15,718 matches
-
anatomic. Bolile trupului au fost treptat descoperite, tratate dar ale sufletului? Omul este o parte trup și alta suflet. În cazul bolii sufletului, nimic nu e de ignorat Nu Întotdeauna Îi cunoaștem cauza. Întâlnim în uzuanța zilnică expresii ca: Mă grăbesc, alerg într-un suflet, am ceva pe suflet, i-am scos sufletul, și-a v dut sufletul, sunt alături cu tot sufletul, mi-a intrat în suflet, deci toate legate de suflet și despre care nici nu știm prea multe
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
Îmi caut explicații și nu reușesc să o găsesc.De iubit, în felul meu simț că îl apreciez. Totul, sau aproape totul îmi arată acest lucru.Și totuși? Ne-am început viața intimă după ce ne-am căsătorit. Nu ne-a grăbit nimeni și nimic. Nu pot spune că m-am simțit prea grozav dar mi-am spus că, în timp totul va fi suficient de bine. Au urmat câteva nereușite, munca lui era extenuantă și au existat câteva răbufniri chiar dacă eu
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
iubitul meu seamănă cu un vis.Ar fi putut fi un eșec și nu mi-aș fi iertat niciodată. Am trăit o viață de om în paralel. Acea zi, iubitul a suferit un accident care i-a fost fatal. Trecea grăbit pe locul marcat, dar a fost izbit din plin de o mașină al cărui proprietar s-a dovedit a fi fost în stare de ebrietate pronunțata. Era în divorț cu soția și plecase de la ea după o dispută fără rezultate
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
trebuia să mai mergem vreo zece minute și pe jos. Radu a intrat într-un magazine turcesc de produse de patiserie unde se vindea desigur și pâine, să ia câteva produse și pâine pentru masa de prânz. Trebuia să ne grăbim că mai aveam de mers și la Anvers, înainte de a o lua pe drumul de întoarcere spre Tongrinne. Referință Bibliografică: FESTIVALUL FLORILOR - NOTE DE CALATORIE IN BELGIA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
decretase” mama Ioana, după “citirea” cepelor sale în ziua de Sfântul Vasile, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când v-a cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe”. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ascunse printre brazdele de grâu unde au dormit peste noapte. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și o zbughește pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește iar în urmă încep să se vadă snopii aruncați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă speră
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, avea toate cele necesare pregătite aduceri pe lume a copilului. Mai trebuia niște apă caldă și a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă și pe doctorul Țigănuș, niciodată nu știi ce se poate întâmpla la o naștere, mai ales cum era cazul lui Jeni, tânără, fără experiență și la prima încercare. Natura și Cel de Sus au ținut
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
cu grijă, prin toate spațiile gurii lui, răsfățându-și în gând toate simțurile... Oare cum o fi mâncarea românească și, mai ales, mâncarea din regiunea ei? Discutase, mai demult, în Algeria, cu Maria despre lucrul acesta iar ea s-a grăbit să-i gătească ceva din carne tocată și orez despre care i-a explicat mai apoi că se numește “sarmale” dar că nu e tocmai ca “la ea acasă” unde găsea toate ingredientele, mai ales varză galbenă și moale, nu
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aseară a plouat din nou cu vise Coșmaruri adunate în tristeți Maci roșii zdrențuiți printre scaieți Și nopțile-au rămas cu uși deschise. Noian de stele , sori s-au stins grăbit Plângea Calea Lactee tremurând Plângeau toate iubirile gemând În destrămarea lor fără sfârșit. M-am logodit cu neiubirea printre ploi De lacrimi adunând uitări și dor Îmi voi aduce-aminte ce ușor Te-ai risipit departe de noi doi. Referință Bibliografica: M-
