419 matches
-
sale largi, maiestuoase, care-i punctează întreaga operă - de exemplu, prin troița cu brațe din lemnul / ieri pentru leagăn, versuri care exprimă, iată, neconsolabila durere a omului în fața scurgerii iremediabile a timpului, sau prin litanii, prin jalea miresei când lunecă giulgiul, prin bronzul de clopot sau cenușa-n tigve pale -, acestea rămân mai mult în planul de suprafață, fără să genereze bulversări viscerale, fiindcă, așa cum arătam mai sus, poetul, indiferent de curentele care îi traversează opera, este dominat de un clasicism
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii aproapelui, îmbrăcat în giulgiul muncii și veșnicei dăruiri, cu sufletul urcând și trupul coborând. Am plecat cu sufletul ușurat, încărcat de emoții și planuri viitoare. Am privit înapoi Fortul 13 Jilava. Părea un imens cavou, cu celule reci, întunecate și umede. Aici au pătimit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și cu vechii dușmani „biblici” strigă să fim iarăși răstigniți, pregătind noi legi criminale antiumane. Dar noi nu vom săruta călcâiul Irodiadei, și nu vom cere capul Sfântului Ioan Botezătorul, și le vom răspunde cu nefrica morții, păstrându-ne neîntinat giulgiul demnității umane și legile dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau ape, moartea e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să ajung în Sloane Square. M-am oprit o singură dată să-mi cumpăr două ciocolate (un Marathon și un Twix, dacă nu mă-nșală memoria). Era din nou o dimineață oribil de fierbinte și n-aveai cum să scapi de giulgiul de smog gros și negru care ieșea din fundurile mașinilor, camioanelor și autobuzelor și plutea în aer, silindu-mă aproape să-mi țin respirația ori de câte ori trebuia să traversez o intersecție aglomerată. Dar apoi, când am ajuns la stație și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vedere politic să te slujești de un mort împotriva celor vii, să subordonezi respectul pentru misiunea sa față de admirația pentru un om în cele din urmă să deturnezi admirația în propriul tău profit. Lenin se află pe catafalc, învăluit în giulgiul legendei sale, iar succesiunea lui este deschisă. Erau în joc mai mulți tovarăși de drum, dintre care Troțki era cel mai prestigios, iar Buharin părea cel mai evident. Unul singur nutrea însă dorința de a cîștiga cu orice preț, Stalin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
M-am hotărît să devin prost este un roman care Începe promițător și pare a da dreptate titlului românesc: “Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperînd Într-o viață ceva mai blîndă, Antoine a luat hotărîrea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei.” Un tînăr foarte inteligent și cultivat constată că „inteligența este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite și frumos pronunțate, că este atît de pervertită...” Stop. Aici, dacă ajungeți, discursul lui Martin Page devine transparent. Individul trăiește Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Memento mori, scrisă în 1872, își arată dorința ca la moartea sa întreaga Dacie cu codrii seculari să-nvie în toată măreția lor antică și, în frunte cu împărăteasa "la sicriu că-mi vin,/ Să simt că flori aruncă, pe giulgiul meu de in"150. Fără Casandra, se simțea singur și voia să moară, ca să se ducă lîngă ea. Aceasta este explicația ultimei strofe din Steaua vieții: "O, steauă iubită ce-abia stai prin stele, Un sfînt ochi de aur, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
București, Cartea Românească, 1983). Suferința pierderii mamei este contrasă, aici, într-o sfâșietoare litanie, alcătuită după un tipar folcloric distilat în forme de cert rafinament stilistic: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plânsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin... // eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfântu-ți vin/ unde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Timișoara, 2000; Țăranul zidit, Editura Miremis, Iași, 2000; Fețele insomniei, Editura Augusta, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Editura Junimea, Iași, 2001; Atlet moldav, Editura Augusta, Timișoara, 2003; Coroanele împărătești, Editura Junimea, Iași, 2003; Melancolia șarpelui, Editura Alfa, Iași, 2004; Privilegiul giulgiului, Editura Junimea, Iași, 2005; Mormânt în metaforă, Editura Princeps Edit, Iași, 2007; Foșnetul mătăsii în manuscrise, Editura