607 matches
-
Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Mircea cel Bătrân (1386 - 1418) domn al Țării Românești Țara Românească a fost prima amenințată de înaintarea otomană care tindea să ajungă la Dunăre. -Mircea cel Bătrân a fost bun gospodar, diplomat și militar; -a beneficiat de o domnie lungă, fapt ce i a permis să aplice o politică de anvergură și să culeagă roadele în 32 ani de domnie; -în 1388-1389 și-a impus stăpânirea asupra Dobrogei; -în 1389 a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
zeilor)”. Situația aceasta, în care Zeus apare în sintagmă ca element dominant, este ulterioară, rezultată dintr-o structură primară, în care zeus = geos era obiect posedat de către pater, astfel că românescul gospodar însemna la origine “al pământului stăpân”. Comparând formele gospodar și Jupiter observăm că în forma latină (Ju-piter), ca și în cea umbrică (Iu pater), a fost anulată terminația posesivă -s prezentă la Jovis, forma de genitiv a lui Jupiter, formă în care partea a doua a sintagmei (piter) este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rodește și hrănește”: Γη, dor. Γά și Γαία „zeița pământului, prima care s-a desprins din Chaos”; instaurarea patriarhatului a fost marcată prin detronarea zeității feminine și ridicarea în funcție supremă a „tatălui ( = stăpânul) pământului”, evoluat prin traci în forma Gospodar, prin romani în forma Jupiter, în timp ce grecii aveau sintagma Ζευς πατήρ. Despre acesta din urmă se știe că inițial era una dintre multiplele zeități masculine locale: în Creta antică i se cinstea mormântul; în Iliada este menționat ca zeu al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sistemul de idei transformând monada formă-sens în divinitate creatoare. Etimologia globală reașează cuvântul în normalitatea devenirii lui făcând astfel posibilă înțelegerea numelor de zeități ca rezultat al evoluției semantice și formale a lexicului comun. În acest sens încheiem discuția despre gospodar arătând că it. Giove își are originea, împreună cu lat. Jupiter, în ideea de „pământ”, din care s-au desprins noțiunile de lumină, lume, cer, zi și altele. Se corectează astfel etimologia cuvântului rom. jos, a it. giú, giuso, gioso, la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și la ghicitoarea Safta, de la marginea pădurii, pentru a pune și ea în cale toate farmecele și nălucirile nepământene. Toate erau bune și frumoase dacă sătenii nu ar fi suferit din pricina căldurii. Primăvara și toamna căldura era suportată de vrednicii gospodari și odraslele lor, dar vara, când soarele dogoritor pogora asupra suflării sălașului, amestecându-se cu praful, purtat de vânturile năpraznice, sătenii parcă erau niște sfinți pustnici de la lăcașurile Eladei. De cele mai multe ori, truda lor era sortită pieirii, seceta punând stăpânire
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
MAMĂ Când vine primăvara, toată lumea se bucură. Întreaga natură își schimbă hainele. Pomii înmuguresc și păsărelele își fac cuib unde să depună ouăle. Apar primele flori, începând cu ghioceii și viorelele. Parcă o altă viață se înfiripează în toate. Oamenii gospodari au multe treburi de făcut. Ei trebuie să se îngrijească de animalele și păsările pe care le au în curte. Dar și de flori și de pomi, în același timp și cu aceeași atenție. Tot primăvara, gospodinele strâng ouă pentru
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ar ruga de tine. Auzi? Că în harbuzoaica asta, zace toată sămânța neamului harbuzesc!... Poate că am nimerit-o cu Nicanor, ăsta, încerca să se convingă, aparte, Petrea Păun. Poate că s-o mai schimba și el și se face gospodar. Poate că n-am aruncat sămânța în pământ pietros, ori între spinării, cum zice la Biblie, în pildele lui Iisus Hristos. Dar cine mai știe? Că la taică-său, acasă, iarna, nu se ostenea nici unul să rânească troienele... Ședea ograda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căputa lipsă a piciorului ferfeniță și îi băgau în anus degetul unei mănuși de cauciuc, printre bombardamente anglo-americane și alte apocaliptice năpaste ale războiului, care zdrobeau metodic tărâmurile nemțești, dărâmând orașe întocmite din palate și gări uriașe, construite de împărați