721 matches
-
individuale de învățare și graficelor de progres; încurajarea elevilor și a profesorilor pentru auto-învățare, auto-evaluare, perfecționare satisfacerea nevoilor speciale individuale; dezvoltarea inteligențelor multiple contextualizate. Noul model educațional așează elevul în centru și stipulează faptul că învățarea trebuie individualizată, localizată și globalizată. Potrivit lui Cheng (2000157), aceasta înseamnă că învățarea trebuie să se petreacă astfel încât toate modalitățile de transfer, adaptare și dezvoltare asociate valorilor, cunoștințelor, tehnologiei și normelor comportamentale în timpul procesului de învățare să poată întâmpina nevoile și caracteristicile personale, precum și să
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare * Profesorul ca sursă de învățare * Învățare în rețea * Învățare pentru sine (separată) * Învățare permanentă și oriunde * Perioade fixe și în cadrul școlii * Oportunități nelimitate * Oportunități limitate * Învățare în domenii variate
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și sfera privată, a alegerilor individuale. Pornind de la aceste concepte, școala, indiferent de statutul său specific privată sau de stat, se definește ca o sferă de acțiune publică, un locus de socializare cu implicații în celelalte sfere. Într-o lume globalizată, din ce în ce mai complexă și diversificată pe plan cultural, emergența școlii în sfera publică deplasează accentul asupra rolului școlii în promovarea coeziunii sociale, mobilității umane și învățării vieții în comun. Acestei școli, concepută ca pilon esențial al educației de-a lungul întregii
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
internațională, cât și de mass-media. Cazul Somaliei este de altfel unul ilustrativ pentru ceea ce se denumește în peisajul mediatic “fenomenul C.N.N.”, ce definește starea de ignorare de către marile televiziuni și trusturi media, a unor conflicte încă nerezolvate. Practic în lumea globalizată a informației, aspectele care nu apar pe C.N.N. și pe alte mari canale media, sunt ca și inexistente. Există însă o supramediatizare a fenomenelor de interes pentru principalii centri de putere care controlează/finanțează aceste canale. Conflictul somalez a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
criză, atunci pentru a consolida suficient de mult structura și mecanismele economice astfel încât economia reală, în general, și mediul de afaceri în special, să poată suporta (ideal, practic fără nici un efect advers) impactul crizei, presupunând că - precum practica economiei mondiale, globalizate sau mai puțin, o dovedește - respectiva criză economică și financiară este, ca atâtea alte componente ale vieții contemporane, „importată din exterior”. Pentru a restrânge analiza politicilor macroeconomice, cu scopul măririi preciziei acestei analize, ne vom concentra, în cele ce urmează
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
Întrebuințare, cât și prețul de achiziționare. Pe piețele cunoașterii, cererea devine tot mai presantă din partea țărilor mai mici, cu putere economică și de cercetare redusă. Pe de altă parte, oferta se concentrează În câteva țări ce devin dominante pe piețele globalizate și care fac din resursele cunoaștere un mijloc de generare a unor noi inegalități. Ancheta, pe anul 2005, a UE În cadrul programului „Trend Chart” de evaluare a activității inovative a țărilor din UE și a celor candidate (inclusiv România, trăgea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ca să le poată menaja. Pentru a descoperi inconvenientele în ceea ce privește propriile interese și a le contracara. De aceea, țările care au experimentat în mod efectiv globalizarea stăpânesc mai bine noul proces, sunt mai apte, mai pregătite să acționeze într-o lume globalizată. Continuăm să prezentăm globalizarea prin fluxurile financiare, tehnologice orientate dinspre statele dezvoltate spre cele în curs de dezvoltare. Vorbim însă foarte puțin despre răspunsurile naționale și regionale la fluxurile globalizării, care, în momentul de față, sunt parte a procesului respectiv
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mențin veșnic treji. După Zidane vine Bănel, iar după Lippi, Olăroiu. După Poll urmează Augustus, însă aici nu e mare deosebire. Iar la comparația Blatter-Mircea Sandu asemănarea e chiar enervantă. Mitică nu, el e din alt aluat, n-are nimic globalizat sau globalizant în alcătuire, dovadă că, dacă harta FIFA cuprinde aproape 200 de forme statale, nu se știe dacă pe ea regăsește și Bălceștiul. Vom trece brusc de la berlinezul Olympiastadion la aridele arene malteze pe care vor evolua Rapid și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prostie. Numai slabii de înger vorbesc despre sfîrșitul lumii, dar cum să nu devii prăpăstios și apocaliptic atunci cînd afli cît bănet se va înghesui în conturile lui Beckham cu condiția ca acesta să-și etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
