571 matches
-
vești/ despre tine"). În următoarele volume de versuri, fără să renunțe la niciun crâmpei din produsul dicteului semiautomat căruia i se supune cu plăcere și, de bună seamă, și cu o secretă mândrie, Doru Maximovici continuă, imperturbabil, să își publice glosele versificate pe marginea temelor poetice macro. Nașterea, dragostea și moartea, aventura de a trăi și de a crea, destinul și evoluția umanității în timp rămân, și în Solitudine, Călcâiul cu săgeată, O liniște... Cuvinte, Iubito, mai adu-mi un măr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
miez la această "succesiune plecând/ de la Zilieru/ și ajungând la contemporani,/ confruntați cu revizuirea/ lumii, Spiridonii/ Corbii, Lucianii" ori confratele cu dublă vocație "Doboș, doboșian vasilisc". Pe de altă parte, prin toată această sarabandă amețitoare de note de lectură critică, glose la propriile studii de istoria artei și ficțiuni ale biografiilor celebre, Mocanorfozele I și II reușesc să refacă, pe un model textual ce datorează foarte mult tiparului mai vechilor heroica species, și epopeea creșterii și descreșterii omului, "o ființă vie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
același timp semnificatul textului citat și pe acela al textului în care se inserează. Scrierea este o rescriere: este vorba despre a converti elemente separate și discontinue într-un tot continuu și coerent, ceea ce înseamnă că orice scriere este colaj, glosă, citat și comentariu consideră A. Compagnon. Sub formă programatică, mai întâi, în Introducere în arhitext (Paris, [1979]), apoi de o manieră mai detaliată, în Palimpsestes (Paris, [1982]), Gérard Genette propune o redefinire completă a domeniului teoretic căruia conceptul intertextualitate îi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o altă afinitate importantă: "Ca formă superioară de existență a omului în lume, revolta dă intelectului satisfacția libertății, sufletului o posibilitate de descărcare, iar societății condiția evoluției." aflăm în primul capitol al volumului amintit. Marea literatură se construiește pe negație. Glose în surdină la un concert de închidere Paginile de început ale Salonului literar publicat în 2014 pot fi parcurse ca "principiile de estetică" ale Elvirei Sorohan: aflăm aici un crez cu privire la arta literară și la critica-satelit care o poate pune
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interpreți moderni ai textului septuagintic? Toate cele trei versiuni științifice moderne ale Septuagintei la care am avut acces, două în engleză și una în germană 120, au menținut furnicoleul (germ. Ameisenlöwe, engl. ant-lion) în text, sau cel puțin într-o glosă infrapaginală: Der Ameisenlövwe geht zugrunde, wenn er keinen Frass hat (SEPT.GERM.). The old lion has perisch for want of food și în notă de subsol: gr. ant-lion (SEPT.LANC.). The ant lion perished for lack of food (SEPT.ENGL.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
operelor antume, ci și a celor rămase inedite. Totodată, Mircea Handoca a adus numeroase rectificări, precizări și completări impuse de parcurgerea atentă și obiectivă a diverselor comentarii ale unor autori români și străini. Edificator este și recentul său volum Noi glose despre Mircea Eliade, apărut la Editura Roza Vânturilor. Pe bună dreptate, Mircea Handoca observă că în cartea L^oubli du fascism de Alexandra Laignel-Lavastine, publicată la Paris, în 2002, "falsul, inducerea în eroare a cititorului neavizat, greșeli de date, confuzii
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/8649_a_9974]
-
cât fericitul mărturisitor al lui Cristos, Francisc, de sfântă amintire, nedorind ca Regula sa să fie subiectul unei dezbateri prin intermediul interpretării vreunui frate, fiind aproape de sfârșitul vieții sale, a poruncit - și această poruncă se numește Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative) la cuvintele aceleiași Reguli, și să nu se spună, folosindu-se de cuvintele sale, că așa sau așa trebuie să fie înțelese, adăugând că frații nu trebuia să ceară scrisori de la Scaunul Apostolic, stabilind și alte lucruri ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tevcnh), incluzînd mai multe domenii specializate. Nu toți cădeau de acord asupra conți nutului noțiu nii; Crates și elevii săi dădeau acest preponderent În domeniul literar, În sensul amplu al termenului „literatură“ (suma mărturiilor scrise). nume doar celor care explicau glosele: se numea pe sine critic. Pentru grecul de la sfîrșitul Antichității, filolog și critic erau sinonime. Mai tîrziu, În special Începînd cu perioada alexandrină, filologul este un eru dit, un om cu preo cupări variate 1. Philologia, așa cum apare termenul la
