1,314 matches
-
o iubire nouă, cật vom da?grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea?pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg?iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament?le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa?o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă,să ardă că o torța, în mitul vieții mele, remanent.... XIII. ELOGIU BĂLȚILOR, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011. ELOGIU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
oi merge la nuntă!” Nisia n-a fost măritată niciodată. Ea s-a măritat cu Domnul, spunea când era întrebată. Toata ziua era cu sapa în mână, gârbovă și înceată, părea a se fi făcut una cu sapa și cu glia. Anul acesta s-a uscat totul, cartofii erau mici ca ouăle de vrabie și porumbul nu crescuse mai mult de un cot și s-a uscat de tot. „Ne bate Domnul, Floriță, ne bate de răi ce suntem! Tu ți-
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
Ei au murit în luptă întregind hotare - Mănosul câmp de ieri e azi plin de cucută. Cu ochi pierduți își caută avutul, Copiii toți și-i strigă-n van pe nume, Pe toți hoinari îi întâlnești prin lume Pe alte glii și-ncearcă începutul - De mila lor azi Domnul trimite fir de ploaie, Ca-n lacrima Lui sfântă durerea să le moaie. Referință Bibliografică: Plai românesc / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]
-
-l de grandomanie. Pentru că nici prin gând nu-mi trecea să-l și cred. Dar acum realizez că avea dreptate. Văd asta cel mai clar atunci când revin în țară, prin vizitele la părinți. Indiferent dacă e vară sau iarnă, inevitabila glie strămoșească se ține scai de mine, ermetizând porii pielii tăbăcite, pătrunzând cu precădere în spațiul dintre talpă și carâmb, unde, dacă apucă să se întărească, se preschimbă într-un soi de ciment autohton, de unde doar o țeapă draculeană îl mai
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
măcat o dat' Să aud de-un plagiat, Nu mai zic, pe cinstea mea, Mor si n-aud o manea! Că, de-așa viață nasoală Și de-atâta plictiseală, Fi'nd cuprins de nostalgie Și de dor de a mea glie, Precis, vara viitoare, Am să vin la ... reciclare! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Scrisoare către amicii din țară / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul III, 22 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu Cercel : Toate Drepturile
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte Ți-i cheamă din
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
de-afară! Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! O rugă-nălța-vom, Măicuță, spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, Ești gură de rai sub săruturi străine
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
în veci să trăiască! O rugă-nălța-vom, Măicuță, spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, Ești gură de rai sub săruturi străine Și ești, Românie, icoană furată! Aici ne iubește și râul și ramul Și glia strabună de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țara în veci de vecie! Referință Bibliografică: Deșteaptă, Țară! (Imn) / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer ne-a fost trimis Drept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare. Lumină Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri
E CEAS DE SĂRBĂTOARE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368829_a_370158]
-
Și pe pământul înghețat, În fin omăt s-au transformat. Mantia albă, pufoasă, Pe copii i-a scos din casă, Voioși în grup s-au aranjat, Un om de nea au ridicat. Zăpada este bogăție Și hrană pentru-a noastră glie, Căldură ține la ogoare, Este o bună protectoare. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: ZĂPADA / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Ardelean
ZĂPADA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368853_a_370182]
-
teroare, îngheață sânge-n vene. Suflete-omorâte de-o mână ucigașă Spre Infinit se-nalță pe brațele divine. Cutremurat de rele, Pământul, mereu, geme... Dar, Doamne, ce se-ntâmplă, la mine, Acasă? Tristețea mă doboară, gându-mi poartă doliu Imi văd glia mamă... în genunchi, oftează Lacrima o-neacă, grijile-o apasă! Unde-mi este Țara clădită din Lumină La jocul de noroc a fost pierdută-n van? Acesta-i viitorul firavelor vlăstare O lume otrăvită, coruptă și hapsână? Acolo Sus, din
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
vrednic nu-s, ci păcătos, transformă-mi lenea în virtute și patimă din gând glodos. Mă iartă și Tu, Maică Sfânta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana veșniciei credinței ce noi am uitat. Oh, lacrimă ce-mi arzi obrazul usucă-n veci păcatul meu, ajută-mă s-aplec geniunchiul către Iisus, Fratele meu. Tu, suflete ce simt că
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
de țară, dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea nimic - Nici hora, nici credința, nici dorul cel mai mic. Întoarce-te române cu fața la apus! Citește slova scrisă de toți cei ce s-au dus! Găsește
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
sufletește și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători, temerari, jertfitori
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PÂINE AMARĂ Autor: Vasile Coman Publicat în: Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mai sunt țărani ce încă ară Cu calul și cu plugul milenar, Desculți, prin glie viața e amară Și-i vezi cerșind și banii de spital. Pământul lor - altar de rugăciune Udat cu sânge-n '907, Mai sunt țărani ce caută a spune: Că omul se cunoaște după fapte." Ne vin străini la noi în
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
nopții/să se odihnească pentru o altă zi lungă de vară/ cu dimineți le îmbelșugate de rouă/ puritatea dimineților. Dacă, în cel mai fericit caz, vre-un cârcotaș, cât de cât elevat, cu ironia-n colțul gurii ar rosti ... - Aici, glia, gena și iubirea...? Nu, nu se poate. Doar dincolo... Gălăgiosu: - Aha! Dincolo. Dincolo, în drumul spre cer? Credeau ei și, mai cred și astăzi, cu domnul Prescurescu-n frunte, că se pot înfrupta și vor ține la infinit! Cu parandărături, calicii
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
României Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o înaltă conștiință națională, erudiție și o vie admirație pentru poetul care a iubit ca nimeni altul istoria plină de glorii a neamului, frumusețile gliei strămoșești, model de demnitate națională identificat cu sufletul poporului însuși. Ea stă la începuturile notorietății postume a poetului național, anticipând șirul de strălucite monografii, de originale exegeze ce urmau a i se consacra în cultura românească și universală. Semnată Elie
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
ai tăi dușmani, De plânsul tău mut,nu i-a durut! Unde-s eroii de-altă dată, Ce sângele-n luptă și-au vărsat, Ca să fi țară apărată, De viclenia celui spurcat? Azi deșteaptă-te popor român, Și-ți apără glia străbună, N-o îngenunchia la cel păgân, Nu-ți vinde casa și pe mumă! Tu vrei să îți lași copiii slugi, În țara și în pământul lor? Prin nepăsare o să ajungi, Să le fi altora cerșetor! Unde-i curajul tău
TU TACI, DAR LACRIMA-ȚI RĂMÂNE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369915_a_371244]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN DACI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit, Iar trădătorii s-au tocmit Să vândă trupul țării sfânt - Se-torc străbunii în mormânt! Se-ntorc, căci moștenirea lor, Ne-au dat, și-un mândru tricolor Iar noi răbdăm, ca niște
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
rămas? Un țipăt sfidător,al unei șoapte, O răscolire-n timp,a clipelor deșarte, Taborică lumină,dintr-un prezent,ce a trecut demult! Dreptatea pe pământ? O utopie! Balanța-i înclinată către cei mai tari! Ne plâng strămoși,înstrăinați ,cu tot cu glie, Iubirea de Hristos,catalogată-i ca o nebunie, De legi făcute de cezari,pentru cezari! Cocoșii,cântă lepădări ,pe catedrale! Arginții,au prins misterioase forme,într-un plic, Nemernicii,primesc urări și osanale, Întoarce-ți Doamne turma iar,pe dreapta
APOCALIPTIC! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370052_a_371381]