una ai cărei jucători umblă desculți prin savană, marele arbitru Codjia poate plonja direct în cazanul unui meci decisiv, cu 60 000 de oameni în tribune. În timpul ăsta, Portugalia și Olanda n-au arbitri la Mondiale și, conform unei logici globalizate și ilogice, Italia, Spania, Germania, Franța și Anglia trimit doar cîte un singur om. Blatter și ai săi nu urmăresc ca Mondialul să fie arbitrat cît mai bine, ci să fie acolo, drept răsplată, toți cei care le garantează succesul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
individului? Cum spun Antonio Negri și Michael Hardt - "multitudinea crește odată cu imperiul"34. Ea e creată în același timp de devalorizarea politică a națiunii și de posibilitățile multiple de circulație virtuală sau reală pe care le creează economia și guvernanța globalizată: turism, fluxuri migraționiste, cosmopolitism, rețele de socializare. În toate aceste circumstanțe, ceea ce se mobilizează e o simplă aglomerare de indivizi diferiți care se întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face parte geografic, social și cultural, în virtutea unei lungi istorii, din Europa, o asemenea opțiune s-a cristalizat cu claritate încă din primele zile după căderea regimului comunist. În sfera economiei: • constituirea unei economii de piață performante, în conformitate cu logica economiei globalizate: globalizarea sistemului economic este un proces de la care nu te poți sustrage decât prin izolare, așa cum a încercat să facă sistemul sovietic. O țară, mai ales una cu dimensiuni medii, ca România, nu poate dezvolta singură noi patternuri economice, substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
numai grefată pe societatea informațională și nu poate fi separată de aceasta. În același timp, ea este mai mult decât societatea informațională prin rolul major care revine informației - acela de cunoaștere în societate. 2.6. Cosmopolitismul noii economii în cadrul societății globalizate Se remarcă modul original de tratare a globalizării și a noii economii de către sociologul și politologul englez Anthony Giddens, care și-a propus să fundamenteze căile de renaștere a social-democrației, să caracterizeze noua socialdemocrație; unii exegeți consideră că acesta reinventează
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există alternativă la capitalism”, Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 8. footnote>. În contextul temei abordate, interesează în mod deosebit aspectele socialeconomice referitoare la economia globalizată și la noua economie - economia cosmopolită. Mai mult, în ansamblul opiniilor privind noua economie, viziunea sa este net originală în legătură cu raportul dintre factorii materiali și cei umani ai dezvoltării noii economii. În concepția sa, factorii majori care au dus la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
anume: dominația piețelor financiare asupra comerțului cu bunuri și valori și rolul crescând al cunoașterii ca factor productiv. Giddens își focalizează atenția asupra celui de al doilea factor. În acest sens, el subliniază că trăsăturile cele mai notabile ale economiei globalizate le constituie știința și tehnologia și talentele emblematice ale omului, care au un rol tot mai mare în productivitate și, în consecință, în creșterea economică. Celor care pun accentul pe latura triumfală a procesului global respectiv le răspunde că accesibilitatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
la o scară mult prea globală pentru a fi constrâns de granițele naționale. Statele-națiune sunt prea limitate din punct de vedere geografic, pentru a supraveghea comerțul interregional și global și a armoniza riscurile sociale și ecologice crescute asociate unei lumi globalizate. Fiecare țară trebuie să facă față presiunilor cauzate de o lume tot mai corelată și interdependentă. Se apreciază că în fruntea schimbărilor este societatea europeană. Schimbările instituționale sunt impulsionate de revoluția în materie de comunicații, care au dus la creșterea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
simt atât de constrânse din punct de vedere moral în aplicarea forței, trebuie să aibă în vedere consecințele acesteia în privința obiectivelor lor economice. Războiul riscă să-i îndepărteze pe investitorii care dețin controlul asupra fluxurilor de capital într-o economie globalizată.37 În urmă cu un secol era, poate, mai ușor să acaparezi prin forță teritoriul unei alte țări decât "să dezvolți un aparat economic și comercial sofisticat necesar pentru a obține beneficii în urma schimburilor comerciale cu țara respectivă."38 Dar
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
