556 matches
-
ed. and intro by Joseph Dan, trans. Ronald C. Kiener, preface by Moshe Idel, Paulist Press, New York, 1986. J.N.D. Kelly, Early Christian Doctrines, Harper & Row, San Francisco, 1960; 5th ed., 1978. Karen L. King, ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
and Biblical Studies, Jerusalem, 1976, 70-80. —, „Gnostic Interpretation of the Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), 311-19. —, „The Problem of «Jewish Gnostic» Literature”, in Charles W. Hedrick and Robert Hodgson, Jr., eds., Nag Hammadi, Gnosticism, and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986, 15-36. Luciano Pellicani, I rivoluzionari di professione: Teoria e prassi dello gnosticismo moderno, Vallecchi, Firenze, 1975. Pheme Perkins, „Sophia as Goddess in the NH Codices”, in Karen L. King, ed., Images of the
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Review 73 (1980), 311-19. —, „The Problem of «Jewish Gnostic» Literature”, in Charles W. Hedrick and Robert Hodgson, Jr., eds., Nag Hammadi, Gnosticism, and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986, 15-36. Luciano Pellicani, I rivoluzionari di professione: Teoria e prassi dello gnosticismo moderno, Vallecchi, Firenze, 1975. Pheme Perkins, „Sophia as Goddess in the NH Codices”, in Karen L. King, ed., Images of the Feminine, 96-112. Simone Pétrement, Le Dualisme chez Platon, les Gnostiques et les Manichéens, 1947; reed., G. Monfort: Brionne, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Sophia as Goddess in the NH Codices”, in Karen L. King, ed., Images of the Feminine, 96-112. Simone Pétrement, Le Dualisme chez Platon, les Gnostiques et les Manichéens, 1947; reed., G. Monfort: Brionne, 1982. —, Le Dieu séparé: Les Origines du gnosticisme, Cerf: Paris, 1984. Philo, with an English translation by F. H. Colson and G. H. Whitaker, 10 vols. Heinemann and Putnam, London and New York, 1929. Photii: Opera Omnia, urm. de Petri Agrorum Episcopi, Bartholomaei Edesseni Opuscula. Ed. by. J. -P
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1979. Gilles Quispel, Gnosis als Weltreligion, Origo, Zürich, 1951. —, Gnostic Studies I-II, Nederlands Historisch-Archaeologisch Insituut in her Nabije Oosten, Istanbul, 1974-75. Paul Radin, The Trickster: A Study in American Indian Mythology, 1956; Schocken Books, New York, 1972. The Rediscovery of Gnosticism: Proceedings of the International Conference on Gnosticism at Yale, New Haven, Conn., March 1978, vol. 1: The School of Valentinus; vol. 2: Sethian Gnosticism, Brill, Leiden, 1980-81. Helmer Ringgren, Word and Wisdom: Studies in the Hypostatization of Divine Qualities and
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Zürich, 1951. —, Gnostic Studies I-II, Nederlands Historisch-Archaeologisch Insituut in her Nabije Oosten, Istanbul, 1974-75. Paul Radin, The Trickster: A Study in American Indian Mythology, 1956; Schocken Books, New York, 1972. The Rediscovery of Gnosticism: Proceedings of the International Conference on Gnosticism at Yale, New Haven, Conn., March 1978, vol. 1: The School of Valentinus; vol. 2: Sethian Gnosticism, Brill, Leiden, 1980-81. Helmer Ringgren, Word and Wisdom: Studies in the Hypostatization of Divine Qualities and Functions in the Ancient Near East, Ohlsson
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
The Trickster: A Study in American Indian Mythology, 1956; Schocken Books, New York, 1972. The Rediscovery of Gnosticism: Proceedings of the International Conference on Gnosticism at Yale, New Haven, Conn., March 1978, vol. 1: The School of Valentinus; vol. 2: Sethian Gnosticism, Brill, Leiden, 1980-81. Helmer Ringgren, Word and Wisdom: Studies in the Hypostatization of Divine Qualities and Functions in the Ancient Near East, Ohlsson, Lund, 1947. James M. Robinson, „From the Cliff to Cairo: The Story of the Discovery and the
