517 matches
-
în arabă, este o stea de culoare și temperatură destul de asemănătoare Soarelui nostru, dar al cărui proces de fuziune a hidrogenului s-a terminat de puțin timp. Muphrid se află, prin urmare, într-un proces tranzitoriu înainte de a deveni o gigantă roșie. Muphrid este o stea dublă. Companionul său, probabil o pitică albă, se învârte în jurul ei în 1,35 ani. Boarul este bogat în stele destul de strălucitoare, dispuse urmând o configurație destul de ușor de recunoscut și un anumit număr din
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
în stele destul de strălucitoare, dispuse urmând o configurație destul de ușor de recunoscut și un anumit număr din aceste stele poartă un nume: Nekkar (β Bootis), „Conducătorul Boilor” în arabă (un nume similar cu cel al stelei "Arcturus"), este o stea gigantă pe punctul de a începe fuziunea nucleului său de heliu, "Seginus" (γ Bootis), "Asellus Primus" (θ Bootis) și Alkalurops (μ Bootis). "τ Boötis", o stea relativ asemănătoare Soarelui nostru, este orbitată de planeta masivă Jupiter fierbinte "τ Boötis Ab". Este
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
mică decât alte stele luminoase, cum ar fi Canopus sau Rigel. Sistemul are între 200 și de ani. Inițial a fost compus din două stele strălucitoare albăstrui. Cea mai masivă dintre ele, Sirius B, și-a consumat resursele, devenind o gigantă roșie înainte de a-și pierde straturile exterioare, și s-a restrâns în starea sa actuală de pitică albă cu circa de ani în urmă. De asemenea, Sirius este cunoscută sub numele colocvial de „Steaua Câine”, ceea ce reflectă importanța ei în
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
Textul latin a învățat cititorii cum să determine timpul optim pentru rugăciunile de noapte după poziția stelelor, iar Sirius este descrisă pe parcurs "rubeola" — „roșiatică”. Autorii au propus că aceasta este o evidență în plus că Sirius a fost o gigantă roșie în aceea perioadă. Totuși, alți savanți au menționat că era mai probabil ca Sf. Gregor să se fi referit la Arcturus decât la Sirius. Posibilitatea ca evoluția stelelor Sirius A și Sirius B să fie responsabilă pentru această discrepanță
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
a devenit convectiv și utilizează ciclul CNO pentru generarea energiei. Se prezice că Sirius A va epuiza complet rezervele de hidrogen din centrul său într-un miliard (10) de ani de la formarea sa. La acest moment el va deveni o gigantă roșie, apoi se va transforma într-o pitică albă. Sirius A este clasificată ca stea Am, deoarea spectrul arată o adâncă linie de absorbție metalică, indicând sporirea elementelor mai grele decât heliul, cum ar fi fierul. Când se compară cu
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
în mod constant căldura rămasă, care este radiată în spațiu, o perioadă de mai mult de două miliarde de ani. O pitică albă se formează numai după ce steaua a evoluat de la secvența principală și apoi a trecut a fost o gigantă roșie. Acest lucru a avut loc atunci când Sirius B, a avut mai puțin de jumătate din vârsta sa actuală, în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani. Steaua originală a avut o valoare estimata de 5 mase solare și
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
granulele fine de nisip alb înconjurate de areola inflamatorie. Dacă sînt numeroase, întregul cîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. Apar faringita și inflamația mucoasei laringiene și traheobronșice. Secrețiile nazale, mucoasa faringiană și, adesea, sedimentul urinar conțin celulele gigante multinucleate caracteristice. Iritația caracteristica apare la 3-5 zile de la debutul simptomelor, de obicei la 1-2 zile după apariția semnului Koplik. Erupția debutează în fața sau în spatele urechilor și laterocervical sub forma unor macule neregulate care devin rapid maculopapulare și se extind
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]
-
o TBC activă sau reactivînd o TBC latentă. O exacerbare a febrei, modificarea formulei leucocitare de la leocopenie la leucocitoză, alterarea stării generale, durerea și prostrația sugerează o complicație infecțioasă bacteriană. Pacienții imunodeprimați pot dezvolta o pneumonie severă, progresivă, cu celule gigante, neînsoțită de iritație. Purpura trombocitopenică acută, uneori cu manifestări hemoragice severe, poate complica faza acută a rujeolei. Encefalita apare în proporție de un caz la 1000 pînă la 2000 de cazuri de rujeolă, de obicei la 2 zile pînă la
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]
-