gospodari, măcelărind, fără alegere, pruncii și muierile înmărmurite de spaimă, Iuga începu să rupă pe nemțește. Mai mult de atât, auzind mereu, pe grăsunele în halat, de la bucătărie, pomenind, ca într-un refren, ceva despre o mâncare Erbsen mit Speck, desluși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce an s-a născut? Deci, a urmat Cornel Braiu: povestește tătuca, precum că el le-ar fi răspuns: am fost adus pe lume, taman când venise în Țară, Vodă Cuza. Și eram mărișor când, Domn puternic și liberator și gospodar s-a rânduit Vodă Carol Întâiul Și acei tovarăși care umblau cu colectiva s-au mirat tare, făcând din buze: Țțț! Și iar Țțț! apoi i-au zis că: să trăiești, Moșule Braiu, o sută de ani! Iar Tata-bătrân și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
distribuie direct către rădăcinile plantelor, prin țevi, pentru irigații, montate în sol, nu la suprafața lui, pentru a evita evaporarea apei. NU MAI MERGE TOTUL DE LA SINE, S-A TERMINAT. ÎN FAȚA OAMENILOR EXISTĂ DOUĂ ALTERNATIVE: ORI DEVIN RESPONSABILI, HARNICI ȘI GOSPODARI, ORI MOR TOȚI. Țăranul român a muncit din greu, întotdeauna. Acum, vara, țăranul român devine grena, ca o bucată de carne rumenită în cuptor. Dar acum, pe lângă munca brută și istovitoare, mai sunt necesare și înțelepciunea și descoperirile științei și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Ele trăiesc natural - mai ține să precizeze versificatorul maghiar, la fel ca și confratele său Mátyasi - și nu sunt palide nici datorită modei, nici din cauza unei alimentații Încărcate”. În finalul poemului său, pe parcursul căruia arătase că sașii sunt harnici și gospodari, iar românii leneși și decăzuți, În timp ce aprecierea la adresa femeilor lor răsturna sensul comparației, György concluziona În felul următor: Eu nu spun că nu sunt oameni frumoși și printre sași Și că nu ar exista femei urâte și printre românce, Că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - și ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
are, nici pe departe, semnificația pe care și-ar fi dorit-o agentul, adică aceea că, din acel moment, el, Moromete, nu va mai avea căruță În gospodărie, va sărăci și mai mult și Își va pierde prestigiul de om gospodar. Aceste semnificații sunt departe de el. În jocul său, semnele căpătă o semnificație mult mai profundă, constituind un prilej de meditație asupra capacităților fizice limitate ale omului. Asta rezultă din Întrebarea adresată Însoțitorului care “apucase oiștea căruții și se opintea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și firea neamului lor". În aceste păduri de deal și de șes și-au găsit În primul rând refugiul înaintașii noș tri. Când se anunța primejdia, când cu ajutorul focurilor aprinse pe dealuri și a fumului se dădea "sfoară În țara", gospodarii suiau în car copiii și femeile și mânând dindărăt vitele și oile avuția cea mai de preț, se înfundau în codrii vecini, în care migratorii asiaticihunii, avarii, pecenegii, cumanii și tătariiînvățați doar cu întinderea slobodă a stepei se fereau să
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ideea doamna mai sus menționată, amintind de persecuțiile îndurate în vremea în care ,,binele” adus de tancurile sovietice între 1940- 1941, și mai apoi, după 1944, care s-a cuantificat în deportări și înfometare organizată, execuții și umilința muncii oamenilor gospodari în slujba colhozului, în menținerea RASSM într-un grad de înapoiere economică intenționată, cu o industrie concentrată în stânga Nistrului, în Transnistria, și plata produselor agricole și a salariilor înainte de disoluția URSS sub nivelul altor republici unionale. Un adversar potențial al
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
cu mare bunăvoință, dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - si ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungureasca. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Tica, așa cum îi numește, nu fără regret și vinovăție, fiica cea mică. După un prim și, de altfel, unic eșec amoros, Mària Sucutărdean se căsătorește cu Agustin Vălean, pretendentul ei ursuz și fără umor, însă de încredere și bun gospodar. Elanul Màriei de a-și gestiona căminul după regulile unui bun gust sumar este bulversat sistematic de dificultățile de comunicare dintre cei doi soți, idealismul ei, deși rudimentar și ușor de întreținut, fiind respins tot mai evident de bărbatul ce
