729 matches
-
Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Oprea. a. Lunca din jos de sat pe râul Bâlea: Tinărog - Capu Tinărogului mai în jos. - Fântânele, arabil și fânaț - Moara Băbăreștilor - Glodurile b. Câmpu de Jos din calea Scoreiului - Pe Mălușel - În Șindrii - Mijlocul Câmpului - În Craci - Pe Râpă - Sub Coastă - În Capu Câmpului c. Hotaru din jos de sat, lângă Grădina Imbrii Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus de Drumul Scoreiului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
familiarizarea copiilor preșcolari cu diversitatea formelor, sensurilor, structurilor și exersarea utilizării lor corecte în diferite situații de comunicare (normele se fixează, la această vârstă, prin uz, după model, înainte de a avea suportul teoretic). Trimiteri bibliografice Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Andrei, Iulia-Mihaela, Rolul limbajului ca instrument al cunoașterii la preșcolari, Slatina
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
etc. Trebuie precizat că toate aceste activități implică îndrumarea atentă a copiilor de către cadrul didactic și, eventual, colaborarea cu părinții, cu grupe de copii de la școala pe care au vizitat-o preșcolarii etc. Trimiteri bibliografice Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Antonovici, Ștefania; Nicu, Gabriela, Jocuri interdisciplinare. Material auxiliar pentru educatoare, București
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Ana, Aurelia; Moț, Cornelia; Ivănuș, Zoe; Oprișa, Ersilia, Activități opționale pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și învelită cu țiglă. Din trei clase doar una era funcțională din lipsă de mobilier. Farmacii nu erau decât la Bolgrad și Ismail, la peste 35 de kilometri de mers cu căruța pe drumuri mai mult desfundate și ascunse sub glod sau apă. De aceea, împreună cu doctorul Marinov, medicul de circumscripție, am hotărât să înființez o “farmacie școlară” cu medicamentele trebuincioase:aspirină, chinină, antinevralgice, purgative, vată, feșe, pansamente sterilizate. Toate astea le luam cu factură de la farmacie și le distribuiam la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
degringolada unei societăți scoate la suprafață atât gunoaie, cât și pietre prețioase. Acestea din urmă, chiar dacă sunt îngropate în nămol, printre bălării și hoituri, își croiesc drum spre lumină cățarându-se pe raza de soare care reușeșete să străpungă mizeria și glodul. Așa e Dorina. Un diamant viu care înlătură zgura și face loc luminii, iubirii și încrederii astfel încât oamenii să aibă curajul să mai și trăiască, nu numai să vegeteze. Livada de vișini - Cehov - Mama 31 august 2000 Reîntâlnirea cu sine
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a mă vindeca: de la ceaiuri la medicamente, de la vorbă bună, la pase energetice. După ce mi-am revenit eu, Vasile de la Cernăuți, care s-a deplasat până la Suceava, a trebuit să se întoarcă vreo 12 km pe jos prin soare și glod. Cătălin, studentul lui Liviu, care suferă despărțirea de iubită a fost uitat în cameră de Cristina, Lucia și doamna B., care, plecând spre oraș, și-au amintit că trebuiau să-l ia și pe el abia când au coborât din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ce-mi pasă mie dacă arborele de peste drum o duce bine ori rău? Am și așa destule pe cap. Numai că, banalitate lângă banalitate conduc inevitabil spre un salt calitativ, adică răstoarnă paharul. Ne place să nu ne murdărim de glod și betonăm, asfaltăm peste tot. Dar, În același timp, dorim și umbra arborelui, care să ne ferească de dogoarea asfaltului. Vara Îi dorim răcoarea, parfumul și foșnetul frunzelor, iar iarna priveliștea crengilor acoperite cu omăt și chiciură. Dar nu-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1993 340 14. Graham Edward M., Transatlantic Investment by Multinational Firms, A Rivalistic Phenomenum, Journal of Post Keynsion Economics, Vol. 1, 1978 15. Gogoneață C., A Gogoneață, Economie politică. Teorie micro și macroeconomică,Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1995 16. Glod Alina. Investițiile străine directe - motorul revitalizării economice// Revista Finanțe Publice și Contabilitate. - București, 2005, 6 17. Hennart Jean F., A Theory of Multinational Entreprise, The University of Michigan Press, 1980 18. Hood N., Young A., The Economics of Multinational Entreprise