Convorbiri literare, Iași, 2007; Cartea celor optzeci și opt de taine, Editura Emolis, Iași, 2008; Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului (Editura Junimea, Iași, 2005), Mormânt în metaforă (Princeps Edit, Iași, 2007), Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) și Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) se încarcă de sevele misterului ontologic, cosmologic, escatologic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bizunie, peșteri, în codri nămornici, În făr' de fund hrube, în hiola mării Te ascunzi cu dânsa, cu a me Dochie? Dragoș doarme și atunci începe o sinistră sarabandă: Se deschid cu buhnet ușile la sală, Se arată umbre în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse, aducând schelete Cu-a lor mâini uscate, o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa Și tricolici negru, fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii... Apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
floare Beat de soare, De parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur, Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează-n mii de valuri Între maluri De sulfină și d-aglici!... Însăși umbrele obscure Din pădure, Învelite-n giulgiul lor, Sar pe sumbra bălărie Într-o mie De-nvîrtiri într-un picior. În Calul, excurs liric asupra utilității nobilului animal (cu documentație fantastică), remarcabilă e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Silită poezie - a vremii noastre, Într-adevăr prea mult a vremii noastre Și prea puțin a vremurilor toate, Rugină nefolositoare Sufletelor viitoare, Te văd în timpuri foarte-apropiate Zăcând printre unelte demodate, Mașină cu-ntrebuințări uitate, Mai nebăgată-n seamă în giulgiul tău de praf Decât montgolfierii sau primul hidroscaf! Veritabila lirică e aceea cu rezonanță de violoncele, cu perspective de atlase, măsurată cu veacurile: În piața public-a simțirii noastre Răcnesc trompetele tembele, Dar unde-s visurile-albastre, Rănite vechi violoncele Care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ci adesea le stîrnește; în orice lucru de o frumusețe impunătoare, forța are ceva magic. îndepărtați mușchii noduroși ce par să spargă marmura în care e sculptat Hercule și farmecul acestuia s-a dus! Cînd Ekermann prea devotatul a ridicat giulgiul ce acoperea cadavrul lui Goethe, el a rămas uluit de pieptul masiv al idolului său, care-i evoca un arc de triumf roman. Cînd Michelangelo îl înfățișează pe Dumnezeu-tatăl în formă omenească, observați cîtă vigoare îi acordă. Și, oricît ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Queequeg, luminate de aceleași vîlvătăi supranaturale, ardeau pe trupul lui ca niște flăcări albăstrui, din focul Satanei. întreaga priveliște se șterse odată cu lucoare palidă de pe catarge și din nou vasul Pequod și toți oamenii de pe punțile sale fură învăluiți în giulgiul negru al nopții. Peste cîteva clipe, Starbuck, încercînd să înainteze, se izbi de cineva. Era Stubb. Ă Ce mai ai de spus acum, omule? Am auzit cum strigai. Parcă altfel decît adineaori, cînd cîntai... Ă Nu, n-am strigat deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii aproapelui, îmbrăcat în giulgiul muncii și veșnicei dăruiri, cu sufletul urcând și trupul coborând. Am plecat cu sufletul ușurat, încărcat de emoții și planuri viitoare. Am privit înapoi Fortul 13 Jilava. Părea un imens cavou, cu celule reci, întunecate și umede. Aici au pătimit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cu vechii dușmani „biblici” strigă să fim iarăși răstigniți, pregătind noi legi criminale antiumane. Dar noi nu vom săruta călcâiul Irodiadei, și nu vom cere capul Sfântului Ioan Botezătorul, și le vom răspunde cu nefrica morții, păstrându-ne neîntinat giulgiul demnității umane și legile dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau ape, moartea e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele acum, și consemnările documentare păstrate în arhive, acte care ar trebui mai în amănunt cercetate și comentate, pentru ca posteritatea să cunoască fapte și adevăruri peste care „giulgiul rușinei și al uitării s-a întins prea curând”. 3. Viața spirituală „A lăsa necompletată o enormă parte a istoriei spiritului uman riscă a încuraja ideea că în tot acest timp activitatea spiritului se limita la conservarea și transmiterea tehnologiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]