1,864 matches
-
unde cuceresc Heracleea Pontică, apoi pradă Bithynia, Galatia și Cappadocia. În 268-269, goții și herulii organizează o incursiune în zona Mării de Azov, unde sunt pustiite regiuni ale Regatului bosporan, orașe din Kerci și Taman. În vremea împăratului Claudius II, goții împreună cu peucinii și herulii pornesc de la gurile Nistrului pe mare spre Tomis și Marcianopolis, ele au fost atacate dar n-au putut fi cucerite, în schimb, au fost cucerite Byzantion și Chrysopolis. Apoi, goții au pătruns prin Bosfor în Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Taman. În vremea împăratului Claudius II, goții împreună cu peucinii și herulii pornesc de la gurile Nistrului pe mare spre Tomis și Marcianopolis, ele au fost atacate dar n-au putut fi cucerite, în schimb, au fost cucerite Byzantion și Chrysopolis. Apoi, goții au pătruns prin Bosfor în Marea Marmara, unde au luptat cu flota romană. Ei au atacat Efesul, pe coasta Asiei Mici, Cyzicul, au ajuns în Hellespont, și apoi unindu-și forțele pe uscat și pe mare, asociați cu herulii, au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mici, Cyzicul, au ajuns în Hellespont, și apoi unindu-și forțele pe uscat și pe mare, asociați cu herulii, au asediat Thessalonic. La apropierea armatei lui Gallienus, ei au renunțat și s-au retras. După plecarea lui Galienus, luptele dintre goți și romani au reînceput cu rezultate indecise, cu victorii și înfrângeri. Flota goților și herulii au devastat insulele grecești Lemnos și Skyros din Marea Egee, orașul Atena a fost puternic lovit, fiind pustiit și ars. Întreaga Grecie este invadată de goți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și pe mare, asociați cu herulii, au asediat Thessalonic. La apropierea armatei lui Gallienus, ei au renunțat și s-au retras. După plecarea lui Galienus, luptele dintre goți și romani au reînceput cu rezultate indecise, cu victorii și înfrângeri. Flota goților și herulii au devastat insulele grecești Lemnos și Skyros din Marea Egee, orașul Atena a fost puternic lovit, fiind pustiit și ars. Întreaga Grecie este invadată de goți, prădată și pustiită. Orașele Argos și Sparta au fost distruse, iar insulele Creta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
goți și romani au reînceput cu rezultate indecise, cu victorii și înfrângeri. Flota goților și herulii au devastat insulele grecești Lemnos și Skyros din Marea Egee, orașul Atena a fost puternic lovit, fiind pustiit și ars. Întreaga Grecie este invadată de goți, prădată și pustiită. Orașele Argos și Sparta au fost distruse, iar insulele Creta, Rhodos și Cipru sunt prădate. În absența împăratului și a trupelor romane, o armată de uscat alcătuită din goți și heruli a pornit spre sud și a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pustiit și ars. Întreaga Grecie este invadată de goți, prădată și pustiită. Orașele Argos și Sparta au fost distruse, iar insulele Creta, Rhodos și Cipru sunt prădate. În absența împăratului și a trupelor romane, o armată de uscat alcătuită din goți și heruli a pornit spre sud și a prădat Macedonia, Thessalia și Beoția, a înaintat până la Dyrrhachium, pe coasta Adriaticii, pe care l-au cucerit. Armata romană condusă de împăratul Claudius II angajează o bătălie hotărâtoare cu goții la Naissus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
alcătuită din goți și heruli a pornit spre sud și a prădat Macedonia, Thessalia și Beoția, a înaintat până la Dyrrhachium, pe coasta Adriaticii, pe care l-au cucerit. Armata romană condusă de împăratul Claudius II angajează o bătălie hotărâtoare cu goții la Naissus, în 269, unde aceștia sunt zdrobiți, împăratul ia titlul de "Gothicus", iar resturile lor sunt urmărite de armată până la Munții Haemus. Luptele cu goții au continuat și sub Aurelian (270-275), în anul 271, el angajează mai multe lupte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au cucerit. Armata romană condusă de împăratul Claudius II angajează o bătălie hotărâtoare cu goții la Naissus, în 269, unde aceștia sunt zdrobiți, împăratul ia titlul de "Gothicus", iar resturile lor sunt urmărite de armată până la Munții Haemus. Luptele cu goții au continuat și sub Aurelian (270-275), în anul 271, el angajează mai multe lupte victorioase cu goții în regiunea Dunării de Jos, în urma cărora își ia titlul de "Gothicus Maximus". O nouă expediție a "sciților" (goți și heruli) are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 269, unde aceștia sunt zdrobiți, împăratul ia titlul de "Gothicus", iar resturile lor sunt urmărite de armată până la Munții Haemus. Luptele cu goții au continuat și sub Aurelian (270-275), în anul 271, el angajează mai multe lupte victorioase cu goții în regiunea Dunării de Jos, în urma cărora își ia titlul de "Gothicus Maximus". O nouă expediție a "sciților" (goți și heruli) are loc în 276, din zona Mării de Azov, ei pornesc pe mare și pe uscat de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Munții Haemus. Luptele cu goții au continuat și sub Aurelian (270-275), în anul 271, el angajează mai multe lupte victorioase cu goții în regiunea Dunării de Jos, în urma cărora își ia titlul de "Gothicus Maximus". O nouă expediție a "sciților" (goți și heruli) are loc în 276, din zona Mării de Azov, ei pornesc pe mare și pe uscat de-a lungul coastei estice a Mării Negre și, traversând Pontul, ei ajung până în Cappadocia, Galatia și Cilicia. Împărații Tacitus, Florianus și Probus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 276, din zona Mării de Azov, ei pornesc pe mare și pe uscat de-a lungul coastei estice a Mării Negre și, traversând Pontul, ei ajung până în Cappadocia, Galatia și Cilicia. Împărații Tacitus, Florianus și Probus au continuat luptele cu goții, ultimul se afla, în 278, în zona Dunării de Jos, luptând cu ei și cu aliații lor, sarmații, vandalii, gepizii și burgunzii. 12 Invaziile gotice (242-278), în provinciile răsăritene și sudice ale Imperiului, la care s-au asociat și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romane pe linia Dunării (275), retragerea armatei și administrației romane din Dacia a urmărit nu numai abandonarea unei provincii expusă atacurilor din toate părțile, dar și consolidarea sistemului militar defensiv roman. Retragerea aureliană nu a dus la pătrunderea imediată a goților în fosta provincie romană. De altminteri, după 275, Dacia, părăsită de pătura bogată de coloniști, nu mai era tentantă pentru goți. Pătrunderea și așezarea goților în teritoriile de la de la sud și est de Carpați, care au dus curând și la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din toate părțile, dar și consolidarea sistemului militar defensiv roman. Retragerea aureliană nu a dus la pătrunderea imediată a goților în fosta provincie romană. De altminteri, după 275, Dacia, părăsită de pătura bogată de coloniști, nu mai era tentantă pentru goți. Pătrunderea și așezarea goților în teritoriile de la de la sud și est de Carpați, care au dus curând și la izbucnirea unor conflicte cu foștii "aliați", daci, carpi și sarmați, nu s-a petrecut, în același timp, în toate teritoriile. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și consolidarea sistemului militar defensiv roman. Retragerea aureliană nu a dus la pătrunderea imediată a goților în fosta provincie romană. De altminteri, după 275, Dacia, părăsită de pătura bogată de coloniști, nu mai era tentantă pentru goți. Pătrunderea și așezarea goților în teritoriile de la de la sud și est de Carpați, care au dus curând și la izbucnirea unor conflicte cu foștii "aliați", daci, carpi și sarmați, nu s-a petrecut, în același timp, în toate teritoriile. Primele teritorii afectate de această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a petrecut, în același timp, în toate teritoriile. Primele teritorii afectate de această pătrundere au fost cele din nordul arealului (spațiului) dacic, în care, în a doua jumătate a secolului al III-lea d. H., au pătruns grupuri restrânse de goți. Înaintarea spre sud a goților s-a făcut treptat, zonele de podiș locuite masiv de populația dacică fiind evitate de migratorii veniți din nord. Așezarea goților în regiunile de pe malul stâng al Dunării, în vecinătatea frontierei romane s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în toate teritoriile. Primele teritorii afectate de această pătrundere au fost cele din nordul arealului (spațiului) dacic, în care, în a doua jumătate a secolului al III-lea d. H., au pătruns grupuri restrânse de goți. Înaintarea spre sud a goților s-a făcut treptat, zonele de podiș locuite masiv de populația dacică fiind evitate de migratorii veniți din nord. Așezarea goților în regiunile de pe malul stâng al Dunării, în vecinătatea frontierei romane s-a produs mai târziu, în prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doua jumătate a secolului al III-lea d. H., au pătruns grupuri restrânse de goți. Înaintarea spre sud a goților s-a făcut treptat, zonele de podiș locuite masiv de populația dacică fiind evitate de migratorii veniți din nord. Așezarea goților în regiunile de pe malul stâng al Dunării, în vecinătatea frontierei romane s-a produs mai târziu, în prima jumătate a secolului al IV-lea, după pacea cu romanii din 332, probabil, când ei au devenit foederati (aliați) ai Imperiului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au înaintat spre apus doar până în preajma fostului limes transalutanus, condiție impusă de romani, în 338, de a nu pătrunde pe teritoriul fostei provincii, așa se explică poate și pătrunderea mai târzie și limitată în Transilvania. În perioada tetrarhiei (285-305), goții au reluat atacurile împotriva Imperiului pe uscat, dar sunt înfrânți sistematic. În aceeași vreme, carpii își intensifică din nou atacurile (acțiunile) împotriva romanilor, uneori împreună cu goții și sarmații, dar și ei sunt înfrânți și colonizați în parte pe teritoriul roman
