KorAP: Find »[drukola/base=gintă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...43 >

1,073 matches

Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212

31-VIII. Invitații la tabără și simpozion s-au deplasat la Chișinău pentru a se alătura manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale unde se sărbătorea recenta cucerire a românilor din Basarabia și Transnistria - „Limba noastră cea română”. - În colaborare cu filiala "Ginta Latin'" din orașul Edineț (jud. Hotin) a fost înălțată o troiță executată de sculptorul transilvănean Perța-Cuza. Elevii din localitate au pregătit un frumos program artistic sub conducerea prof. Mircea Guțu, în prezența autorităților locale, a corpului profesoral și a unui

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
sculptorul transilvănean Perța-Cuza. Elevii din localitate au pregătit un frumos program artistic sub conducerea prof. Mircea Guțu, în prezența autorităților locale, a corpului profesoral și a unui numeros public. În cadrul Sărbătorilor Iașilor, inițiate cu un an în urmă de Societatea „Ginta Latină” și sub înaltul patronaj al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Episcopiei de Bălți, a avut loc Simpozionul „Unitatea Bisericii Naționale Române”. La sfârșitul expunerilor din ziua de 16 oct. 1993 s-a dat citire unei rezoluții de adeziune

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
și comunicări consacrate celei de a 75-a aniversări a Marii Uniri din 1918. Expunerile au avut loc la Muzeul Unirii. - 1.XII Depuneri de coroane de flori la statuia domnitorului Al. I. Cuza din Piața Unirii. Scrisoarea Colegiului Societății Ginta Latină Către, SENATUL UNIVERSITĂȚII „AL. I. CUZA” IAȘI Astăzi 27 martie 1993 în cadrul Simpozionului cu tema Constantin Stere și Unirea, desfășurat la Muzeul Unirii din Iași, au fost relevate din unghiuri de vedere complementare calitățile morale și intelectuale ale celui

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
rămas suspendat din funcția de profesor timp de 17 ani, până la pensionarea sa 1 februarie 1936. La câteva luni, de la pensionare fostul mare luptător pentru cauza Basarabiei, se stingea copleșit de amărăciune. Participanții la acest Simpozion organizat de Societatea culturală „Ginta Latină” se adresează cu respect și încredere, Senatului Universității „Al. I. Cuza” în ideea că, după aproape 6 decenii de la dispariția lui Constantin Stere, „cazul” său se cuvine a fi reconsiderat în spiritul adevărului și dreptății. Ne permitem să sugerăm

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
6 decenii de la dispariția lui Constantin Stere, „cazul” său se cuvine a fi reconsiderat în spiritul adevărului și dreptății. Ne permitem să sugerăm onoratului Senat ca unul din amfiteatrele Facultății de Drept să poarte numele lui „Constantin Stere”. Societatea Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
spiritul adevărului și dreptății. Ne permitem să sugerăm onoratului Senat ca unul din amfiteatrele Facultății de Drept să poarte numele lui „Constantin Stere”. Societatea Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. CAPITOLUL VI Răspândiți pe întreg teritoriul al

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. CAPITOLUL VI Răspândiți pe întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi în grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice - aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc.

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album ne limităm să semnalăm răspândirea aromânilor în afara statului Român cu precădere în Balcani și unele contigențe cu societatea Ginta Latină. În Albania se consideră că trăiesc 200000 de aromâni în mai multe localități din sudul țării. Posibilitățile lor de progres și afirmare au depins de regimul de ocupație din partea grecilor sau turcilor. Biserica grecească prin prelații săi a exclus

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
1992 s-a înființat „Asociația Aromânilor din Albania” apoi s-a reconstruit biserica din Corca, s-au acordat burse de studii în România studenților și elevilor atât aromâni cât și albanezi. Începând cu anul 1991 au participat la activitățile Societății Ginta Latină elevi, studenți și reprezentanți ai Corpului didactic din Selenice (Prof. Kozma Mitro), Korca, Lusnije, Tirana. Recent, studenții aromâni care studiază la Iași s-au constituit într-o filială a Gintei Latine care urmează să-și desfășoare activitatea la Iași

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
Începând cu anul 1991 au participat la activitățile Societății Ginta Latină elevi, studenți și reprezentanți ai Corpului didactic din Selenice (Prof. Kozma Mitro), Korca, Lusnije, Tirana. Recent, studenții aromâni care studiază la Iași s-au constituit într-o filială a Gintei Latine care urmează să-și desfășoare activitatea la Iași și în Albania. În Macedonia trăiesc între 100 - 300.000 aromâni cu preponderență în zona orașelor Bitolia, Crusova, Ohrid, Scopje. Au o veche istorie de luptă antiotomană și eroii aromâni sunt

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
legi ale statului. Aceasta în timp ce comunitățile grecești din România au toată libertatea de exprimare, dreptul de a-și slăvi eroii chiar dacă unii dintre ei luptând pentru gloria Greciei au adus mari daune poporului român. Un membru de Onoare al Societății Ginta Latină, distins scriitor la Atena, deplânge această realitate nutrind speranța unei schimbări pe pământul poporului care a instituit pentru prima data în lume structuri democratice. Bulgaria recunoaște existența minorității aromâne ca populație autohtonă cu care a conviețuit și conlucrat, după

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
general, constituindu-se în asociații proprii. Scrisorile primite după 1997 sunt pline de amărăciune și adâncă decepție. Dezinteresul democrațiilor occidentale a rămas același față de latinitatea orientală ca și pe parcursul Evului Mediu. Ghiorghi Platari Tzâmă (Atena) membru de onoare al Fundației „Ginta Latină”. „În data de 16.06.1994, în mușatul Iași și în Casa Vasile Pogor numindu-mă membru al Fundației „Ginta Latină” exprim profunda mea recunoștință și totodată calde mulțumiri. A fost o manifestare de dragoste pentru că face legătura frățească

