590 matches
-
în care . 2. Obiective și priorități europene și naționale Evident ceea ce prezentăm despre idei și proiecte nu poate fi în afara cadrului programator, pe termen mediu și lung al politicilor comunitare de dezvoltare și al politicilor naționale. Tranziția spre societatea informațional globalizată și spre economia cunoașterii are un impact important asupra modului în care trăim, învățăm, muncim, consumăm, interacționăm cu administrația etc., acestea în bună înțelegere cu natura și pacea în lume. Societatea cunoașterii se conturează în țări avansate și se prefigurează
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
ca țară membră a UE, trebuie să cunoască și să se alăture priorităților europene ce decurg din Agenda Lisabona, 2000 și orientărilor strategice comunitare privind politica de coeziune 2007-2013. Ele se înscriu pe linia promovării dezvoltării durabile, într-o societate globalizată, conectată și interdependentă, în scopul creării primei superputeri economice. Visul european, descris de Jeremy Rifkin în cartea “Visul european” (Despre cum, pe tăcute, Europa va pune în umbră “visul american”). Ceea ce propune Europa este îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și armonie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
criză, atunci pentru a consolida suficient de mult structura și mecanismele economice astfel încât economia reală, în general, și mediul de afaceri în special, să poată suporta (ideal, practic fără nici un efect advers) impactul crizei, presupunând că - precum practica economiei mondiale, globalizate sau mai puțin, o dovedește - respectiva criză economică și financiară este, ca atâtea alte componente ale vieții contemporane, „importată din exterior”. Pentru a restrânge analiza politicilor macroeconomice, cu scopul măririi preciziei acestei analize, ne vom concentra, în cele ce urmează
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
risc: oricând ceva ar putea să nu funcționeze. Drept urmare, se creează un sentiment de incertitudine și de instabilitate. Iar această stare de lucruri poate fi asociată dislocării: "O caracteristică a dislocării este inserția noastră într-un decor cultural și informațional globalizat, ceea ce înseamnă că familiaritatea este mult mai puțin asociată cu locul decât până acum" (id., p. 132). Concluzia autorului este că incertitudidea nu poate fi manageriată decât prin "reîncapsularea" (engl. "reembedding") sistemelor de experți în structurile sociale deja familiare nouă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
criză, atunci pentru a consolida suficient de mult structura și mecanismele economice astfel încât economia reală, în general, și mediul de afaceri în special, să poată suporta (ideal, practic fără nici un efect advers) impactul crizei, presupunând că - precum practica economiei mondiale, globalizate sau mai puțin, o dovedește - respectiva criză economică și financiară este, ca atâtea alte componente ale vieții contemporane, „importată din exterior”. Pentru a restrânge analiza politicilor macroeconomice, cu scopul măririi preciziei acestei analize, ne vom concentra, în cele ce urmează
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ambiții mari, ci se mulțumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacă fericirea orgasmi-că despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentă, avem în schimb de-a face aici cu o fericire terestră, imanentă. în lumea consumistă și globalizată actuală nu mai cunoaștem alt sens al fericirii decât acesta din urmă: mediocru, utilitar, lipsit de orice aspirație care depășește standardele materialiste: o casă confortabilă, un loc de muncă bănos, o vacanță în Caraibe (sau măcar la Sinaia...), o familie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
precum Dan Schiller, Robert Mc Chestny, Vincent Mosco și Philip Graham au extins termenul folosind expresia "capitalism digital", argumentând că new media și "Revoluția Internetului" au marcat creșterea sectorului divertismentului, comunicării și informației, care a devenit preponderent în economia capitalist globalizata, constituind nucleul infrastructurii comerțului global și cel mai rapid domeniu al capitalismului internațional 125. Multimedia, un alt concept cu care operează new media, este deja o realitate, orice sistem laptop sau de birou, dotat cu procesor de mare putere sau