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lui formală, semantică și lite rară: prozodia (care, În sens strict, se ocupa de accent și accentuarea corectă a cuvintelor, precum și de pronunția Întregii fraze, id est punctuație); exegeza gramaticală simplă (cu pre cădere morfologică), precum și stilistică (retorica); explicarea cuvintelor (glosele, lexicografia), a elemen telor de realia (explicarea obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
difficilior sintetizează În mod curent acest principiu. Lecțiunea care repetă un cuvînt sau o idee Înve cinată este inspirată de această vecinătate și, În consecință, nu are valoare; În același fel, sînt de Îndepărtat lecțiu nile care par să fie glose sau care Își au originea În comentarii ori scholii. Între mai multe lecțiuni, cea mai bună este cea care poate explica originea tuturor celorlalte. După judecarea calității intrinsece a unei lecțiuni se examinează calitatea codicelor care o conțin (fie prin
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cuvinte sau din două silabe sau din două litere egale se scrie una singură); e.g. Plaut, Bacch., 79: te ueniat codd., te eueniat Camerarius; Amph. 54: faciam cod., faciam iam Lachmann. Dimpotrivă, textul originar poate spori prin Înglo barea unei glose; termenul glossa desemnează un cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
54: faciam cod., faciam iam Lachmann. Dimpotrivă, textul originar poate spori prin Înglo barea unei glose; termenul glossa desemnează un cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R. Uneori, cuvinte care nu au Între ele un raport gra
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
barea unei glose; termenul glossa desemnează un cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R. Uneori, cuvinte care nu au Între ele un raport gra matical sînt asimilate În mod, desinență personală, cazuală, În număr sau gen. E.g.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R. Uneori, cuvinte care nu au Între ele un raport gra matical sînt asimilate În mod, desinență personală, cazuală, În număr sau gen. E.g. Demostene, Phil., Δ45: tẁn eJautẁn codd., ta
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
primește sarcina de a transcrie. Cartea devine, pe scurt, un bun material menit vînzării și folosit, pentru studiu individual, de studenți care urmăresc În ea lecțiile profesorilor. Codi cele universitar prezenta pagini scrise pe două coloane, cu margini ample destinate gloselor și comentariilor la text. În interiorul textului, cuvintele sînt de regulă despărțite unele de altele; textul este cuprins Într-un sistem decorativ care, pe lîngă miniaturile și literele inițiale, prezintă și titlurile În roșu - rubricae -, pre cum și semne de paragraf
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
comic e speculat, mai întâi, la nivel fonetic, prin disonanță și prin ludicul compunerii și al desinențelor, apoi prin contrastul atât de izbitor între semnificația inferioară a termenului și pretenția abordării ei serioase. Avem de-a face cu o falsă glosă în marginea unei expresii care, de fapt, se auto-descalifică și deci face orice comentariu inutil. Să privim cum demarează rezolvarea dilemei: După aspectul grafic, cuvântul răbășit se descompune în două cuvinte distincte, în particula ră, rostire românească a repetitivului re
