478 matches
-
Realitate. Poate fi recunoscută aici influența spiritualismului platonician care are ca teză esențială afinitatea intelectului cu divinul. Tot aici stă însă și pericolul care a fost resimțit de autorii bizantini de mai târziu: înțelegerea experienței mistice ultime ca pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se estompează în bună măsură într-o asemenea situație. OSWQKX, contem¬plația, așa cum este înțeleasă de Evagrie, este în mare parte asemănătoare contemplației pe care sufletul o adresează lumii Ideilor în doctrina platoniciană, având înfățișarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fost produsă o re-înțele- gere a termenului ce pare a ține doar de o pseudoetimolo- gie. Termenul înseamnă acum ©sov opav, adică vederea lui Dumnezeu. Apare, în această situație o întrebare, și anume care este diferența între rugăciune și gnoză, contemplație. Răspunsul evagrian rămâne un adevăr pentru istoria ulterioară a spiritului bizantin: gnoza nu este altceva decât treapta cea mai înaltă în rugăciune. Aceasta pentru că rugăciunea nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de o pseudoetimolo- gie. Termenul înseamnă acum ©sov opav, adică vederea lui Dumnezeu. Apare, în această situație o întrebare, și anume care este diferența între rugăciune și gnoză, contemplație. Răspunsul evagrian rămâne un adevăr pentru istoria ulterioară a spiritului bizantin: gnoza nu este altceva decât treapta cea mai înaltă în rugăciune. Aceasta pentru că rugăciunea nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii relației vizuale, deși întru paradoxul vederii „întunericului supralu- minos” divin. Au fost interpreți
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului, este o stare de har. Din acest motiv, apare o distincție între simțurile naturale ale omului și „simțurile duhovnicești”, cele ce au ca sursă harul dumnezeiesc, și care mijlocesc gnoza creștină. Vederea, înțeleasă acum ca act duhovnicesc, are ca obiect 0soxs^n? ^oyog, rațiunea ultimă a lucrurilor, ce își are temeiul în Dumnezeu. Contemplarea înseamnă apropierea de acele Xoyoi de care ne vorbește Maxim Mărturisitorul, de rațiunile dumnezeiești ce sunt
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și simplu debordant la toate nivelele, nu numai la cel economic? Analizând meticulos fenomenul leninist, Alain Besançon afirmă că acesta se află la intersecția dintre o imagine deformată asupra religiei, respectiv o imagine deformată asupra științei. Leninismul se aseamănă unei gnoze, deoarece crede că a descoperit conținutul ultim a religiei, inaccesibil de fapt credinciosului. De asemenea, leninismul se pretinde legitimat din punct de vedere științific, pretinzând că poate explica lumea trecută, prezentă și mai ales viitoare în baza raporturilor dialectice existente
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
X 7 = 28 de zile, suma primelor 7 numere fiind tot 28. Aceasta ar fi explicația faptului că șapte este numărul magic al farmecelor lunare nocturne și al sabatului vrăjitoarelor, asociat cu simbolul cosmic al scurgerii timpului. În Kabbala între gnoză și magie, același autor face referire la Zohar, sistem conform căruia atât lumea materială cât și cea de dincolo sunt formate din câte șapte sfere concentrice. Cele 7 sfere din Cosmosul material se numesc Eretz, Adama, Ghe, Neschia, Tzia, Arqa
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sute de mânăstiri construite în anii ce au urmat au folosit o arhitectură conform marii geometrii rămase de la Templul lui Solomon. Creștinătatea ivită din învățăturile tradiționale ale Sfântului Iacob în conflict cu viziunea Sfântului Paul a fost o zbatere între gnoză și mit, până ce împăratul Constantin, Marele Preot al ritului Sol Invinctus, niciodată creștin, a reușit să o impună din rațiuni politice ca religie de stat imperiului roman. Tot Knight și Lomas arată că cei din familia Saint Clair împărtășeau Tradiția