Fe au o energie netă care consumă energia solară de fuziune, deci nu se poate ca o stea să creeze în interiorul său xenon. În schimb, xenonul se formează în timpul exploziilor supernovelor , sau de către procesul de capturare al neutronilor de către o gigantă roșie, care au epuizat hidrogenul din nucleu, în timpul exploziilor clasice ale novelor și prin descompunerea radioactivă a elementelor ca iodul, uraniul sau plutoniul. Ocurența naturală a xenonului este întregită de către nouă izotopi stabili; acest fapt cataloghează xenonul ca fiind al
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
se naște gigantul Ymir, o ființă antropomorfă. Ulterior, din gheața topită răsare și o vacă uriașă, Audumbla, cu laptele căreia se hrănește Ymir. Lingând gheață sărată, Audumbla eliberează un zeu, pe Bor, cel care mai târziu se va căsători cu giganta Bestla și va avea trei fii: Odin (“spirit”), Vili (“voință”) și Ve (“sfânt”). Când cei trei frați ajung la maturitate, îl ucid pe Ymir, iar sângele acestuia îneacă toți uriașii, cu excepția unuia singur care scapă în mod misterios împreună cu soția
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
mare decât Soarele). Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem solar binar cu două stele apropiate. Cea mai mare dintre cele două stele este prima care iese din secvența principală, și se mărește formând o gigantă roșie. Orbita comună a celor două stele începe acum să se micșoreze, întrucât cele două stele ajung să aibă o coroană comună. Giganta își expulzează apoi propria coroană, pierzând masă până în momentul în care nu mai poate continua fuziunea nucleară
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mare dintre cele două stele este prima care iese din secvența principală, și se mărește formând o gigantă roșie. Orbita comună a celor două stele începe acum să se micșoreze, întrucât cele două stele ajung să aibă o coroană comună. Giganta își expulzează apoi propria coroană, pierzând masă până în momentul în care nu mai poate continua fuziunea nucleară. În acest punct, ea devine o pitică albă, compusă mai ales din carbon și oxigen. În cele din urmă, și cea de-a
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
până în momentul în care nu mai poate continua fuziunea nucleară. În acest punct, ea devine o pitică albă, compusă mai ales din carbon și oxigen. În cele din urmă, și cea de-a doua stea iese de pe secvența principală, devenind gigantă roșie. Materia expulzată de giganta roșie este însă adunată prin acreție de pitica albă, ceea ce cauzează creșterea masei celei din urmă. Un alt model de formare a exploziilor de tip Ia implică fuziunea a două pitice albe, masa combinată depășind
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mai poate continua fuziunea nucleară. În acest punct, ea devine o pitică albă, compusă mai ales din carbon și oxigen. În cele din urmă, și cea de-a doua stea iese de pe secvența principală, devenind gigantă roșie. Materia expulzată de giganta roșie este însă adunată prin acreție de pitica albă, ceea ce cauzează creșterea masei celei din urmă. Un alt model de formare a exploziilor de tip Ia implică fuziunea a două pitice albe, masa combinată depășind pentru scurt timp limita Chandrasekhar
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
are loc în supernovele de tipul II, produce aproximativ jumătate din toate celelalte elemente existente în univers dincolo de fier, inclusiv plutoniu, uraniu și californiu. Singurul alt proces major ce produce elemente mai grele decât fierul este s-procesul din stelele gigante roșii, mari și vechi, unde se produc aceste elemente mult mai lent, și oricum nu elemente mai grele decât plumbul. Rămășița unei supernove constă dintr-un obiect compact și o undă de șoc de material ce se extinde rapid. Acest
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
atât de diferite chimic față de viața de pe Pământ, încât nu ar fi posibil ca una să fi fost strămoșul celeilalte. Condițiile de pe Titan ar putea deveni mai habitabile în viitor. Peste 6 miliarde de ani, când Soarele va deveni o gigantă roșie, temperaturile la suprafață vor crește la ~200 K (−70 °C), atât cât este nevoie pentru ca oceane stabile de amestec de apă și amoniac să existe la suprafață. Pe măsură ce radiația ultravioletă a Soarelui va descrește, ceața din atmosfera superioară a
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
mitoze puține. Altă caracteristică histologica a OB este tendința țesutului tumoral spre osificare progresivă. Osificarea nu este uniformă în toată tumoră astfel încît, alături de arii calcificate și osificate dens, pot fi întîlnite arii de proliferare celulară. Sînt prezente și celule gigante multinucleate. În multe cazuri imaginea histologica este foarte asemănătoare celei din osteomul osteoid. Cu timpul, modificările histopatologice din OB sînt mai imature și mai bogate în celule. Rareori, OB conține cavități hemoragice mari sau cavități chistice, asemănătoare chistului osos anevrismal