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Cu alte cuvinte, liberalii cred că societatea democratică, în care libertățile civile sunt protejate iar relațiile de piață au prioritate, poate avea o analogie internațională sub forma unei ordini globale pacifice. Piața liberă internă își are echivalentul în economia mondială globalizată, deschisă. Dezbaterile parlamentare și responsabilitatea sunt reproduse în foruri internaționale precum ONU. Iar protecția legală a drepturilor civile în cadrul democrațiilor liberale se extinde la promovarea drepturilor omului peste tot în lume. Odată cu colapsul comunismului ca ordine politică și economică alternativă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sine și celălalt (Walker 1995a: 307). Connolly lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă sunt manageri capabili să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura orașului, dacă stăpânesc cu măiestrie jocurile parteneriale, dacă sunt strategi capabili să construiască o viziune a locului orașului în lumea "globalizată". Primarii orașelor actuale nu mai enunță singuri "interesul general". Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din autohtoni și alohtoni, sedentari și migranți, bogați și săraci, din persoane care aparțin celor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus. 503 Definirea și Selecția Competențelor Cheie. 504 Așa cum reies acestea din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 18 decembrie 2006. 505 Intitulat Răspunsuri la provocările unei lumi globalizate, acest comunicat reafirma angajamentul de a crește compatibilitatea și comparabilitatea sistemelor de învățământ superior, respectând, în același timp, diversitatea lor. Documentele EUA Trends V (Tendințe V), ESIB Bologna With Student Eyes (Procesul Bologna văzut de studenți) și Eurydice Focus on
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fi descris ca "(...) o poziție intelectuală și estetică de deschidere față de experiențe culturale divergente, o căutare a contrastelor mai degrabă decât a uniformității"551. Avem de-a face, aici, nu atât cu afirmarea existenței unui relativism cultural într-o lume globalizată, ci cu acceptarea unei reale pluralități a valorilor care trebuie integrate într-o cultură globală. Tocmai din acest punct de vedere, teoria cosmopolitanismului are un scop definit etic, acela de a face ca oamenii să conștientizeze, pe de o parte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să atenueze implicit riscurile asumate și, Întrun sens mai general, le oferă o mai mare latitudine de acțiune În condițiile de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii Motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
mult În urmă la acest capitol chiar și În rîndul țărilor CSI. Acest fapt impune promovarea unei politici investiționale adecvate necesităților actuale ale economiei naționale În ceea ce privește implimentarea unor noi tehnologii de fabricație, În scopul sporirii competitivității țării Într-o economie globalizată. În Bulgaria, În 2004, au fost achiziționate un șir de companii prestatoare de servicii de telecomunicații, precum operatorul MobilTel de către Telekom Austria, iar Viva Ventures (SUA) a preluat controlul majoritar În Bulgarian Telecommunications Company. Acest semnificativ influx de ISD s-
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
să atenueze implicit riscurile asumate și, Întrun sens mai general, le oferă o mai mare latitudine de acțiune În condițiile de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii . În sprijinul afirmațiilor de mai sus pot servi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
activității tehnologice tocmai pe locul 79, față de locul 65 În 1995), dar și Înrăutățirii situației În ceea ce privește indicele capitalului uman (plasîndu-se conform acestuia pe locul 58 În 2001 față de 43 În 1995). Sistemele naționale inovaționale devin din ce În ce mai interdependente. Întro economie mondială globalizată, țările mai puțin dezvoltate pot obține tehnologii noi de la alte țări, În special de la cele Înalt dezvoltate, pentru a le orienta ulterior În direcțiile sporirii competitivității. Iar absența abilităților locale de absorbție a schimbărilor tehnologice pot limita interacțiunea dintre sistemul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
resemnează și-ncearcă să traducă-n fapte, În politica mondială, considerațiile lui Gardner asupra floricelelor ce cresc În grădini. La urma urmei de ce n-ar fi așa, societatea falsă ca o grădină, suprafață de teren arabil, de obicei Îngrădită, acum globalizată, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi În vederea obținerii unor produse, sau suprafață plantată și amenajată cu alei și bănci care servește ca loc de agrement, sau are rol decorativ. Sau comic, deși nu mă gîndesc acum la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a Europei. Lipsa strategiilor de evoluție, neînțelegerea acestora atunci când ele există absența gândirii strategice caracterizează perdanții mai mari sau mai mici ai spațiului economic. Se explică astfel de ce unele guverne din țările fără “vocație” de a rezista într-o lume globalizată economic nu sunt în stare să gândească și să ofere națiunilor lor o strategie-răspuns la constrângerile externe și de supraviețuire. În cazul concret al României, efectele economice consecutive tranziției la economia de piață au fost excesiv de severe, conducând la pauperizarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