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
and notes by Violet Macdermot (NHS 9), 1978. —, ed., The Books of Jeu and the Untitled Text in the Bruce Codex, translation and notes by Violet Macdermot (NHS 13), 1978. H. Schmidt-Glintzer, ed., Chinesische Manichaica, Harrassowitz, Wiesbaden, 1987. Walter Schmithals, Gnosticism in Corinth: Investigations of the Letters to the Corinthians, trans. J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, vol. 1: Die Gnosis des Altertums: vol. 2: Die Gnosis des Mittelalters und
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, vol. 1: Die Gnosis des Altertums: vol. 2: Die Gnosis des Mittelalters und der Neuzeit, E. Diderichs, Leipzig - Jena, 1903-7. G. Scholem, Jewish Gnosticism, Merkabah Mysticism, and Talmudic Tradition, JTS, New York, 1970. —, Sabbatai Swi: The Mystical Messiah 1626-1676, Princeton Univ. Press, Princeton, NJ, 1973. —, Origins of the Kabbalah, ed. R. J. Zwi Werblowsky, trans. A. Arkush, Jewish Publication Society-Princeton Univ. Press, Princeton, NJ, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1948-1969, Brill, Leiden, 1971. Louise Schottroff, Der Glaubende und die feindliche Welt: Beobachtungen zum gnostischen Dualismus und seiner Bedeutung für Paulus und das Johannesevangelium, Neukircher, Neukirchen-Vluyn, 1970. Alan F. Segal, Two Powers in Heaven: Early Rabbinic Reports About Christianity and Gnosticism, Brill, Leiden, 1977. —, „Ruler of This World: Attitudes About Mediator Figures and the Importance of Sociology for Self-Definition”, in Jewish and Christian Self-Definition, vol. 2: Aspects of Judaism in the Graeco-Roman World, Fortress Press, Philadelphia, 1981, pp. 245-68. A.F.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Strothmann, ed., Makarios-Symposium über das Böse, Harrassowitz, Wiesbaden, 1983. Gedaliahu A. G. Stroumsa, Another Seed: Studies in Gnostic Mythology (NHS 24), 1984. Studi copti. Recenzii sub coord. lui Tito Orlandi și Giancarlo Mantovani (secțiunea „Gnosticismo”), in Vetera Christianorum, 1978. — Studies in Gnosticism and Hellenistic Religions (Festschrift Quispel), ed. R. van den Broek and M.J. Vermaseren (EPRO 91), Brill, Leiden 1981. Lawrence E. Sullivan, „Lévi-Strauss, Mythologic, and South American Religion”, in F.E. Reynolds and R.L. Moore, eds., Anthropology and Study of Religion CSSR
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
London, 1987. Robert Smith Wilson, Marcion: A Study of a Second Century Heretic, James Clarke & Co., London, 1933. Harry Austryn Wolfson, The Philosophy of the Church Fathers, 2 vols., Harvard Univ. Press, Cambridge, MA, 1956, (19763). Edwin M. Yamauchi, Pre-Christian Gnosticism: A Survey of the Proposed Evidence (1973; reprint, Baker Book House: Grand Rapids, MI, 1983). Frances Young, From Nicaea to Chalcedon: A Guide to the Literature and Its Background, Fortress Press, Philadelphia, 1983. R.C. Zaehner, Zurvan: A Zoroastrian Dilemma, Clarendon
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
to Chalcedon: A Guide to the Literature and Its Background, Fortress Press, Philadelphia, 1983. R.C. Zaehner, Zurvan: A Zoroastrian Dilemma, Clarendon Press, Oxford, 1955. CUPRINS - Cuvînt Înainte - Cuvînt de mulțumire - Introducere Capitolul I: Dualismul: o cronologie Capitolul II: Mituri despre gnosticism: o introducere Capitolul III: Mitul gnostic 1: Înțelepciunea căzută Capitolul IV: Mitul gnostic 2: Demiurgul ignorant Capitolul V: Abolirea Legii și a Tatălui real: Marcion din Sinope Capitolul VI: Mitul maniheist Capitolul VII: Paulicianismul sau marcionismul popular Capitolul VIII: Bogomilismul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