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
explică poate și pătrunderea mai târzie și limitată în Transilvania. În perioada tetrarhiei (285-305), goții au reluat atacurile împotriva Imperiului pe uscat, dar sunt înfrânți sistematic. În aceeași vreme, carpii își intensifică din nou atacurile (acțiunile) împotriva romanilor, uneori împreună cu goții și sarmații, dar și ei sunt înfrânți și colonizați în parte pe teritoriul roman. Secolul IV aduce chiar din primii ani schimbări esențiale în ceea ce privește situația etno-demografică a regiunilor din nordul Dunării de Jos. Acum se constată o creștere demografică semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. Acum dispare și nomadismul practicat anterior de sarmați. Componenta sarmatică nu lipsește din noua configurație etnică a secolului al IV-lea, dar ei devin sedentari în această perioadă. Transformările amintite atestă o nouă coloratură etnică. Așezarea goților în aceste teritorii dacice, la est și sud de Carpați, și organizarea lor în comunități rurale, în care se practică agricultura, creșterea vitelor și meșteșugurile casnice, reprezintă evenimentul semnificativ ce determină ulterior toate celelalte schimbări. Pe lângă goți, a doua componentă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
coloratură etnică. Așezarea goților în aceste teritorii dacice, la est și sud de Carpați, și organizarea lor în comunități rurale, în care se practică agricultura, creșterea vitelor și meșteșugurile casnice, reprezintă evenimentul semnificativ ce determină ulterior toate celelalte schimbări. Pe lângă goți, a doua componentă etnică este cea a sarmaților, care își organizează propriile așezări (vezi mai sus). Populațiile dacice, pe care goții le găsesc la instalarea lor în noile teritorii, se adaptează noilor condiții politice (istorice) impuse de goți. Acestea locuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care se practică agricultura, creșterea vitelor și meșteșugurile casnice, reprezintă evenimentul semnificativ ce determină ulterior toate celelalte schimbări. Pe lângă goți, a doua componentă etnică este cea a sarmaților, care își organizează propriile așezări (vezi mai sus). Populațiile dacice, pe care goții le găsesc la instalarea lor în noile teritorii, se adaptează noilor condiții politice (istorice) impuse de goți. Acestea locuiesc acum, în secolul IV, nu doar în zonele înalte (de podiș), ci și în regiunile de câmpie. Împrejurările noi din nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schimbări. Pe lângă goți, a doua componentă etnică este cea a sarmaților, care își organizează propriile așezări (vezi mai sus). Populațiile dacice, pe care goții le găsesc la instalarea lor în noile teritorii, se adaptează noilor condiții politice (istorice) impuse de goți. Acestea locuiesc acum, în secolul IV, nu doar în zonele înalte (de podiș), ci și în regiunile de câmpie. Împrejurările noi din nordul Dunării au avut consecințe și asupra vieții economice, regiuni întinse de câmpie, folosite anterior mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
câmpie, folosite anterior mai mult pentru pășunatul turmelor, au început să fie destinate agriculturii. Unitatea ce caracterizează arealul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov evidențiază legăturile directe și strânse între regiuni aflate la mare distanță între ele, explicabile prin rolul unificator al goților în cadrul acestei civilizații. Prin dominația lor politică și militară asupra întinsului areal est-european, în care au tutelat evenimente și fenomene istorice, goții au fost factorul determinant în apariția și evoluția culturii respective. Prezența goților este sesizabilă pe întreaga ei arie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
evidențiază legăturile directe și strânse între regiuni aflate la mare distanță între ele, explicabile prin rolul unificator al goților în cadrul acestei civilizații. Prin dominația lor politică și militară asupra întinsului areal est-european, în care au tutelat evenimente și fenomene istorice, goții au fost factorul determinant în apariția și evoluția culturii respective. Prezența goților este sesizabilă pe întreaga ei arie de răspândire. După instalarea lor în teritoriile de la Dunărea de Jos și Marea Neagră, istoria goților se va împleti tot mai strâns cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]