3,627 matches
-
că alergase cu ai săi, săptămâni și zile multe la număr, fiindcă fusese și el învălmășit de zvonul că oamenii legii umblă din șatră în șatră în căutarea unui lucru, a ceva nerostit pe care, din precauție, nu-l deconspirau. Goana fără istov, în derută, prin locuri dosite, schimbarea în timpul nopții a locurilor de tabără, nebunia fugii flămânziseră oamenii și animalele, vlăguindu-le de toate puterile. De la un timp, oriunde s-ar fi aflat, el avusese o ciudată presimțire că pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tatăl său, îl aștepta cu coatele sprijinite de gard, uitându se în toate părțile. Voia să-i spună el întâi că mama îi pregătise mâncarea lui preferată, ciuperci cu smântână când, deodată, zări mai multe căruțe cu țigani venind în goana mare, una dintre acestea oprind în fața casei lui. Din ea, coborî pe rând, mai întâi Vișinel, apoi Rafira care îl înlănțui pe băiat cu ambele brațe și, slobozindu-l, îl îndemnă cu gesturi ce nu izvorau din inima ei să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să meargă în locul știut unde ridicau țiganii corturile, loc lesne de găsit după fuioarele de fum ce se torceau spre cerul ca sineala. Ajuns în șatră, o găsi pe Voica. Cum îl văzu, aceasta îi veni în cale într-o goană, dar se opri la câțiva pași de el ca să-l privească mai bine. Voia să vadă dacă este cu adevărat el, Vișinel, dragostea ei sau e vreun domnișor rătăcit departe de oraș. El se arătă mai hotărât. Se apropie de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
petrecu o adevărată tragedie, când animalul, o poarcă de trei ani, după cum am aflat, cu cuțitul în gât s-a zbătut întrun efort ultim, aruncându-și cât colo asasinii, apoi s-a ridicat in picioare și a luat-o la goană prin grădină, provocând o adevărată cursă de urmărire. Muți de spaimă și uimire, cei prezenți s-au adăpostit pe unde a putut fiecare, în timp ce unul mai responsabil ne-a strigat tuturor celor ce căscam gura, ca toată lumea să se urce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chip, În niciun fel. Devenisem o veritabilă statuie, sub privirile Înghețate ale celor din preajmă. M-au transportat pe brațe cei mai vânjoși colegi până la cabinetul medical al școlii și, de acolo, spre uluirea generală, ambulanța m-a dus În goană la spitalul mare din oraș. Nimeni nu Înțelegea ce se Întâmplase, nimeni nu-și putea explica ciudatul fenomen. După Îndelungi investigații (Îmi verificară reflexele cu un fel de ciocănel - nimic!, Încercară, fără șansă, să-mi deschidă gura și mă conectară
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
curios, după care, obosit și moleșit de căldura după-amiezii, poposi pe turla bisericii din preajma unei clădiri Înalte și, moțăind puțin, adormi grozav de repede. Fereastra i se Întunecă pentru câteva clipe, iar el știu că trecuse prin dreptul ei, În goană, Câinele Negru. Zâmbi cu subînțeles, Își plimbă mâna prin păr și, după un timp, hotărî că a sosit vremea să iasă În oraș. Gândul acesta Îi Împinse pe șira spinării un tren de gheață și un amestec de oroare și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
știu din nou că era umbra Câinelui Negru. Consideră că se făcuse târziu și că drumul fiind lung până acolo, la Grădină, nu ar trebui să mai zăbovească aiurea. Copacii Începură să curgă prin dreptul umerilor săi. Alerga Într-o goană sălbatică. Ocoli un hambar dărăpănat, În umbra căruia văzu o cățelușă cu pui fătați, care sugeau printre scânceli de plăcere la pântecul mamei lor și o duioșie fără margini Îi cuprinse ființa, Învăluindu-l. Apoi distinse dintr-o dată strigăte și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu un aer jenat, uitând să mai mulțumească salvatorilor săi, care-l priveau acum uluiți. Vacarmul orașului Îl izbi din nou și se simți strivit de furia zgomotelor. Începu să alerge cu gândul că nu mai avea mult până acasă. Goana nebună dezlănțui În el frenezia sângelui, care-i bătea acum În timpane ca un toboșar năuc. Ajunse În dreptul clădirii la al cărei ultim etaj locuia și se avântă pe trepte, speriind doua femei În vârstă, care coborau agale ținându-se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