M-AM LOGODIT CU NEIUBIREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logodit_cu_neiubirea.html [Corola-blog/BlogPost/359613_a_360942]
-
români habar nu au cine sunt cei care îi reprezintă, cei cărora le-au dat girul pentru propriul și utopicul bine. Iată de ce trebuie ca românii să manifeste circumspecție față de clasa politică de azi, iată de ce românii trebuie să fie grăbiți cu răspunsul când este vorba despre cei pe care îi admiră și sunt modele. A ales teatrul care, ca și actorul nu are vrstă. A început la Teatrul Național din București și conduce azi Teatrul „Masca”. Drumurile sunt așternute în
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_malaimare_teoria_gestu_aurel_v_zgheran_1393848402.html [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
care-i va fi alături pe tot parcursul vieții călăuzindu-l prin poezie. Mircea Trifu cunoaște o singură forță în viața lui. Forța de a scrie și care nimeni și nimic nu-l va putea opri. Poetul parcă s-ar grăbi să lase moștenire versurile sale iubitorilor de poezie, el trece dincolo de hotarul imaginației și nu se sfiește să pătrundă tainele vieții și a morții: Trec poarta veșniciei, spre lumea altor vieți, / Să văd cum naște clipa, cât moartea are preț
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
Ușa se deschide rotindu-se după latura orizontală de sus și formează o deschizătură între latura orizontală de jos și pragul de jos, de aproximativ jumătate de metru Jalea se apleacă, vrea să arunce o privire pe sub ușă și se grăbește să-și satisfacă curiozitatea lăsată liberă. Nu reușește și atunci se întinde peste plăcile de granit ce formează pardoseala și privește de la acest nivel pe sub ușă un fel de prezentare care este de dimensiuni mici, adică nesatisfăcătoare. Curiozitatea îl impinge
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
ușa unui dulap metalic și o agață cu grijă pe un rastel aflat în interior. - Hai, lasă scara afară...atâta timp cât sunt eu aici, nu-ți va lua nimeni locul ! zice secretarul trăgând de el. -Nu, nu, nu ! - Hai că ne grăbim...ne apucă seara ! Sună o sonerie de telefon mobil care umple pe dată atmosfera cu sunete de clopoței si ciripituri de păsărele, care mai de care mai agitate. Până să fie scos la iveală dispozitivul, nu știi ce poate fi
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) Dimineața, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să apară toți proprietarii de bărci, dornici de-a merge la pescuit pe mare. Lansarea la apă a bărcilor se face
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442495509.html [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
aureolei câștigate. Nu se temea, nu-și cerea explicații. Înainta cu senzația că pereții se mișcau sesizabil, dilatând culoarul, fără să-l scurteze. Perseveră. Merse, merse, merse. Pierdu puterea de a socoti scurgerea timpului. Parcă trecuseră... Nu, nu știa cât... Grăbi pasul. Dalele culoarului, abia atinse, îi frigeau tălpile. Preocupat de înaintare, remarcă târziu că se desprinsese de paviment, plutind spre înainte. Capătul culoarului nu se întrezărea. Lumina iradiată de trup parcă-l îndepărta. Deveni nerăbdător. Își mișca brațele ca omul
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405883427.html [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
Preocupat de înaintare, remarcă târziu că se desprinsese de paviment, plutind spre înainte. Capătul culoarului nu se întrezărea. Lumina iradiată de trup parcă-l îndepărta. Deveni nerăbdător. Își mișca brațele ca omul zorit, încercând să bată aerul rece pentru a grăbi deplasarea. Constată că nu-l mai ascultau. Dimpotrivă, se depărtară de trup, cu palmele închegate spre spate. Se lăsă așa, dându-și seama că poziția era mai prielnică. Își spuse în gând, cu ușoară autoironie: regresez. Și omul-pasăre își contiuă
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405883427.html [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