ionale" 1.1. Globalizare și capitalism globaltc " 1.1. Globalizare și capitalism global" Pe măsură ce devine tot mai mult o realitate contemporană, globalizarea ajunge să fie și cel mai controversat concept în literatura economică și politică internațională. Trăim într-o lume globalizată, și totuși nu există încă un consens cu privire la ceea ce înseamnă globalizare. Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulți, globalizarea înseamnă să poți cumpăra din România un tricou făcut în China de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
puterilor statelor naționale în favoarea unei piețe libere globale și a forțelor acesteia; - scepticii, care cred că actualele circumstanțe ale globalizării nu sunt fără precedent, în sensul că în timpul Imperiului Roman sau înainte de primul război mondial lumea era poate chiar mai globalizată decât este acum. În consecință, statele naționale nu sunt în pericol, ci dimpotrivă, rolul lor este întărit pe măsura intensificării relațiilor internaționale; - transformaționaliștii, care argumentează că globalizarea creează noi circumstanțe economice, politice și sociale care duc la transfomarea rolului statelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Suarez-Orozco, Desire Baolian Qin-Hilliard, Globalization: Culture and Education in the New Millenniun, Editura University of California, Berkeley, 2004, p. 2 footnote> Deși datorită marelui număr de factori de destabilizare, spațiile naționale sunt departe de a se dezintegra într-un ansamblu globalizat. Mondializarea este un proces de redefinire a realităților dintre centru și periferie. „Pe scurt, statul-națiune nu a devenit echivalentul unei firme arhaice inundate de valurile concurenței: el rămâne una dintre componentele esențiale ale unui sistem internațional care a multiplicat sursele
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sa Organizația Națiunilor Unite, apariția unor concepte precum drepturile omului, crimă împotriva umanității, crime de război. Sfârșitul secolului al XX-lea este caracterizat de progrese în domeniul telecomunicațiilor și tehnicii, accentuarea interdependențelor regionale, migrarea forței de muncă. „Într-o lume globalizată trebuie să ne imaginăm o comunitate globală unde cetățenii națiunilor se bazează pe cooperare și diversitate ci nu pe exploatare și consumerism.”<footnote Stephen McBride, John Wiseman, Globalization and Its Discontents, Editura Macmillan, Basingstoke, 2000, p.214; footnote> Globalizarea este
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în plan regional și în ultimă instanță mondial. Trecută prin schimbări profunde de reformare a societății, de adaptare la tiparul statelor democratice, Federația Rusă, rămâne totuși o entitate cu un trecut cicatrizat de regimurile totalitare, cu repercusiuni în prezent. Lumea globalizată presupune și renunțarea la războaiele clasice, mizele confruntărilor fiind în primul rând unele economice, oamenii căutând tot mai mult bunăstarea și prosperitatea. În acest context lupta pentru monopolizarea cât mai multor piețe de desfacere și exercitarea unei presiuni, este o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și a rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea mai mult teoretică a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali actori, în timp ce prima se referă la subsumarea, fuzionarea și rearticularea economiilor naționale în cadrul unui sistem global de procese și tranzacții
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
Capitolul 1. De la intelligence economic la agrointelligence. Domeniu strategic pentru securitatea agro-economică la nivel global / 21 1.1. Informația strategică și intelligence economic vs. agrointelligence / 21 1.2. Date, informații, cunoaștere, decizie geo-economică / 23 1.3. Noi amenințări în contextul globalizat: spațiul digital și cybersecurity / 24 1.4. Monitorizare, early warning și managementul cunoașterii în intelligence economic / 25 1.5. Securitatea economică și gestionarea riscurilor / 26 1.6. Influență, lobby, advocacy în intelligence economic / 28 1.7. Nevoia unui management informațional
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]