2,466 matches
-
trăiri înălțătoare. Așa mi-am purtat bățoasa indiferență prin băltoacele existențiale. Acum...degeaba-mi pare rău. Atunci trebuia să mă interesez: cine au fost călușarii aceia? Cum îi chema? Ce făceau ei în celelalte zile? Eh!..erau și ei niște gospodari obișnuiți. Gheorghe a’ lu’...Ilie a’ lu’...Oameni din sat. Ei nu au spus nimănui, nu s-au lăudat nicăieri, cine-au fost, ce-au făcut...Făcuseră un jurământ. Și ce să spună ei altora? Că fuseseră inițiați în niște
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
ea nu-i „tractoristă”, deoarece în satul lor bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan de cumplita foamete din anii 1932-1933. Nu
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
în Belgia din dulcea Bucovină pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tată fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamandă, dar cu toată familia vorbesc franceza și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” după ordinea ce domnește la casa lor. Iar după belșugul din ea... zici că este, fără
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Belgia_butoiul_cu_pulbere_al_europei_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
1370-1372 întemeiază mănăstirea Vodița pe teritoriul comunei Vârciorova (Mehendinți) cu ajutor de la domnitorul Vlaicu Vodă. Continuă să caute locul indicat pt mănăstirea poruncita lui în vis. Merge pe firul apei Tismana și undeva în nordul Olteniei este găzduit la un gospodar al carui fiu care păștea o turmă de porci în munte, se întoarce seara acasă plângând că i s-au pierdut porcii ,,la Chișătoare”. Există în zona o cădere de apă dintr-o peșteră și așa o numeau localnicii. Atunci
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
lor înfloritoare. La noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare mi-a fost bucuria când am aflat în urmă cu câțiva ani, prin 2009, că și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
omului nu constă în averea la care s-a angajat ca rob ci în bogăția lui spirituală la care, dacă ajunge, nu i-o mai poate fura nimeni. - gândurile rele sunt puse în fața noastră ca niște prilejuri de poticnire. - așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în planul creației la nivelul cosmosului. Referință Bibliografică: Cogito 4 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi
COGITO 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cogito_4.html [Corola-blog/BlogPost/355880_a_357209]
-
uscat, iar roțile făceau destul zgomot, și câinii din cătunul Delurenilor ieșeau în urmărirea drulețului necunoscut, o și zări pe Didina în pridvorul casei, care era mai surâzătoare ca în seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă. Bucuroși de oaspeți? - Vai... conașule Pandelică, mai întrebați?! Bine ai venit!... zice Didina care-l sorbea din ochii ei de mure coapte. Ce s-o fi petrecut în sufletul ei? Oare
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
sfințise în aceste zile piatra de altar ce avea să-i stea la temelie. Și, de câte ori coboram de la el, treceam pe lângă crucea care mai marchează și astăzi locul viitorului lăcaș în parcul de la poale, bucurându-mă pentru satisfacția sa de gospodar cu vocație. Pentru ca, pe neașteptate, cândva, să apară un joc întreg de refuzuri privind locul acestei catedrale, să se găsească altul pe cursul Dâmboviței pentru care iarăși să se facă măsurători și calcule, să se ajungă la un al treilea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
un fin și ușor examen de conștiință: - Ce dacă ne tragem din țărani cu două sau trei ierni de școală sau că am fost ocrotiți de Dascălii Doctori pentru diversele servicii neînsemnate, fie pe la piață, fie pe sub mașină, fie la gospodar acasă... Noi ne-am spășit râvnind la Cârja din care odrăslește arhibunăstarea. Îmi aduc aminte de unul, cu care am fost coleg la Sibiu, și care era ingineraș la bază (dar fără să practice meseria) hotărât să devină popă, după ce
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
clopoței și panglici colorate. Pe stea sunt pictate scene biblice. Pentru a demonstra unitatea mesajului de care aminteam, voi exemplifica prin recitarea cântată din trei zone diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. by http://uzp.org.ro/traditii-obiceiuri-datini-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
la înmormântarea sa, Preasfințitul Părinte Episcop Emilian Birdaș al Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
U Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colinda). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam de geamul luminat și cântam: Lămâiță portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La covrigi și
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_de_craciun_floarea_carbune_1355051258.html [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
