613 matches
-
și redau dorul de viață. De la înălțimea Turnului, marele oraș pare ca o navă care înaintează lin și monoton prin timp. Toți privitorii sunt fascinați de superba panoramă așternută la picioare. În față orizontul colorat discret, în spate, curtea mănăstirii Golia cu iarbă mătăsoasă și multe flori. În grupul numeros, doi venerabili admiratori, doi magiștri, universitarii Const. Ciopraga și Al. Husar, tributari bătrânei Cetăți pentru că aici au profesat și au creat. Acum, de la vârsta înțelepciunii lor, totul pare simplu și frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de simplu încât lucrurile complicate ale vieții parcă nici nu au fost, s-au pulverizat, au dispărut. Acum, ei înșiși sunt figuri pitorești, remarcabile personalități ale urbei de pe care nu-și mai dezlipesc ochii. De aici, din istoricul Turn al Goliei, ei parcă trec în revistă mirajul orașului, cu atâtea succesiuni de generații strălucite de intelectuali, care i-au conferit aureolă culturală. Iubirea se revarsă din prea plinul lor sufletesc ca o binemeritată răsplată. Au și de ce. Profesorii, unul specialist în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
primară care este banala viață. Cum să nu profit de prilej și să nu-i invit în spațiul "academiei" mele? În timp ce pașii domoli călcau treptele de piatră aspră spre ieșire, profesorul Ciopraga, în marea-i erudiție, ne amintește că Turnul Goliei, consolidat prin contraforturi puternice, a fost restaurat pe la 1900 de către arhitectul Nicolae Gabrilescu, că are o înălțime de 30 de metri, cu o bază pătrată de 5 metri. Este format din parter și două etaje, o încăpere a clopotelor, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și două etaje, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terasă. El rămâne, după atâtea secole, un simbol al Iașului. Ne mai spune faptul că Turnul este mai vechi decât mănăstirea, el însoțind lăcașul de cult construit de Ioan Golia și restaurat de Vasile Lupu. Cât despre mănăstire, în "Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace", Miron Costin arată că "este cu făptură, cum se vede, peste toate mănăstirile aici în țară, mai iscusită". Am coborât scările multe și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de sunetul clopotelor ce învăluiau înserarea după vecernii, ieșenii aveau timp de lecturi, de muzică, instruire și taifas. Aveau timp de o plimbare pe Copou până sus la Casa Sadoveanu, neocolind teiul lui Eminescu, aveau timp pentru a admira turnul Goliei, fiecare încercând să-l vadă și prin spusele lui Creangă, să viziteze vechile biserici Sf. Sava, Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Bărboi, apoi să urce până la Galata sau la Cetățuia înconjurată de o umbroasă pădure, să stea lângă o cișmea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
frumoasă și tulburătoare, o istorisire modelată uneori pe un fond liric, sentimental, afectiv, alteori real, obiectiv, fără menajamente. Spațiul magic, duhul locului fascinează și provoacă. Iașul și istoria lui necuprinsă: În drumul meu de fiecare zi, de acasă, de lângă Turnul Goliei, până la Universitate, străbat șapte secole de istorie. Îmi reglez ritmul interior cu acela al înaintașilor. Mă simt protejat și solidar. De sute de ori m-a surprins căutând, dincolo de exteriorități în mișcare, un profil al Iașului esențial! M-a ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
René, 205 GIURESCU, Constantin C., 194 GOCIU, Simion, 105 GOETHE, J. W., 20, 26, 42, 45, 56, 57, 60, 194, 233 GOGA, Octavian, 69, 111 GOGH VAN, Vincent, 140, 239 GOGOL, N. V., 60 GOLDSMITH, O., 51 GOLESCU, Dinicu, 68, 79 GOLIA, Ioan, 80 GOUNOD, Charles, 190 GRECEANU, Radu, 117 GRECEANU, Șerban, 117 GRIEG, Edvard, 190 GRIMBERG, L., 191 GROLIER, Jean, 76 GUSTI, Dimitrie, 49, 50 GUTENBERG, J., 50 H HADÂRCĂ, Ioan, 104 HAFIZ, 60 HÄNDEL, G. F., 146 HARDY, Thomas, 100
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
34 O medie culturală? 44 Tezaure și priorități de tipărire 47 Lecturile lui Eminescu 52 Iașul sentimental? 63 De la generația pașoptistă la generația tânără 68 Locul ideal? 70 Poezia focurilor lăuntrice 73 Documente bibliofile 76 Pornind de la istoricul Turn al Goliei 79 Palatul în stil gotic flamboyant 81 Cercul care închide și deschide totul 83 Policromie fără egal 85 În atmosfera lirică de odinioară 87 "De la efecte spre cauze" 89 Scurte opinii critice 91 Care-i luna noastră? 93 Saloanele asachiene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În 1933 (anul nașterii lui Nichita Stănescu), intrau în librării: Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de G. Ibrăileanu, Rusoaica de Gib I. Mihăilescu, Maitrey de Mircea Eliade, Golia de Ionel Teodoreanu, Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Europolis de Jean Bart, Cartea nunții de G. Călinescu, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, plus alte proze care, deși neperformante, configurau o etapă de intensă emulație. Dintre volumele poeților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de spitalizare a instituțiilor Spiri-doniei i se adaugă aceea a altor spitale, din afara ei, care, deși mai mici, și-au avut importanța lor. Așa au fost ospiciile de alienați, cu o capacitate totală aproximativ 150 de paturi 5 (la Neamțu, Golia, Adam), spitalele evreiești, și ele cu un total de cel puțin 150 de paturi 6 (la Roman, Botoșani, Fălticeni, Iași și Galați), ospiciul comunității eline din Galați și câteva unități medico-sanitare ținând de Departamentul Justiției, precum casele de recluziune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Stamati), precum și altele, înființate ceva mai târziu, imediat după 1850: Hârlău (logofeteasa Pulcheria Ghica), Tătărași-Iași (logofătul Cantacuzino-Pașcanu), Vaslui (familia Drăghici), Bacău (Pavel Cristea). Inițiativei bisericești i se datorează deschiderea Spitalului din Roman, Spitalului din Tg. Neamț și ospiciile Neamțu și Golia. Obștea a înființat spitalul din Galați, iar Epitropia generală a Casei. Sf. Spiridon al doilea spital din Galați și spitalele din Focșani și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica Vodă) și Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sistematizare în această asistență, un început de specializare, constituind astfel o tradiție. Asistența psihiatrică de mănăstire, dar și de medicină generală a fost concentrată în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria, reputată a vindeca pe epileptici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria, reputată a vindeca pe epileptici și pe nebuni. Paul de Alep o descrie în 1663, când a vizitat biserica împreună cu patriarhul Macarie: "Acolo se află o veche și miraculoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
veche la mănăstirea care adăpostea reputata icoană. Cu timpul, adunându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, s-au rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se astfel la " Ospiciul de nebuni de la Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vinde-ca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic. Și anume, că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo; rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
erau îndrumați spre alte mănăstiri, ca urmare, după părerea noastră, a unor tradiții vechi sau poate a condițiilor foarte proaste existente atunci la ospiciul Neamț. (În 1855 protomedicul Ludovig Steege solicita chiar un local nou pentru ospiciile de la Neamțu și Golia "din cauza lipsei de igienă și a tratamentului inuman".) Astfel, la 6 mai 1847, Inspectoratul General al Miliției, face cunoscut Î.P.S. Mitropolit al Moldovei Meletie, prin Departamentul averilor bisericești, despre "tânguirea lui Costache Gheorghiu, fost militar, care este cuprins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bolnavii se puteau interna nu numai la Neamțu, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monostire"), deși, evident, Neamțu era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se îndrumau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, mai specializat, altul decât doar cetirile și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea Î.P.S. Mitropolitul Moldovei: Vasile a Panțârului, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu aprobarea Î.P.S. Mitropolitul Moldovei: Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, Ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc și casei tatălui său", sau "fiul mortului Dobre Focșeneanu" (și acesta alienat, decedat la Golia), "întrucât este așa de smintit că nu i se pot da nici hainele tatălui său", ca și căpitanul Florescu Gheorghe, șeful muzicii militare din Iași, care, "fiind bolnav de ochi și pierzând vederea, a început să prezinte simptome furioase"; G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Sănătății, diferențiau pe bolnavi nu numai după boala de care sufereau, ci și după criterii sociale. În adevăr, în același dosar, găsim, ca răspuns la cererea unor oameni simpli, rezoluții prin care aceștia erau îndrumați către ospiciile de la Neamț și Golia, unde condițiile materiale erau atunci precare. Este evident că, la mijlocul secolului trecut, asistența psihiatrică nu se limita numai la ospicii: alienații erau primiți și la alte mănăstiri. O caracteristică remarcabilă a asistenței psihiatrice de mănăstire a fost rolul ei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au căpătat un caracter de instituție sanitară, ceea ce a făcut ca alienații să polarizeze tot mai mult spre aceste unități și să beneficieze de tratament medical calificat. Ne oprim, în continuare, asupra unor aspecte mai semnificative ale ospiciilor de la Neamț, Golia și Adam, insistând nu atât asupra evoluției cronologice a acestor instituții, cât mai ales asupra climatului specific, ilustrativ pentru psihiatria timpului. Vom aminti, în limita documentației, și de alte ospicii și de nume de psihiatri, inedite până în prezent. OSPICIUL DE LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alte complicații între părți, în legătură cu desființarea unei băi etc. Calitatea asistenței alienaților lasă atât de mult de dorit încât, în 1858, Ludovic Steege, într-o cerere adresată domnitorului, menționează starea deplorabilă și lipsa de igienă a ospiciilor de la Neamț și Golia și insistă asupra necesității de a se construi imobile noi, după un plan care-i aparținea. Propunerea lui Steege nu a fost realizată. În același an, 1858, personalul ospiciului a devenit mai numeros. Ca răspuns al fizicului districtului Neamț, dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Frederich Muller, Emil Maks, Emanuel Lozinschi și Vicenția Udrițchi. În referatul întocmit către Ministerul Cultelor și instrucțiunii publice, dr. Cidac își exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil Maks, care era atunci medic primar la Spitalul de îmbolnăviți de minte de la mănăstirea Golia, din 1859, și pentru Emanuel Lozinschi. A fost numit doctorul Lozinschi. Până în prezent avem prea puține date referitoare la bolnavii îngrijiți în prima perioadă din istoria ospiciului, adică până în 1863. Ar fi, desigur, foarte interesant să cunoaștem în special tratamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thironu, care actualmente se găsește la Spitalul din (sic) Tg. Neamțu" etc... că, după vizita sa, dr. Thiron ca și dr. Russ la Golia trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]