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
la dimensiuni mai mari, nu provoacă durere și aspectul histologic este mai imatur. Cu toate acestea există și cazuri de tranziție între osteomul osteoid și OB. Prin convenție, osteomul osteoid este tumoră cu diametrul < 2 cm. "3) Tumoră cu celule gigante:" OB metaepifizar al adultului poate fi total radiotransparent, pretind la confuzia cu tumoră cu celule gigante. Și histologic pot exista asemănări: în unele arii ale OB țesutul tumoral este caracterizat printr-o osteogeneza redusă. "4) Chistul osos anevrismal:" atît OB
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
există și cazuri de tranziție între osteomul osteoid și OB. Prin convenție, osteomul osteoid este tumoră cu diametrul < 2 cm. "3) Tumoră cu celule gigante:" OB metaepifizar al adultului poate fi total radiotransparent, pretind la confuzia cu tumoră cu celule gigante. Și histologic pot exista asemănări: în unele arii ale OB țesutul tumoral este caracterizat printr-o osteogeneza redusă. "4) Chistul osos anevrismal:" atît OB cît și chistul osos anevrismal pot să se localizeze la nivelul coloanei vertebrale unde sînt asemănătoare
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
roi de această vârstă: oamenii de știință cred că aceste stele tinere nu s-au născut în interiorul roiului ci, mai degrabă, au fost capturate de roi. Ies în evidență, între alte stele ale roiului, o stea strălucitoare, care este o gigantă roșie, o stea variabilă, V11, cu o magnitudine aparentă de 11,95. M13 se află la distanța de 25.100 de ani-lumină de Pământ. M13 a fost utilizat, în 1974 (la 16 noiembrie), ca țintă pentru trimiterea unui mesaj adresat
Messier 13 () [Corola-website/Science/311969_a_313298]
-
acest telescop. Imaginile obținute au fost utilizate pentru a crea un model tridimensional al nebuloasei. Discul protoplanetar a fost observat lângă stelele „nou-născute” din nebuloasă. Totodată a fost cercetat și efectul devastator al radiației ultravioletă emisă în exces de către stelele gigante. În 2005, „Camera pentru observații panoramice”, un instrument al telescopului spațial Hubble, a capturat cea mai detaliată imagine a nebuloasei de până acum. Imaginea a fost luată în timpul a 104 orbitări ale telescopului, capturând peste 3 000 de stele până la
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
este întotdeauna iluzorie la examenul histologic. Se face cu: 1)" Histiocitomul fibros malign" acesta apare însă la o vârstă mai avansată și este caracterizat histologic printr-o structură mai puțin uniformă decât aceea a FS, cu prezența de celule tumorale gigante, multinucleate. Histiocitomul fibros malign poate avea și arii cu fibre de colagen. 2)" Neurinomul malign" este adesea dureros. Își are originea întotdeauna într-un trunchi nervos. Histologic, celulele sunt dispuse rareori în mănunchiuri paralele distincte. 3)" Sarcomul sinovial monofazic cu
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
în special Victor Brauner. Daniel Ionescu este un pictor narativ care are ceva de spus; de exemplu, cănd deschide un craniu omenesc, descoperă un creier conceput din nuduri de femei voluptoase. Don Quijote rătăcește într-un peisaj ce este trupul unei gigante nimfe, si un glob ocular este suspendat între două brațe vânjoase. Toate acestea sunt povești figurativ urbane fantastice venite din arhaicul romaneasc combinate cu cultura pop americană. Dion dezvolta un bogat vocabular vizual și o expresie grafică producând un desen
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
nu a continuat tradiția de a denumi constelațiile cu nume din mitologie și a ales nume ale unor instrumente folosite in fizică. α Antliae, steaua cea mai strălucitoare din constelație, nu are decât o magnitudine de 4,28. Este o gigantă portocalie, aflată la distanța de aproape 370 de ani-lumină de Sistemul Solar. Este ușor variabilă, dar într-un mod imprevizibil.
Mașina Pneumatică (constelație) () [Corola-website/Science/305073_a_306402]
-
pot fi distinse la telescop. Se știe doar că acestea au o perioadă de revoluție de 76 de zile, fiind o distanță între ele de mai puțin de 1 UA. Mimosa (beta Cruciș), cu magnitudinea de 1.25, este o giganta albastră. Este, de asemenea, o stea variabilă de tip Beta Cephei, cu o magnitudine care variază între 1.23 și 1.31. Mimosa este o stea dublă. Cele două stele au o perioadă de revoluție de 5 ani, dar nu
Crucea Sudului (constelație) () [Corola-website/Science/306231_a_307560]