că progresul științei nu ameliorează condiția umană nu anulează lupta omului cu timpul, cu moartea. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Absurdul unei lumi devenite un „sat“ globalizat este sugerat prin construcția aparent haotică a textului - poezie astrofică, cu versuri libere bazate pe ingambament, scrierea numai cu litere mici (chiar și a substantivelor proprii), absența semnelor de punctuație; la nivelul discursului, amestecul registrelor stilistice, amestecul „vocilor“ lirice (enunțuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin includerea reprezentanților mișcărilor antiglobalizare în masa imensă de decidenți și apologeți ai procesului de globalizare. Este o abordare interesantă, cu soluții corecte pe relația om-mediu-economie, dar într-un cadru conceptual care vrea să prefigureze lumea de mâine - o lume globalizată, premisă la conceptul de sat global propus de Marshal McLuhan în 1986. Autorii sugerează completarea principiilor conceptului de dezvoltare durabilă și cu principiile conceptului de supraviețuire. Acesta din urmă ar fi soluția la ieșirea din crizele care s-au acumulat
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
asigură piața produselor obținute, suportă cheltuielile și riscurile explorărilor preliminare lucrărilor de exploatare. Dacă acestea sunt incluse în oferta investitorului, el cere, normal, profit, riscuri minime, disponibilitatea resursei umane, stabilitate politică și predicti bilitate economică a țării-gazdă. Pe o piață globalizată, unde concurența este omniprezentă, atragerea investitorilor (sintagma folosită este investiții străine directe - ISD ) nu este întotdeauna ușoară și, de aceea, se vorbește despre „arta” atragerii ISD. În cursul tratativelor dintre părți, maximizarea beneficiilor investitorului și statului (proprietar de resursă), există
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de globalizare prin generarea, consolidarea și ofensiva agresivă a unor subsisteme prezente în structura economică a oricărui sistem național precum: fluxul capitalului, mobilitatea resursei umane, piața liberă a resurselor și produselor, fluxul informațiilor. S-a schițat astfel conturul viitoarei economii globalizate, adăugându-se încă un nivel ierarhic de conducere la sistemele economice naționale cunoscute. Un sistem de gestiune la nivel internațional este deja constituit pentru protejarea biodiversității, oceanelor, și, în formare pentru protejarea calității atmosferei. În ceea ce privește interesul național, el este selectorul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
primul caz, interesul public este însumarea intereselor individuale ale unei populații dintr-un teritoriu național, care pot coincide sau nu cu interesul național. Interesul global aparține exponenților procesului de globalizare, țărilor dezvoltate, instituțiilor internaționale care acționează ca actori în spațiul globalizat (instituții financiare, de reglementare a comerțului, control al poluării etc.). Conceptul de interes național este fundamental pentru orientarea politicilor interne și externe ale unui stat, fiind caracterizat prin: - o doză de relativitate, deoarece exprimă în special aspirații, dorințe; - pe termen
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
global și conturarea „imaginii de țară”. Într-o caracterizare a sfârșitului secolului XX, John Naisbitt și Patricia Aburdene scriau în lucrarea Anul 2000 - Megatendințe: „Întreaga lume își orientează sfera de interese de la securitatea națională spre securitatea economică, într-o lume globalizată, în care puterea economică a devenit mai importantă decât puterea militară în desemnarea rolului unei națiuni. Ca urmare a acestor evoluții, în spațiul economic global, sub influența progresului tehnic, a extinderii piețelor, a mijloacelor moderne de informatizare și automatizare, s-
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
din spațiul economic coincid, acestea devin factor comun de coeziune, colaborare, coexistență pașnică. Dacă diferențele dintre interese sunt sesizabile, se ajunge la sfere de influență, asocieri asimetrice de potențial economic al partenerilor. Interesul național capătă mai multă atenție în economia globalizată, poate mai mult decât era de așteptat într-un moment când se vorbește despre dispariția statului-națiune, despre lumea corporațiilor transnaționale, globalizare, dispariția granițelor și apariția omului cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
granițelor și apariția omului cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale (summum de istorie, cultură, putere economică, arie geografică, vocație etc.), catalizator al motivației populației, brand cu care țara se înscrie în lumea globalizată. În cazul corporațiilor transnaționale - adevărate simboluri ale lumii globalizate -, este ușor de identificat interesul principal al acestora (în subsidiar, ele cumulează și alte interese, inclusiv ale statului în care s-au format și își au reprezentanța-mamă), și anume profitul. Acesta
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]