zâmbind satisfăcut. Milu s-a uitat la mine Într-un fel ciudat, apoi a țipat scurt și a Început să alerge frenetic, cu mâinile sale lungi agitate pe lângă corp. Cămașa mult prea mare și pletele-i aprinse Îi fluturau În goana nebună, iar Milu părea o torță vie, purtată de o mână nevăzută spre Înălțimi. L-am urmat râzând, Încercând să-l ajung din urmă. Urcușul a fost parcă mai greu ca În alte dăți, ne-a obosit bine, făcându-ne
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și pe piept eram acoperit de zgârieturi. Undeva, lângă peretele din față, o rochie neagră zăcea boțită, printre alte boarfe, lângă o pereche de pantofi Înalți. Balansându-mă, am tras un halat de baie pe mine și am ieșit În goană. Pe scări era cât pe ce să răstorn o doamnă grasă cât o vacă, cu un plod obez de mână (Cisterna dracului!). Am dat nas În nas cu recepționerul. Avea aceeași față ilustră de iepure prost. M-a privit vădit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
continuarea argumentației tatălui său. îl sărută, apoi o îmbrățișă pe mama ei și, fără să mai scoată un cuvânt, o zbughi pe ușă afară. Amândoi părinții rămaseră siderați, le pierise glasul, nu-și puteau explica unde pornise fata lor în goana aceea nebună. Bănuiau ceva, dar nu se pronunțară. În acele clipe, trăiau și ei bucuria exuberantă a fiicei lor. Ina o ținu tot într-o fugă până la casa Olgăi. Pe drum rememoră fragmente dintr-o discuție avută cu tatăl ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
a curs veselă. Fetele se simțeau eliberate de griji și poveri, cel puțin deocamdată. În aceeași seară, trenul le duse printre dealuri dogorâte de podgorii, printre livezi cu pomii doldora de fructele ce dădeau în copt, spre casă. Priveau din goana trenului, cu ochii plini, încărcați de frumos, priveliștile ce li se derulau asemenea unui film. * Acasă, mare sărbătoare mare. Olga și Ina, bravând, voiau cu tot dinadinsul să lase impresia că sunt pregătite pentru a merge pe propriile picioare. Părinții
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Avea în față imaginea unui tânăr care își spulberase viitorul în cele patru vânturi și dacă lucrurile nu s-ar fi curmat brusc, ar fi putut tot așa de bine să fie și ea prinsă în mrejele preocupărilor lui. În goana nebună după bani dobândiți fără efort, tineri ca el trăiesc mirajul unei lumi ce nu poate fi a lor. Ei, ignorând legea, se aventurează în pericole pe care deși le bănuiesc, le tratează cu indiferență, bravând cu naivitatea ce o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
care și ținea respirația. Simți bucata lipicioasă de vată de zahăr din mijloc și i se făcu poftă. Se ridică brusc. Îmbrăcă puloverul și ieși alergând pe scări. Mali vinde astăzi la intrarea în metrou. O luă într-acolo. În goană depăși rastelul cu biciclete și berăria, apoi stația de autobuz și chioșcul cu ziare. De pe frunte transpirația îi curgea spre tâmple; o șterse cu dosul mâinii și apoi o întinse peste urmele de vată de zahăr. Din depărtare Mali îl
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
au căutat mai târziu, a fost imposibil ca el să-i atingă obrazul sau încheietura mâinii sau ca ea să-i simtă respirația de undeva de lângă cearșaful albastru. Erau aceiași, numai că acum le era tot mai greu să înțeleagă goana printre necunoscuți, în care nimeni nu știa absolut nimic despre ceilalți, unii prea grăbiți să trăiască, alții doar prea grăbiți. CONTRASENS Totul începuse într-o după-masă de octombrie. Nimic din căldura acelei ore nu anticipa ce avea să se întâmple
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
amintiri dragi, de neuitat. Eu îl iubesc și-l voi iubi toată viața, orice s-ar întâmpla. Și repetă o propoziție înscrisă în aceeași pagină, care i se păru o chintesență purtătoare a tot ce însăilase mintea ei febrilă în goana condeiului: Pentru mine dragostea poartă un singur nume, Alex! Deși în însăilările gândurilor sale Ina afirma că nu vrea să plângă, Alex era convins că Ina plânsese și înainte și după ce își însăilase durerea în jurnal. Îi sfâșiau sufletul aceste
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