văzut că șoferul murise. Eliade precizează de la început sursa gnostică a unor teme și motive din nuvelă, deși, în tratatele sale de istorie a religiilor 517 arată că aproape toate temele mitologice și escatologice folosite de autorii gnostici sunt anterioare gnosticismului stricto sensu, contribuția acestui curent fiind în reinterpretarea îndrăzneață și pesimistă a unor mituri și idei. Amnezia (sau uitarea propriei identități), somnul, captivitatea, căderea, nostalgia după țara pierdută sunt simboluri și imagini specific gnostice, deși nu sunt creații ale gnosticilor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mitului Orfeu și Euridice dintr-o perspectivă "ce pare să fie în chip esențial aceea a gnozei") atât de explicit încât unii critici situează "gândirea" și "formula spiritual" a lui Eliade sub semnul gnozei 661. Există o exprimare evidentă a gnosticismului, în interpretarea pe care securistul Albini, adept al lecturilor din gnostici, o dă evenimentelor. Albini, ""Marele Inchizitor" care, deși cunoaște gnosticismul, e un fanatic al "Instituției"" "este imposibil în R.S.R., dar poate fi acceptat într-o povestire în care o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unii critici situează "gândirea" și "formula spiritual" a lui Eliade sub semnul gnozei 661. Există o exprimare evidentă a gnosticismului, în interpretarea pe care securistul Albini, adept al lecturilor din gnostici, o dă evenimentelor. Albini, ""Marele Inchizitor" care, deși cunoaște gnosticismul, e un fanatic al "Instituției"" "este imposibil în R.S.R., dar poate fi acceptat într-o povestire în care o sanie cu patru oameni pătrunde într-o pădure distrusă cu douăzeci și cinci de ani înainte"662. Microromanul continuă ideile despre spectacol (ca
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
somnul, beția sunt metafore gnostice ale morții spirituale, pe când a învinge somnul, a rămâne treaz înseamnă transmutarea condiției umane 679. Somnul (Hypnos) este asimilat ignoranței și morții, este "fratele geamăn al lui Thanatos (Moartea)"; în Grecia, în India, precum și în gnosticism, acțiunea de a "trezi" avea o semnificație "soteriologică""680. Sub puterea celor doi frați gemeni, Moartea și Somnul, se află cei doi, Maestrul care străbate îndelungul proces al anamnezei și învățăcelul, Eusebiu Damian, "dublul profan al maestrului"681 care ratează
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
178, Eliade afirmă că "tema "uitării" și reamintirii, ale cărei prime mărturii se leagă de anumite personaje legendare grecești din secolul al Vl-lea, a jucat un rol considerabil în tehnicile contemplative și în speculațiile indiene; ea va fi relansată de gnosticism". 680 Ibidem, pp. 349-350; Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978, p. 119. 681 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 113. 682 În acest sens exemplifică cu tulburătorul episod din Grădina Getsimani: "lisus ia cu el pe Petru și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Stockholm, 19451, 19532. Pentru corespondența Eliade-Widengren direct legată de posibilitatea publicării unei traduceri franceze, prin intervenția lui Eliade la Payot, vezi Addendum III, în volumul de față. 4. Observația lui Wikander privind influența lui Reitzenstein (i.e. preeminența influenței iraniene în raport cu gnosticismul, eshatologia iudaică) asupra gândirii și cercetărilor lui Widengren avea să fie confirmată mulți ani mai târziu de Carl-Martin Edsman, fostul lor coleg de generație - cf. C.-M. Edsman, „Ein halbes Jahrhundert Uppsala-Schule”, Festschrift für Anders Hultgård, Walter de Gruyter, Berlin-New