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
rămas același față de latinitatea orientală ca și pe parcursul Evului Mediu. Ghiorghi Platari Tzâmă (Atena) membru de onoare al Fundației „Ginta Latină”. „În data de 16.06.1994, în mușatul Iași și în Casa Vasile Pogor numindu-mă membru al Fundației „Ginta Latină” exprim profunda mea recunoștință și totodată calde mulțumiri. A fost o manifestare de dragoste pentru că face legătura frățească între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu în una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină din peninsula Balcanică și care a avut o soartă aspră împărțită în statele Balcanice fără drepturi. Suntem in pragul disperării contopirii și asimilării în poporul dominant care nu vede cu ochi buni menținerea noastră ca minoritate culturală ... în care

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
Ioan Dodu Perivole - Grebena Impresionantă corespondență a unui octogenar care încrezător în renașterea României post decembriste se grăbește să adune argumentele pentru recunoaștere și reînvierea cauzei urgisitului neam al Aromânilor. În zbaterea sa febrilă se agață de speranța că Societatea "Ginta Latină" va valorifica documentele și demersurile adresate forumurilor europene. Materialul este însoțit de Marșul Limbii Aromânești muzică și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
La 14-03-1994 în altă scrisoare descrie discriminarea și represiunile autorităților din Grecia împotriva celor ce foloseau limba aromână în public. Două zile mai târziu primim de la domnia sa un caiet cu elemente folclorice și partitura imnului Aromânia. În 14-06 Primind Curierul Ginta Latină dl. Dodu ne scrie: ...trezit din letargie m-am hotărât să vă înșir câteva rânduri de aici, din înalții munți ai Pindului, din comuna Perevole, sat unde în tinerețea mea nu se auzea decât limba aromână. Nu mai avem

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
fanariotismul din Constantinopol în frunte cu Patriarhul Grigore a trădat grupările armate care erau 100% românești cât și pe căpitanii revoluției - Nicu Ceară, Bucovală, Stati, Vlahavu, Caceaoni, Caraistachi, Andruțu, Caciandoni și alți căpitani și armatoli din Grecia... Dorim celor de Gintă Latină să intervină vârtos în menținerea acestei limbi latine(aromânești). Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena în care descrie aportul aromânilor în luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
Mihadaș originar din zona munților Pindului, după mulți ani petrecuți în închisorile din țară, a desfășurat după eliberare o bogată activitate de scriitor și de susținere a Societății Aromânilor ”Andrei Șaguna ”. La scurt timp după decembrie 1989 la invitația Societății ”Ginta Latină” conferențiază la muzeul Unirii din Iași despre contribuția Aromânilor în cultura țării . Ne-a trimis mai multe cărți pentru bibliotecă și consideră o acțiune meritorie demersurile noastre de a deschide o bibliotecă în localitatea Veria din nordul Greciei. Konstantin

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
afirmat erudiția. A elaborat 10 lucrări de specialitate dintre care două au fost onorate cu premii de prestigiu și a scris numeroase lucrări și articole despre aromâni. Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că în condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N.

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
și cadre didactice din orașul Soroca condus de Prof. Voina Maria de la școala generală din orașul de pe Nistru. 26-27-III Sărbătoarea Unirii Basarabiei. La muzeul Unirii expun: dr. I. Agrigoroaie, Prof. M. Timofte. S-a decernat Diploma de membru de onoare „Ginta Latină” Prof. Valentin Harega. Vitrine cu cărți și documente referitoare la unirea Basarabiei (Muz. Maria Voicu), program de cântece și poezii susținut de ansamblul Plaiuri Moldave, vernisarea expoziției de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania-Baden Baden). 12-V Înmânarea Diplomei de Membru de Onoare Prof. George Uscătescu (Spania), la un ceremonial oferit de Universitatea Al. I. Cuza. 14-V La inițiativa societății Ginta Latină în sala prefecturii s-a convocat o ședință de constituire pe țară a Forumului Organizațiilor Culturale Neguvernamentale. Au participat Nicolae Dabija, Iurie Roșca, Mircea Druc deputatul C. Belan, scriitorul Pavel Coruț, Vlad Bejan ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
inițiativa societății Ginta Latină în sala prefecturii s-a convocat o ședință de constituire pe țară a Forumului Organizațiilor Culturale Neguvernamentale. Au participat Nicolae Dabija, Iurie Roșca, Mircea Druc deputatul C. Belan, scriitorul Pavel Coruț, Vlad Bejan ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu acțiuni la Casa Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră cea Română de la Chișinău. Au fost depuse flori la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița înălțată de Ginta Latină în parcul Catedralei. 29-30-IX La invitația liceului Constantin Stere din orașul Soroca ne-am aflat două zile în zona de nord a Basarabiei, însoțiți de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca așezat pe malul

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile (irva biveit-a) de Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela Vretenar: Pozimecu - Tomna Vire pozmecu Pozmecu vire Se ascunde în măgla Cu ploaia se caliva Ma sel vade Ma se avde Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni în amintirea Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza în memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni în amintirea Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza în memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat frecvent articole să sensibilizeze opinia publică la cauza istroromânilor. S-a corespondat cu personalități din Italia și Croația: Ervino Curtis, Fulvio di Grigorio, Domenico Cvecici, Nerea Obradovici, Antonello Roza și doi primari din zona Valdarsa. Speranța la

ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]