munci, uneori dificile, pe care omul sau oama le fac chiar cu plăcere. În primul rând „hobby-ul” personal adică activitatea pe care o visez și când o execut nu mă obosește. Dar tot aici se include munca diurnă familiară. Gospodarul se îngrijește de întreținerea și repararea cuibușorului cât și a uneltelor gospodărești, pe când gospodina asigură gătitul mâncării și curățenia casei. Sunt tocmai muncile lui Hercules fără de care traiul nu este posibil. Dar majoritatea oamenilor neglijează aceste munci considerate o activitate
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496601470.html [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
o astfel de luptă doar unul trebuia să învingă. Clasamentul era cam instabil, în timp, trebuia încercat zilnic, pe cât de posibil era. Eram în clasa a doua, când s-a „copt” situația pentru o luptă crâncenă între un băiat de gospodari, Vasile a lui Ilac, și altul al lui Bubniac, un golănaș și bătăuș în egală măsură. După ce, la prânz, orele de școală se terminară, cei doi băieți au făcut ce-au făcut să se întâlnească pe pod, să clarifice cine
SETEA DE IERARHIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1404715216.html [Corola-blog/BlogPost/371033_a_372362]
-
ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos. El nu și-a trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste de neam. Educația profund creștină pe care i-o imprimă mama sa avea să sădească în
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452767690.html [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului Ignat, gospodar de frunte în satul lui, se spune că și-a omorât tatăl, însă nu pentru că a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: „Ignat împreună cu tatăl său, s-au apucat să taie și ei porcul. Când a vrut Ignat
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450173382.html [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul va
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450173382.html [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
prezența nedumeriților săi camarazi. Târziu, peste ani meniți să învăluie în pâcla uitării relele timpului, la o moară de grâu de peste apa Moldovei bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Pretul_dorului_de_casa_razboiul_in_gheorghe_parlea_1344768706.html [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
moale, în casă e cald și bine. Aici, nimeni nu le mai amenință viața. Nici chiar vulpea cea vicleană. Iepurica le-a adus mâncare din belșug din grădinile de zarzavat ce tocmai se spărseseră( fuseseră culese). Ca în fiecare toamnă, gospodarii lăsaseră din recolta obținută, câte ceva, atât pentru păsările cerului și animalele pământului. După ce au mâncat pe săturate, cu năsucurile vârâte în blănița mamei, cei doi iepurași au adormit fericiți! Și ca prin vis, auzeau un glas drag care le șoptea
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iepurici_si_iepurila_floarea_carbune_1355303062.html [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
de partid. Până când? Munca în zadar e la ordinea zilei. Dezăpeziri pe viscol. 100 de milioane de euro, spulberate în vânt! Mă întreb. Cine naiba i-o fi pus să candideze, să accepte posturi de decizie, dacă nu sunt oameni, gospodari de nădejde? Ce fel de mesaje transmit ei cetățenilor? Rău am ajuns! Nimeni nu iese să-și curețe trotuarul din fața casei! Unde sunt inițiativele private? Unde e solidaritatea comunității în cazurile extreme? Se așteaptă totul de la autorități. Unde-i poporul
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1391335481.html [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
Sau iarna, când ne agățam din zbor de câte o sanie trasă de cai. Nimeni nu se supăra de îndrăzneala noastră. Trebuia însă să fim atenți, să nu cădem sub sanie, sau sub roți, să nu fim accidentați. De aceea, gospodarii încetineau sania sau căruța când vedeau vreun copil alergând din urmă. Erau însă și unii care, dimpotrivă, dădeau bice cailor, să scape de copiii care alergau să se agațe. Alte ocazii de mers pe „blat” erau atunci când te primea cineva
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1405404390.html [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
plugului de ea. - Î-i pui și ei un antifurt? - Bine înțeles. Și Lary aduce din mașină o a doua căldare, mai pătrățoasă, semăna mai mult cu un bidon. - Nea Grigore, de ce m-ai ales pe mine? - Fiindcă ești om gospodar, cu tragere la muncă. Să știi că nu-i ușor. Nu vei mai avea sărbători de acum în colo și grijile vor crește odată cu bogăția. Ești acum un fermier în toată regula. Nu uita să te înregistrezi ca atare ca să
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
satele din jur pentru băutura de care dispunea. Avea vie altoită, avea pruni și alți pomi. Făcea mult vin bun și țuică tare și oricând era gata să bea un pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a grăbit să le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să clătim gurile? - Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_mamal_alexandru_stanciulescu_barda_1330905369.html [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci și vinuri, turtă dulce, kurtos kalacs, covrigi și
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]