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tehnica favorită este a retorsiunii, polemistul plasându-se pe terenul advers, pentru a-i divulga vulnerabilitatea. Din acest unghi, "Cu prilejul revoluției chineze" este un text antologic de respingere polemică, bazat, aproape exclusiv, pe citarea tip bumerang, citarea comentată prin glosa ironică și / sau ficțională și citarea complinită (M. Angenot). Iată una din mostrele incriminatorii, pensate de Arghezi din discursul iorghist: "... ei [chinezii, n.n., M.S.] s-au lăcătuit ca un învățat în cămăruța lui, ori ca o țesătoare în odăița ei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
au lăcătuit ca un învățat în cămăruța lui, ori ca o țesătoare în odăița ei, ca să lucreze"287. Prin sublinierea grafică a cuvântului "lăcătuit", Arghezi își manifestă, economisind prețiosul material lingvistic, dezacordul față de o alegere lexicală neinspirată, licențioasă a adversarului. Glosa specifică discursului polemic arghezian, prin simularea perfidă a admirației atașată enunțului citat atrage atenția însă asupra viciului expresiv care-l incriminează flagrant pe adversar: "O paranteză: comparația e superbă: domnule Iorga, ieși din cămăruță să te felicit"288. La fel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
domnul Iorga s-o fi așteptat, după ce a opărit trandafirii cu o mie de căldări de lături, să punem stihar de atlaz alb și să sosim cu cădelniți aprinse și cu mătăuzul scufundat în apă de lavandă". În alt caz, glosa argheziană amendează, punctual, titlul neinspirat al articolului iorghist, "Un Fra Angelico român: T. Arghezi", printr-o secvență asertivă, care explicitează vulnerabilitatea expresiei adverse: "dar un titlu de erudiție nu ține loc de calitate: eticheta bună în trebile de societate nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest cuvânt germanic apare sub forma latină brunus într-o glosă a lui Isidor de Sevilla (secolele 6-7). La cele trei cuvinte nume de culori împrumutate de română din franceză, se pot adăuga: bordo „roșu închis“ < fr. bordeaux „idem“ (de la numele vinului roșu din regiunea Bordeaux), maro < fr. marron „castană“ (cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a luptat acolo cu dacii exprimă o viziune istorică pe care astăzi o respingem. Cu câteva sute de ani în urmă ea era însă acceptată, cum rezultă din faptul că în manuscrisul C al operei lui Costin a fost introdusă glosa marginală Decebal, rege unguresc în dreptul textului lui Costin: Decebal, regele dacilor (p. 221, 391). Statul dacic ca stat federal continuat în formula Panoniei sau Ungariei rezultă și din aceea că cronicarul notează ca sinsemantice denumirile huni, maghiari, ugri (p. 268
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212). Prin ceața densă lăsată pe istorie, străbat cu greu câteva crâmpeie de adevăr: a) Cuvântul ungur nu este la origine nume etnic pentru o populație ugro-finică, el exista chiar înainte de Atila: o glosă marginală la Poema Polonă face precizarea: „Decebal, rege unguresc” (p. 391); „Țara Ungurească” este totuna cu „Țara Panoniei” (p. 392) și cu Muntenia (p. 326); însuși Costin vorbește, pentru epoca ulterioară venirii în Panonia a unui grup de populație ugro
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
materia care constituie apanajul a ceea ce se numește la petite histoire. Pe marginea unei epistole pe care întreprinzătoarea actriță Elvira Godeanu o trimite lui Liviu Rebreanu, pe atunci aflat la al doilea al său directorat la Teatrul Național, întîlnim următoarea glosă detectivistică: "Să recunoaștem că tonul și siguranța cuvintelor sunt cu totul diferite de poceala primelor slove. Mai tînără cu vreo 21 de anișori decît Rebreanu - artista avea atunci 37 de ani - , autoarea epistolei mă pune ușor pe gînduri în alternarea
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
în 1934. Apare, în primăvară, sîmbătă, pe 4 martie. Editorialul lui Rebreanu e despre tragedia dui Gusti, proaspăt-numitul ministru al Instrucțiunii. Un om predestinat să se așeze în fotoliul lui Haret, dar pe care bugetele, și nu numai, îl încurcă. Glosele lui Rebreanu pe marginea situațiunii pot ține, în zilele noastre, capul unei rubrici de Actualitatea școlii: "desigur că, mai ales în învățămîntul secundar și superior, s'a practicat o inflație excesivă în ultimul deceniu. De-aici a rezultat o avalanșă
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
-specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]