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și ceva de ani, excelent „schema” și „scriitura” rebreanistă, a produs două romane care au avut un uriaș succes - decenii la rând, În manualele școlare! - și pentru că „aplicau” mizerabilele comandamente ale stalinismului cultural și politic - disprețul și ura față de țăranul gospodar și față de intelectual! Faptul că „forța sa creatoare” s-a oprit la treizeci de ani e un semn indubitabil al „talentului imitației” și de oportunism evident al lui T.P., dar criticii serioși, precum Crohmălniceanu, D. Micu și alții, care Îi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mereu spre dumneavoastră și Bârladul nostru drag. Ne-am întrebat, chiar și ieri, ce veți mai face? Cu ce vă mai ocupați? Dorim să credem că sănătatea vă este așa cum știm, adică bună și vă permite să fiți același bun gospodar, cum ați fost întotdeauna. Vă permite să coborâți și să urcați dealul pentru aprovizionarea cu cele necesare, să păstrați curtea și grădina tot atât de frumoase cum le-am cunoscut noi. Au trecut mulți ani de când nu am mai fost în Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea creșterii contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor de mediu și la asigurarea economiei naționale cu lemn, cu alte produse ale pădurii și cu servicii specifice. ... (2) Regia Națională a Pădurilor poate gospodari, pe baza principiilor enunțate la alin. (1), si suprafețe de fond forestier, proprietate privată sau aparținând unităților administrativ-teritoriale, pe bază de contract. ... Articolul 5 (1) Regia Națională a Pădurilor are ca obiect de activitate aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii
HOTĂRÂRE nr. 982 din 29 decembrie 1998 privind restructurarea Regiei Naţionale a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122735_a_124064]
-
în lucru, schitul de singurătatea mării, segment nepoluat turistic, pînă într-un kilometru hotelul următor, "Mănăstirea Sfinții Constantin și Elena 2 km", Costinești-Tabără intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu vilele, căsuțele, campingul și case de oameni gospodari, sală de sport din programul guvernului să ridice săli de sport, salvarea mării că n-a fost de băut, mumă în stratul mumelor, Costinești Sfîntul Pavel sau Mediterana, mecanicul coboară în halat să se lămurească, vine și oprește motorul, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și grea suferință, cel care a fost Dragoș Luchian, intelectual de marcă, specialist de clasă în domeniile economic, financiar și bancar. Despre Dragoș Luchian, regretatul George Muntean spunea: „Omul acesta grav, mediu de statura, sobru în gesturi și în îmbrăcăminte, gospodar și devotat familiei care îl înconjura la rându-i cu dragoste înțelegându-i îndeletnicirile și greutățile legate de ele, conștiincios în îndatoririle publice, animat de un patriotism fierbinte și de un civism exemplar. Să-i păstrăm recunoștință pentru darul de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
cu Manciuc răspunderea și au făcut pasajul. Iliescu mai povestește despre începerea sistematizării cartierelor Păcurari, Frumoasa, duse de Leonard mai departe. A murit în funcție. D. T.: A murit, săracul, destul de tânăr. Avea o percepție foarte bună. Și de om gospodar, dar și de om inflexibil, foarte dur în achitarea sarcinilor trasate. S. B.: Iliescu povestește că Iașul cam îi datorează toată perioada aceea, că a mișcat lucruri mari. Mai departe, Nicolae Manolache. D. T.: Nu-mi amintesc. S. B.: Pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pățit nimic. Nici dureri de burtă, nici n-a vomat și nici măcar diaree n-a avut. Nici dracul nu vrea să aibă de-a face cu el. Apa Prutului Ce nuntă frumoasă au avut Dorel și Natașa! Copii de oameni gospodari, nu glumă, cu acareturi fără număr, cu pășuni întinse prin munți și pomi fructiferi cît lumea. Dar ce, numai averea asta o aveau? Aveau animăluri, orătănii și porci. Dar ce porci! Cu slana cît un lat de palmă! Prin odăile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]