învățase cum să le folosească. și el le-a folosit. După ce și-a măcelărit mama, Adam Lanza a luat din arsenalul lor de arme, mai multe încărcătoare pline cu cartușe, trei pistoale și o carabină automată Bushmaster apoi a plecat grăbit la școala Elementară Sandy Hook din apropiere. La școală, începuseră deja cursurile, iar ușa de la intrare era încuiată! Găsind ușa blocată, Lanza a spart-o cu focuri de armă, apoi intrând în școală a continuat să tragă în școlari și
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
proprietăți. Și o simți imediat la prăjire, după cât durează procesul de uscare și după ce o deguști”. Cum se prăjește cafeaua Prăjirea unei cafele durează între 12 și 16 minute, însă timpul optim de prăjire este, potrivit lui, de 15-16 minute. Dacă grăbești prăjirea, cafeaua își pierde din uleiurile esențiale, însă unii clienți o preferă așa. „Ideal este mediu prăjită. Ca să o faci mediu prăjită trebuie să fii atent. Nu poți să dai drumul la aparat și să pleci. Sunt o serie de
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea by https://republica.ro/drumul-unui-fost-sportiv-de-performanta-in-lumea-cafelei-regula-numarul-1-cand-iti-comanzi-o-ceasca-de [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
păscut. O trimit pe fie-mea a mică să ți-l aducă și, dacă mai ai nevoie de ceva, să-i spui ei! Atât a zis și s-a dus ca din pușcă, pe drum la vale. - O fi fost grăbit, că lăieții când te prind nu mai scapi ușor de ei, zise Petrică, rotind privirea pe bătătura curată, măturată de azi. „Plecă și asta așa de repede! cugetă Mărgăreta mai mult pentru sine, dar cu referire la lăiața tânără. Nici
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
coborau agale, acolo fiind capăt de linie, apare și făptura ei firavă. Dintr-odată, am devenit un bărbat fericit și mă gândeam că dacă a venit, înseamnă că i-a plăcut de mine. Cu florile în mână, m-am îndreptat grăbit spre ea. Atunci, pentru prima dată, buzele noastre s-au apropiat într-un simplu și scurt sărut protocolar. Dar eu jubilam: începutul fusese deja făcut. Veseli, am stabilit unde să mergem și, ținându-ne de mână, ne-am îndreptat pașii
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
jurnaliștii continuă să fie percepuți drept incomozi în cam toate societățile. Ne reamintim, desigur, cum chiar și presa din România a fost catalogată la un moment dat ca fiind „risc la adresa securității naționale”, etichetă pe care nu prea s-a grăbit s-o conteste nimeni la vremea în care se discuta despre jurnaliști chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (interesant este faptul că în doar câțiva ani totul s-a schimbat complet: un reprezentant al CNA tocmai a cerut
Intimidarea jurnaliştilor nu funcţionează! by http://uzp.org.ro/intimidarea-jurnalistilor-nu-functioneaza/ [Corola-blog/BlogPost/92548_a_93840]
-
ce spunea Blaga, de care faceți mult caz, si pe care o parte din universitarii de aici nu-l merită. Acesta spunea: „Academismul fără clasicism cu elementele lui romantice este scheletul unui mort!”. Celălat nu mai zise nimic. Se îndepărta grăbit pe aleea ce ducea în stradă. „Asta mănâncă la cantină. O plăti, oare? Am auzit că soția lui nu i-a gătit niciodată. Poate-s bârfe ... ”. Intra în cantină și se îndrepta spre linia de autoservire. Lua o tavă și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
această la conferințele lui. „Da ... da! Îmi aduc aminte. Stă, intoteauna în primul rând lângă ușa și pleacă imediat de cum termin. Nu așteaptă răspunsurile mele la întrebările studenților. De ce, oare!?”. După ce termină de mâncat, duse tavă la debarasor și se grăbi spre ieșire. În fața lui mergea studentă cu părul cârlionțat. „A terminat de mâncat mult înaintea mea”, gândi Constantin. După cum observa, fata parcă a micșorat pașii. „Să dorească oare să mă abordeze?! Trebuie să măresc pașii...”. Ajuns în dreptul ei, o întreba
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]