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
1967), „From Myth to History” (20 noiembrie 1967) și „The Indo-European Eschatology”. Pe lângă acestea, a mai prezentat cel puțin două conferințe secundare, la History of Religions Club: „În această seară, Stig vorbește la History of Religions Club despre «Bergman și Gnosticism». Apoi vine în apartamentul nostru, mâncăm și mai vorbim. Pare entuziasmat de Chicago, de mediul universitar de aici” - cf. Jurnal, 7 noiembrie 1967. „Stig Wikander despre «Hamlet în Asia Centrală». Același mit, spune el: un nepot care se poartă urât, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
primul care a utilizat varianta (Jehova) propusă de Castellio a fost Erik Johan Stagnelius (1793-1823), fiu al unui episcop luteran: „Poemele sale lirice sunt mărturia unei religiozități esoterice și bizare: o abundență de nume și termeni din mitologia clasică, din gnosticism, hermetism ascund idei personale, inspirate în parte din subiectivismul lui Fichte și al altor filosofi post-kantieni. Folosirea numelui Jova arată că a cunoscut Biblia lui Castellio, dar ne pune dinaintea unor probleme delicate. Se pare că a cunoscut christologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
am vorbit de multe afară de Raimund Lull, deși ne-am plimbat de atâtea ori în jurul statuii lui, în Piață...” - ibidem, 13 august 1974. LXXIItc "LXXII" 1. Foarte probabil, pe baza conferinței secundare susținute la Chicago în 1967, despre „Bergman and Gnosticism” (vezi nota 1 la scrisoarea LXIII, în volumul de față - p. 282), Wikander a publicat un articol, în traducere engleză, despre supraviețuirea unor motive gnostice în celebrele filme ale lui Ingmar Bergman, Ansiktet și Persona - cf. S. Wikander, „Ingmar Bergman
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lor legături istorice. Aceasta este o problemă extrem de dificilă. Dar amândouă și-au lăsat de atunci amprenta asupra gândirii și poeziei occidentale. Prin numeroase traduceri și studii, doctrinele indiene ale salvării au devenit cunoscute în Occident. Dar în același timp gnosticismul, pe jumătate păgân, pe jumătate creștin, a beneficiat de marea sa renaștere în romantismul german, francez și suedez. Stagnelius, unul dintre cei mai mari poeți suedezi, și-a recunoscut cu franchețe datoria de recunoștință față de gnosticism, negăsind nici o contradicție între
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Dar în același timp gnosticismul, pe jumătate păgân, pe jumătate creștin, a beneficiat de marea sa renaștere în romantismul german, francez și suedez. Stagnelius, unul dintre cei mai mari poeți suedezi, și-a recunoscut cu franchețe datoria de recunoștință față de gnosticism, negăsind nici o contradicție între gnoză și ortodoxismul luteran. Schelling și soțiile sale nu au spus mai nimic despre sursele lor, Böhme și gnosticii, dar în 1835, remarcabila lucrare despre gnosticism a lui Friedrich Christian Baur a caracterizat întreaga speculație romantică
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
suedezi, și-a recunoscut cu franchețe datoria de recunoștință față de gnosticism, negăsind nici o contradicție între gnoză și ortodoxismul luteran. Schelling și soțiile sale nu au spus mai nimic despre sursele lor, Böhme și gnosticii, dar în 1835, remarcabila lucrare despre gnosticism a lui Friedrich Christian Baur a caracterizat întreaga speculație romantică din Germania ca pe o renaștere gnostică. Iar mai târziu, alternativa gnostică la doctrina creștină a salvării nu și-a pierdut niciodată fascinația. Chiar și un poet atât de modern
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]