proprii hranei animalelor, poziția cuprinde produsele și deșeurile vegetale că și reziduurile sau subprodusele rezultate
ANEXĂ nr. 23 din 5 ianuarie 2000 REZIDUURI ŞI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166438_a_167767]
-
poziții mai specifice din Nomenclatura și ca să fie proprii hranei animalelor, poziția cuprinde produsele și deșeurile vegetale că și reziduurile sau subprodusele rezultate din procesele industriale de prelucrare a materialelor vegetale în vederea extragerii anumitor constituenții. Poziția cuprinde, în special: 1) Ghindele și castanele de India. 2) Știuleții de porumb după scoaterea boabelor; tulpinile și frunzele de la porumb. 3) Frunzele de morcovi și foile de sfecla. 4) Cojile de legume (păstăile de mazăre, fasole etc.). 5) Resturi de fructe (coji și miez
ANEXĂ nr. 23 din 5 ianuarie 2000 REZIDUURI ŞI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166438_a_167767]
-
prăjite destinate a înlocui și a imita cafeaua, prin infuzie cu apă fierbinte, sau prin adăugare la cafea. Aceste produse sunt descrise uneori ca fiind "cafea" urmat de numele substanței de bază (cafea de orz, cafea de malț, cafea de ghinda, etc.). Cicoarea despre care este vorba aici este produsul provenit din prăjirea rădăcinii de cicoare (Cichorium intybus văr. sativum) de la poziția nr. 12.12. Culoarea să este brun închis și are un gust amărui. Pentru prepararea altor înlocuitori prăjiți de
ANEXĂ nr. 21 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166436_a_167765]
-
Culoarea să este brun închis și are un gust amărui. Pentru prepararea altor înlocuitori prăjiți de cafea, se utilizează cel mai adesea sfecla de zahăr, morcovii, smochinele, cerealele (mai ales orz, grâu, secara), semințele de lupin, boabele de soia, năutul, ghinda comestibila, sâmburii de migdale sau de curmale, rădăcinile de păpădie, castanele. Poziția include, de asemenea, malțul prăjit astfel preparat pentru a fi folosit drept înlocuitor de cafea. Aceste produse se pot prezenta în bucăți, granule, sub formă de pudra sau
ANEXĂ nr. 21 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166436_a_167765]
-
de mesteacăn alb, de oțetar, de scumpie, de mimoza, de arbore exotic înrudit cu manglierul (paletuvier), de brad de Canada, de salcie etc. 3) Rădăcini și părți similare: de dracila, de roiba, canaigra, limba-boului etc. 4) Fructe, bace, semințe: capsula ghindei, mirobolan, dividivi (sau libidibi), bace de verigariu (semințe galbene, de Persia, de Adrianopol etc.), semințe și pulpa de rocouyer, păstăi de țară, coaja de nucă, coaja de migdale etc. 5) Gogoși (gogoși de ristic, de Chină, de Alep, de Ungaria
ANEXĂ nr. 14 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PENTRU IMPLETIT ŞI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166475_a_167804]
-
Meritul Agricol se prezintă sub forma unei cruci de Malta, confecționată din argint, emailată verde, având pe avers, aplicată pe brațele crucii, o cunună deschisă, ovală, confecționată din metal, formată din spice de grâu și din frunze de stejar cu ghinde. Central, este aplicată stema României ștanțată în metal. ... Articolul 4 (1) Medalia Meritul Agricol se prezintă sub o singură formă: însemnul. ... (2) Însemnul Medaliei Meritul Agricol este o piesă circulară, cu bordura ușor înălțată, confecționată din tombac, având redat pe
LEGE nr. 267 din 16 iunie 2004 (*actualizată*) privind Ordinul Meritul Agricol şi Medalia Meritul Agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159277_a_160606]
-
spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, este plasată o crenguță de stejar, cu frunze și două ghinde, de aur. În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în câmp roșu, se află un cap de berbec de aur, văzut din față. În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află cornul abundenței, de argint, din care ies
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
ale stemei comunei Bahnea, județul Mureș Descrierea stemei: Stema comunei Bahnea, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, în câmp roșu, se află o frunză de stejar cu două ghinde, de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află trei brâie undate, de argint, și un zid de căr��mizi, de aur, așezat pe un câmp verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 12 noiembrie 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Aluniş, Bahnea şi Coroisânmărtin, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192798_a_194127]
-
anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond albastru, în care se află o șapă roșie, tăiată de o bandă undată de argint, încărcată cu o frunză de stejar, de argint, cu două ghinde de aur. În stânga și în dreapta șapei se află, simetric, câte un spic de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat simbolizează râul Ludușel, care străbate localitatea. Frunza de
HOTĂRÂRE nr. 118 din 7 februarie 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Batoş, Cuci, Cristeşti, Fărăgău, Miheşu de Câmpie, Papiu Ilarian şi Veţca, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185108_a_186437]