etajeră și m-am strecurat afară din casă, fără să atrag atenția nimănui. Fugeam de propria mizerie: am rătăcit de-a lungul străzilor, fără țintă, nici nu știam măcar încotro să mă duc, prin lumea canaliei cu fața avidă, în goană după bani și vicii. N-aveam nevoie să văd ființele astea: nu era fiecare din ele imaginea tuturor? Toți erau făcuți dintr-o gură de care spânzura un pumn de viscere, terminându-se într-o caricatură de sex. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Branea la un șpriț, Într-un elegant local din centrul Bucureștiului. Branea era regizor secund la un film În care juca și Teo. Nu știu cum s-a făcut că la finele șprițului Viorel și cu mine urma să montăm la Iași Goana lui Paul Ioachim. CÎt am stat În Iași, atunci, l-am cunoscut mai bine pe marele actor & director de Național. Era un om popular ( m-a obligat să-i spun pe numele mic, deși eram mult mai tînăr!), jovial, energic
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
firile mai delicate. Ghiftuit, am ieșit din cutie pentru o siestă lejeră. Cum mă plimbam eu ca vodă prin lobodă, clic-clac, aud zgomotul yalei. M-am blocat un pic, recunosc. Mi-am revenit destul de rapid și am luat-o la goană spre marginea mesei, aruncându-mă imediat pe podea și după aceea făcând o cursă nebună până sub frigider. În timpul ăsta, ce să vezi? Madam Cateluța intră cu un malac corpolent și brunet. Ce naiba căuta acum aici cu ăsta? Abia în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Universitate. Acolo oprise vajnicul Bebe, ca s-o lase pe Nicoleta să ia autobuzul până la fosta Scânteii, actuala Piață a Presei Libere. Am șters-o și eu, lăsându-i în plata Domnului pe cei doi ipochimeni. Am luat-o la goană spre facultate, dar pentru mine, biet gândăcel, era un drum groaznic de lung și la fel de riscant. Trebuia găsită o altă metodă de a ajunge. Mă uitam la toată puștimea aia parcată de-a lungul spațiului verde din fața Teatrului Național și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
N-am pregetat nicio clipă! * * * "Dorinele, o să avem o grămadă de treabă. Fii atent aici! Și voi, ceilalți, la fel. Cei de la subsol..." " Da, șefu'!", strigară împricinații într-un glas, adoptând o neașteptată atitudine milităroasă. "Voi îi aduceți imediat, în goana mare, pe toți ai voștri aici și-i pregătiți să intre în acțiune în orice moment. O să trebuiască să exersăm în scurt timp niște chestii noi..." "Pe toți, pe toți?", întreabă unul dintre cei vizați. "Pe toți, pe toți! Lăsați
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se așternuse în mașină, scotocesc în buzunarele pantalonilor și caut pe ciornele mâzgălite, una dintre cele mai convingătoare scene în ceea ce privește conturarea caracterului lui Mihai de Giulești. Auzeam parcă vocea naratorului: < tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse. > Îmi răsuna ecoul lui ascuns ca o melodie nemaipomenit de dragă, din copilărie, Marina, marina, cântată atunci pe un ritm lent. Îmi spuneam că, chiar dacă această scenă nu va fi prinsă în sceneta mea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și să-i tulbure tihna meditației grave în care era adâncit și când privirile sale nu căutau în jur, când părea pierdut și rupt de plăcerea bărbătească a vânătorii, când tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse și parcă începea să-i fie consubstanțială, iar pe mine să mă transpună tot mai mult. Auzeam tot mai deslușit sunetul îndepărtat al unui corn și numaidecât îi răspundea din fundul lumii, altul și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceva în ceea ce privește unele înmormântări, e aproximativa indiferență neintenționată. Ceva sau cineva din mine mă reține să mă exteriorizez cum ar trebui în astfel de momente, ca și cum mi-ar șopti: Ceea ce vezi și constați e numai o părere. Capitolul III. Începerea goanei 1. Joi, 4 decembrie ’80. Cred totuși, că Infernul nu e deloc undeva, în afara lumii terestre. Albert Einstein în Geometrie und Erfahrung: “În măsura în care legile matematicii se referă la realitate, nu sunt sigure; iar în măsura în care sunt sigure, nu se referă la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că Iozefina nu se află în sicriu. Că e undeva, printre cei adunați aici ca s-o vadă. Într-un târziu, se aud bulgării de pământ huruind. Se aud dincolo de tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei... Brațul Reliei servește parcă de pământare. Se sprijină de mine cu oarecare greutate. Ca și cum ar fi vrut să nu fug de lângă ea. Parcă să-mi simtă respirațiile, gândurile. Prin mâna stângă de care se agățase la coborârea din autobuz. Relia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]