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ci va avea lumina vieții 596. Cuvântul "mister" nu avea în antichitate (Egiptul, Grecia și Roma antică) aceeași conotație pe care o are astăzi. Când ne referim la mistere nu înțelegem ideea de misterios, straniu sau ciudat, ci la o gnoză specială, o înțelepciune secretă. În Egipt existau organisme selecte, precum școlile, al cărui scop era sondarea misterelor vieții. În consecință, au fost denumite "Școli de mistere". Una dintre primele școli de mistere cunoscute este cea osiriană. Fundamentul acesteia privea nașterea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sunet de clopot, în sufletul cititorului." Alex. Ștefănescu, Poezie și rugăciune, în România literară, nr. 29, 2000 "(...) Lucian Vasilescu se definește astfel (ca și Ioan Es. Pop) drept un poet esențialmente apocaliptic, care încearcă să readucă poezia la dimensiunile unei gnoze, s-o reinstaureze în metafizic, după ce a experimentat patosul deconstructiv al nimicirii lucrurilor și semnelor (...) Cei doi poeți au privit fără doar și poate neantul în ochi și, în definitiv, doar cine a privit neantul în ochi ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a scris Eliade XE "Eliade, Mircea" , ea scrie despre alte lucruri. Este clar că Eliade XE "Eliade, Mircea" a început să dispară, chiar și din scrierile discipolilor săi. „Ultimul Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" ” a fost foarte reticent: în Aborele Gnozei, Eliade XE "Eliade, Mircea" apare foarte puțin, ici și colo. Când am scris Cabala: noi perspective, am descris cum Israel Ba’al Shem Tov XE "Shem Tov" intuiește ideea stâlpului și l-am citat pe Eliade XE "Eliade, Mircea" - Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
scrisoare către Arșavir Acterian, 1977). Dincolo, sau dincoace de Vede, și la Eminescu și la Cioran (mult mai discret la Eliade) se simte o rebeliune permanentă și tragică, pentru care gnosticismul ca erezie este emblematic. De fapt, Cioran împrumută de la Gnoză mai mult decît majoritatea temelor, mai mult decît tonalitatea. El trăiește în același spațiu de referință, structural sfîșiat, condamnat de conștiința lipsei, a separării, a zidirii, sentiment de care nu sunt străine originile sale. Gnoza se sprijină pe o viziune
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
De fapt, Cioran împrumută de la Gnoză mai mult decît majoritatea temelor, mai mult decît tonalitatea. El trăiește în același spațiu de referință, structural sfîșiat, condamnat de conștiința lipsei, a separării, a zidirii, sentiment de care nu sunt străine originile sale. Gnoza se sprijină pe o viziune a unui Dumnezeu nefigurabil, infinit altul, viețuind într-un ne-loc, dincolo de ființă ca și de neant ; acestui Dumnezeu îi corespunde omul treaz, conștient de diferența care îl face altul în fața indiferenței lui Unu. într-
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
disecată cu obișnuita vervă asasină a lui Cioran descoperă o sensibilitate gnostică familiară într-un spațiu în care revelația bunătății nu a generat opere considerabile și lui Eminescu: „[...] Că sîmburele lumii e-eterna răutate!” (Mureșan). Cioran adoptă interogația fundamentală a Gnozei: Unde malum ? și validează, înaintea lui Culianu, acest tip de interpretare și viziune ca o constantă a spiritului uman, bravînd mode și epoci. Deja în secolul al IV-lea ». H., filosoful platonician Heraclit din Pont vorbește de fenomenul deplasării infernului
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
coelestium", în Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975. Cosma, Doru, Socrate, Bruno, Galilei în fața justitției, Editura Sport Turism, București, 1982. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București, 1995. Culianu, Ioan Petru, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ibidem, p. 9. 21 A. Hyatt-Verill, Inchiziția, Editura Mondero, București, 1992, p. 40. 22 Dezvoltarea și modalitatea în care s-au mișcat curentele dualiste în Occident este foarte bine redată în lucrările a doi autori de origine est-europeană: I. P. Culianu, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București 1995, și Yuri Stoianov, Tradiția ascunsă a Europei. Istoria secretă a ereziei creștine în Evul Mediu, Editura Polirom, Iași, 1999. 23 A. Hyatt-Verill, op. cit., p. 34. 24 Grando Giovanni Merlo, Eretici ed eresie medievali
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar un pic nu mai simte decât puțin sau chiar deloc partea irațională a sufletului, întrucât gnoza o smulge către cele de deasupra și o taie de lumea sensibilă". 7 Cf. Dumitru Stăniloae, Sfânta Treime sau la început a fost
