870 matches
-
întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu” în ce an s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
atîrnînd afară putrezește - e steag / de doliu albinele au băut polen otrăvit / vine seara cu lumini de mucegai și rugină / cresc bureți pe indicatoarele drumurilor / și bîjbîim deodată în somn" ( Și cînd ne trezim). Sub aspectul calm, sub tonalitatea ușor glumeață prin incredulitate transpare un derizoriu dezamorsat. Angoasa e îmblînzită grație unui minimalism asumat, unui firesc al dezolării în numele căruia se formulează consilii: "Nu mai deschideți plicurile sînt toate goale / doar în palmele discipolilor se află ceva poate / bucăți de cretă fărîme
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
a creativității e o trăsătură generală și "internațională" a acestei noi zone de utilizare a limbii. Specifice sînt, desigur, sursele lor în fiecare caz în parte; pentru subiectul nostru, am ales ca material mesajele din forumul "moldova. net". Aici, tendința glumeață de amestec al codurilor produce adesea - exact ca în paginile corespunzătoare scrise de tineri din România - texte hibride, care îi pot înspăimânta pe cei îngrijorați de "stricarea limbii", dar care nu constituie nici un pericol cîtă vreme se păstrează "diglosia", distincția
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
Cuburi enorme de granit sau paralelipipeduri pe care sînt săpate mesajele vremii, îți atrag atenția asupra contrastului uriaș dintre materia dură și extrem de grea jucînd rolul hîrtiei, (încă neinventată) și fragilitatea, însemnătatea celor comunicate. Nu știu dacă vreun poet mai glumeț al epocii respective, (nu chiar de piatră) să fi cărat pînă în pragul iubitei, sau să se fi încumetat să-i trimită blocul de granit enorm, pe care un "tipograf" al timpului să fi săpat cu migală: "Cutare, te iubesc
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
pe gratis, în timp ce pe scena publică se înghesuie impostori gălăgioși, oportuniști nerușinați, egolatri nesătui de onoruri și privilegii, ahtiați de notorietate cu orice preț. Iordan Chimet e un personaj neverosimil în lumea noastră, stînjenitor de curat, un fel de înger glumeț și băutor de bere, care mai crede în miezul ingenuu și bun ascuns în semeni, deși realitatea îl contrazice mereu. Nu l-am auzit niciodată plîngîndu-se de nedreptate sau ingratitudine la adresa lui, n-are timp și energie pentru asemenea deșertăciuni, altele
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
te spetești pe câmp ca prostu^... (șah mat, făcu Clanc, călărind elefantul Glonț). în acel moment, fiindcă nu mai avea chibrit, vorbitorul de la Ștefan Gheorghiu, care fuma Kent, țigară după țigară, tăcu, cu ochii căutând prin sală, iar un cursant glumeț, fiind din Dolj, și care lua des cuvântul, văzând situația, sări cu bricheta lui, scăpără la iuțeală și îi dădu foc, realizând asta cu un fel de servilism ironic, pentru că în timp ce se întorcea spre sală, îmi făcuse mie cu ochiul
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
omul prost"; lista începe, nu întîmplător, cu Gheorghe (exemplul cel mai clar al sensului e o zicală culeasă de Pamfile într-o cercetare din 1908: "Nu fii Gheorghe" = "nu fii prost"). Și Graur, în volumul deja citat, amintește o sintagmă glumeață din vremea copilăriei sale - "model nea Gheorghe" = "obiect grosolan, nefasonat" (p. 157). Ca și Ion ("să vorbească și nea Ion, că și el e om") sau Vasile, alte nume selectate în timp de vorbitori pentru un uz glumeț și depreciativ
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
o sintagmă glumeață din vremea copilăriei sale - "model nea Gheorghe" = "obiect grosolan, nefasonat" (p. 157). Ca și Ion ("să vorbească și nea Ion, că și el e om") sau Vasile, alte nume selectate în timp de vorbitori pentru un uz glumeț și depreciativ, Gheorghe aparține seriei onomastice tradiționale, fiind unul dintre cele mai populare nume calendaristice, în special în mediile țărănești. E probabil ca Gheorghe să fi asumat semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
la care participau le-am văzut. Rămîne să te întrebi ce a mai rămas azi din principiul că literatura e exaltare în spirit. În totul, o carte superbă pe care numai superficialii o străbat ca pe o culegere de povestiri glumețe. În pofida regulei că „anecdota primează“, ceea ce izbește aici e ceremonia severă a întrunirilor Junimii. Deși volumul conține inexactități și chiar născociri, mărturia, oricat de subiectivă, răm`ne savuroasă. Ca spirit, George Panu este un junimist autentic, chiar dacă nu a stat