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Bogdan; pe unul din dealurile din Istanbul se afla Bogdan-Serai „palatul Moldovei“. Moldova ca ținut și țară este moșie, de unde moș, moșnean, a moșteni etc., precum și baștină. Cf. rs. volostĭ „regiune, ținut“, lat. vaste „pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și alb. vis „loc, ținut, cuprins“, sl. vesĭ „sat, țară“, rom. moroșan și moșnean; germ. Mold „pământ“ și lat. modus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mitologice, cărora, în mod evident, li se ignoră originea. Ei au puteri cu totul ieșite din comun, pot alunga duhurile rele și purifică universul: «Amin, Amin/ Cosmă Damin,/ Unde purcezi,/ Codrii ciuntezi,/ Toate fântânile,/ Toate izvoarele/ De mâluri/ Și de gloduri/ Să le cureți!» (Horodnicul de JosSuceava)”. Semnificația grecească a numelui Antofiță (<Antioh) conține germenele hybris-ului care declanșează inițierea: „a se împotrivi, a se opune”. Pe fiul lui Vioară îl găsim nu în mișcare, pătrunzând în spațiul sacru, ci în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate, cu rosturi rituale, propițiatorii - vizând derutarea forțelor antagonice”. Șperlă se scaldă în baltă alături de gâște, rațe și se tăvălește în glod cu porcii. El este un alt fel de ales, unul care nu se supune convenției limitatoare: „Cui semăna, nu știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca toți oamenii și cei doi frați mai mari atâta aduceau cu Șperlă, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu o scenă din războiul din 1877-1878 cu imaginea lui Carol I, dar și piese datând din primul război mondial: arme, ordine, medalii și decorații civile și militare (printre care Ordinul „Mihai Viteazul”, cu pelerină și cușmă, acordat slt. Gheorghe Glod, erou al primului război mondială, alegoria „Zimbrul Moldovei călcând în picioare aqvila Imperiului austroungar” (practic o machetă a monumentului ce a existat la Cernăuți în perioada interbelică, distrus de sovietici după 1940, dar și diverse parafe școlare și bisericești, precum și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
bijuterii ce a aparținut doamnei Elena Cuza Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Ordinul „Steaua României”; Ordinul „Coroana României”; Ordinul „Mihai Viteazul” (avers și reversă; Pelerina și cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
carte pot pătrunde însă oarecum mai lesne și produse românești. Cu toate că nu în măsura meritată. Urmărim cu sufletul la gură conferirea Nobelului pentru literatură, deși distincția a devenit un fel de diplomă de excelență acordată la căminul cultural din Valea Glodului. Un merit nu tocmai de ignorat în răspândirea scrisului literar în limba română revine românilor care locuiesc în alte țări decât în România. Și care lucru extrem de important nu se jenează să afirme că sunt români și că scriu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ține de român ca scaiul de câine. Tradiționalismul e atât de impregnat în conștiința românească, încât o grupare de oameni, de altfel deștepți, școliți și cu cărți publicate, plâng după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți, bolnavi de pelagră și sifilis, plâng după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui. Tot el, care ajunsese la faza finisării proprie-i statui (o are Coposu și n-o are El sau Radu Gyr, asta ca să se vadă „cât de rea ești, soro, lume”!), spre deosebire de mulți alții, scoși de regimul comunist din glod, duși la școală și la baie ă prima baie adevărată, după ce i-a spălat popa în cristelniță, au făcut-o la căminul studențesc ă nu s-a repezit să dărâme Casa Poporului, cum propuneau nespălații, dimpotrivă, aprecia efortul și ideea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Constituția pe care văd că o poartă unii politicieni. În materie de comportament, nu te poți lua după neam, după cum te-ai născut, în purpură sau în bordei. Problema nobleței nu ține exclusiv de sângele albastru. Te poți naște în glod și înnobilezi glodul, te naști în purpură și spurci lumea. Chiar dacă strămoșii tăi au stat în sapă și s-au uitat cât de lungă e moșia boierească, nu trebuie să rămâi un necioplit, te poți cizela, că și noblețea se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
văd că o poartă unii politicieni. În materie de comportament, nu te poți lua după neam, după cum te-ai născut, în purpură sau în bordei. Problema nobleței nu ține exclusiv de sângele albastru. Te poți naște în glod și înnobilezi glodul, te naști în purpură și spurci lumea. Chiar dacă strămoșii tăi au stat în sapă și s-au uitat cât de lungă e moșia boierească, nu trebuie să rămâi un necioplit, te poți cizela, că și noblețea se învață și când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
social, locuitorii satelor Mărăști-Vale, Balaia și Brad erau legate prin apartenența la același statut social - sate de răzeși - de satele Obârșia și Băimac, dar și de Fruntești și Oțelești. în afară de satul Fruntești, celelalte sate fac parte din comuna Izvorul Berheciului (Gloduri). Până la reforma administrativă făcută în timpul domnitorului Al. I. Cuza, în 1865, satele mai mari erau unități administrative distincte. Reforma lui Cuza pune la baza organizării administrative comuna și din satele MărăștiVale, Brad și Balaia, face o comună distinctă, a cărui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]