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar un pic nu mai simte decât puțin sau chiar deloc partea irațională a sufletului, întrucât gnoza o smulge către cele de deasupra și o taie de lumea sensibilă". 7 Cf. Dumitru Stăniloae, Sfânta Treime sau la început a fost iubirea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, pp. 7-8: "Sfânta Treime
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
antipoetică. În matematice de exemplu, fizionomia unei pagini ar fi sălbatecă și respingătoare, dacă s-ar restabili, în vederea unei clarități totale, încheieturile cele mai mici ale raționamentului. E adevărat însă că în matematică cheia se poate găsi oricînd, pe cale de gnoză, de analiză. Cîștigarea sensului unei poezii ermetice e mai întîmplătoare. O a doua cauză care ar legitima poezia ermetică este de natură mai misterioasă. Thomas de Quincey, mare moralist, visător și critic englez, observă undeva că simbolurile viitoarelor noastre sentimente
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de asemenea 86. Am definit, astfel, GNOZA! Încheiere " Scriitorul va încerca, cu toate acestea, să înfăptuiască irealizabilul." Henri Bergson Născut dintr-o lectură, atentă, dar idiosincrasică, a creației literare și esteticii lui Edgar Allan Poe, a căror "climă" îi este atat de familiară scriitorului român, încât poate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
să cuprindă cu Mintea toate lucrurile, lucrurile de pe Pământ, lucrurile din Rai și lucrurile de dincolo de Răi" ("embrace în their own Mind all things, things on the earth, things în the heaven, and things above the heaven") (87-88). Cupă reprezintă "Gnoza Minții, Viziunea lucrurilor Divine" ("the Gnosis of the Mind, Vision of things Divine (88) [...] Dacă nu îți vei uri mai întâi propriul Corp, fiule, nu poți să îți iubești propriul Eu. Dar daca iti iubești propriul Eu, atunci vei avea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of the Mind, Vision of things Divine (88) [...] Dacă nu îți vei uri mai întâi propriul Corp, fiule, nu poți să îți iubești propriul Eu. Dar daca iti iubești propriul Eu, atunci vei avea Minte, si, având Minte, vei cunoaște Gnoza". ("Unless thou first shalt hate thy Body, son, thou canst not love thy Self. But if thou lov'st thy Self thou shalt have Mind, and having Mind thou shalt share în the Gnosis" (88). 113 La rîndul sau, Edgar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
bune, dar și foarte rele. De unde și nevoia unei cenzuri raționale, a unui echilibru reflexiv indispensabil. Obiecția cea mai gravă pe care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât contestabil. între șeful carismatic, înțeleptul de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Eliade. Cu ea autorul se vede confruntat atât în studiile sale dedicate miturilor, cât și în operele sale literare, alcătuind un adevărat liant între cele două sectoare aflate într-o aparentă dihotomie"62. Ștefan Borbély interpretează proza eliadescă din perspectiva gnozei (tot la o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
analizate din perspectiva unui sistem literar explicit (s.a.): "pe baza unei foarte atente și amănunțite exegeze biografico-istorice întrebările ridicate de o posibilă lectură "ezoterică" a prozei fantastice a lui Eliade ar putea fi abordate în mod inteligent"67. Utilizând perspectiva gnozei, Ștefan Borbély afirmă că finalitatea prozei fantastice a lui Mircea Eliade nu este "una literară, ci una metafizică și cosmologică", literatura lui având o "funcție epifanică, de transmițător și depozitar al unor energii metafizice de mare anvergură (...) Literatura este reintegrată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sale660) critica afirma că este sinteza creației lui Eliade, iar pe de altă parte că are la bază un scenariu gnostic (o interpretare a mitului Orfeu și Euridice dintr-o perspectivă "ce pare să fie în chip esențial aceea a gnozei") atât de explicit încât unii critici situează "gândirea" și "formula spiritual" a lui Eliade sub semnul gnozei 661. Există o exprimare evidentă a gnosticismului, în interpretarea pe care securistul Albini, adept al lecturilor din gnostici, o dă evenimentelor. Albini, ""Marele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]