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
ca formulă de atenuare, politicoasă sau ironică, în actul de a adresa o observație, o critică, un reproș: "am impresia că ai greșit". Varianta de construcție în care substantivul e însoțit de articolul nehotărît e și mai evazivă - populară și glumeață: "Am așa o impresie că majoritatea acestor cumpărători de plante ornamentale și gazon de import sînt tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
adesea cu autoironie, ca unul dintre cuvintele emblematice ale ultimilor 17 ani: devenit un fel de simbol al comodității și al modernizării, ba chiar al bunăstării de tip occidental, este extrem de frecvent în comunicarea curentă (și apare chiar în refrenul glumeț al unui cântec: ,, termopane"). Într-un articol recent din Dilema veche (nr. 137, 8.09.2006), intitulat ,Capitala europeană a termopanelor", Mircea Vasilescu pornește de la datele evidente ("Azi-dimineață, Google mi-a Ťdatť 856.000 de rezultate cînd am căutat cuvîntul
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
pe o piuliță sau motor. Niște primitivi față de masa uriașă de lucrători mecanizați ai URSS-ului. Tot scriitorul italian mai spune că acești inși înapoiați, dând prin satele rusești de portretul lui Stalin, scriau dedesubt: Aiurea. Atât doar; verdictul nostru glumeț când ceva nu-i în ordine. O dată, într-un sat, Curzio Malaparte, simpatizant al fascismului în tinerețe - se întâmplă să vadă un portret și mai mare al dictatorului pe fundalul unui decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
În numele amândurora, hazardul sau soarta a introdus o particulă ironic-nobiliară, substantivul care, și în italiană și în franceză, indică Răul, - Mala-parte, Mal-raux. Întrebându-l o dată de ce își alesese acest pseudonim bizar (numele adevărat fiind Kurt Suckert) Mussolini primise un răspuns glumeț din partea scriitorului - bun prieten în tinerețe cu dictatorul - zicându-i că e doar o replică prevăzătoare la Bona-parte, s-a văzut cum sfârșise corsicanul! S-a speculat ideea că această stratagemă onomastică ar fi ascuns în ea un despotism bovaric
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
ceea ce-i permis este și onest; Presumtio sumitur de eo quod plerumque fit - prezumția se naște din ceea ce se întâmplă mai des; Nemo dat quod non habet - nimeni nu poate da ce nu are. De unde, mult mai târziu, proverbele lumești, glumețe, parodiind dreptul roman, ca cel licențios: Faute de mieux, on couche avec sa femme; sau celălalt, la fel de ușuratec: Și cea mai frumoasă fată din lume, nu poate da decât ce are. Orice ar fi, literatura începe cu ziceri. Pe urmă
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
că regimul nostru politic se va schimba de tot, asigurându-l că, din contră, va deveni și mai dictatorial (asta nu le spusese!). Dacă-l ascultam pe Țoiu, nu m-ați fi arestat!" făcuse el pe tonul lui sincer și glumeț. Aceia se miraseră tare, ascultându-l, și mă lăsaseră în pace. Îi rămăsesem dator pe viață. Dacă vreunul din anchetatori (care nu se purtaseră, totuși, rău cu el) mai trăiește, ar putea, eventual, să încuviințeze... Cam pe atunci, într-o
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
2009). Panarama intră în seria metaforelor depreciative folosite pentru descrierea vieții politice actuale (alături de circ și bâlci): "Panaramele social democrate" (Cotidianul, 19.05.2008), "Ziua panaramelor" (Jurnalul național, 3.06.2006). În uzul curent, conversațional, panaramă e și un echivalent glumeț pentru "spectacol", ca în dialogul între turiști imaginat într-un reportaj: "Bă, fii atent ce panaramă. Lasă naibii mașina și hai repede că se suie ursul în pom, ai luat aparatul din mașină?" (Evenimentul zilei, 18.05.2009). Cuvântul poate
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
-și interviu unul altuia. Dacă pe Arena Națională, Gardoș a dat tonul distracției, în autocar Pintilii și Bourceanu au fost cei care au dat frâu liber relaxării. Pintilii a luat microfonul reporterului Digi Sport și a început să facă interviuri glumețe cu colegii săi, primul chestionat fiind Bourceanu, scrie digisport.ro. La interviu a fost chemat și Gabi Iancu, care n-a ratat ocazia să-i spună reporterului de serviciu, Râul Rusescu: “Ar trebui să-mi mulțumești că ți-am dat
Steliștii au făcut pe reporterii în autocar. Vezi gluma serii - VIDEO AMUZANT by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75087_a_76412]
-
X s-a golit de-a binelea; s-a ănglodat an succesele luiă (402). Să fie Eugen Ionescu acest X? al mai ghicesc și ăntr-un el anonim: ăieri seară era, să zicem, beat. A vorbit pe un ton pe jumătate glumeț, pe jumătate serios despre "opera" luiă(405). De altfel, aproape că-l citează, din Nu și l'Impromptu de l'Alma, chiar an fragmentul următor ăMi-e absolut imposibil să știu dacă mă iau sau nu an seriosă (405). Răspunsul ar
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
sau altul, în funcție de punctul fiecăruia de vedere. În mod normal, se spune că este un instrument împletit, folosit la prinderea peștilor. Se poate însă să se răstoarne imaginea și să se definească plasa așa cum a făcut-o cândva un lexicograf glumeț: o colecție de găuri, legate una de alta cu sfoară. Julian Barnes: Papagalul lui Flaubert. Editura Nemira, București, 2006. Preț: 18,90 lei. Bucătăria căsniciei Poți rămâne o soție fidelă când știi că soțul calcă strâmb? Ajută terapia de grup
Agenda2006-24-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285064_a_286393]
-
șanse de a dezvolta noul sens, prin metaforă: atașul e totuși un obiect anexat, adăugat altuia. Opțiunea pentru atașament, în schimb, la care diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare, mi se părea posibilă doar cu intenție glumeață, parodică: bazată pe o ironică disponibilitate de a copia cît mai fidel termenul englezesc. Evident, competiția terminologică e deschisă: în teorie, e posibilă și alegerea cuvîntului anexă - poate cea mai potrivită traducere, dar cu șanse reduse tocmai pentru că, în măsura în care se
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
Cititorul va descoperi articole extrem de interesante despre importanța pe care o are la unele popoare relația dintre fratele mamei și fiul surorii, despre succesiunea patriliniară și cea matriliniară, sau despre un tip de rudenie cu totul special, cum sunt "relațiile glumețe", care presupun "o pretinsă ostilitate și o reală prietenie". Cititorul, care are în față, practic, prima traducere pe această temă, va remarca, poate, și asemănări frapante ale faptelor descrise cu obiceiuri ale popoarelor imaginare ce populează, în filmele SF, lumi
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
al Babei Dochia” (nouaromanie.ro, nr. 1, 2001). Descrierea amestecă fără ezitare limbile și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
vampirine, vampirish. în română - unde, cum se vede, există deja un număr considerabil de derivate - intră în concurență între ele adjectivele vampiric și vampiresc: primul e în mod clar mai frecvent și mai "internațional", al doilea mai rar și adesea glumeț. Primul are deopotrivă sensuri proprii ("se va desfășura un Festival vampiric la Castelul Bran", portal.com.ro) și figurate ("în România, s-a cultivat intens o imagine vampirică a Marilor Puteri", brasov. monitorul.ro /arhiva = MBv), fiind folosit și adverbial
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
la cele moderne). Inventarul formulelor de adresare suferă modificări rapide, tipică fiind transformarea lor în exclamații apropiate de statutul unor interjecții (e culmea, dom'le!; mamă, mamă, ce i-a făcut!). În mod special merită analizată situația actuală a formulelor glumețe, familiar-argotice, inovatoare, din limbajul tinerilor. Multe exemple din această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui canal de comunicare: interlocutorul dublu, individual și colectiv; interlocutorul adesea necunoscut, ascuns sub un
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
de unul posesiv; acesta ar intra totuși în contradicție cu sensul verbului, pentru că, în principiu, cineva nu poate fura tocmai lucrul care îi aparține (dar să nu uităm că există și expresia a-și fura singur căciula). Formula este una glumeață, paradoxală, în care, cum se întâmplă adesea în argou, apare o inversare a rolurilor tipice. În prezentarea eufemistică a bătăii, cu răsturnarea ironic-antifrastică a perspectivei, victima este un profitor, căruia agresorul îi face o favoare. Cel bătut este, astfel, mîngîiat
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]