1,434 matches
-
sentimentului în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V. a tradus, pentru nevoile teatrului, din autorii dramatici mai cunoscuți ai vremii: August von Kotzebue (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, Ceasul de seară), Fr. W. Ziegler (tragedia Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte), Heinrich von Collin (Regulu), Eugène Scribe, ca și din clasici (Racine, Britanicu). O comedie din 1839, intitulată Voiaj din Podu Mogoșoaii pân-în Țigănia
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Scrieri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și pref. Cornel Cârstoiu, București, 1985. Traduceri: Heinrich von Collin, Regulu, București, 1834; Fr. W. Ziegler, Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte, București, 1834; August von Kotzebue, Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, București, 1836, Ceasul de seară, București, 1839; Eugène Scribe, Bertrand și Raton sau Meșteșugul de a conspira, București, 1846; [Autor neidentificat], Dragoste din copilărie, București, 1846; M. Régnier și Ch. Dupenty, Napoleon la Șoen-Brun și Sfânta
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Jurnalul unei gratuități, LCF, 1986, 24; Mincu, Eseu, 83-87; Al. Călinescu, Confesiuni și viziuni, CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
de pești învălmășiți cu stelele cerului răsturnat în vâlvătaia acvatică. Romanul Zahei orbul, mai curând o povestire mai întinsă, e odiseea picarescă a unui Samson valah. Pierzându-și vederea, Zahei, o namilă de om, ajunge învârtitor de roată la bâlci, grădinar, ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise cu mijloacele celui mai necruțător realism, apogeul viziunii tragic-grotești a degradării ființei umane fiind atins în pictura vieții de ocnă. Fără să caute culoarea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
că opera educațională este îndelungată și cere efort susținut. Pentru a avea loc această acțiune educativă este necesar un ambient educațional adaptat în care, încă din primii ani, copiii să poată găsi răspunsurile cele mai valide la fiecare problemă. Asemenea grădinarului ce se ocupă de fiecare sămânță în mod diferit funcție de factorii necesari încolțirii ei, creșterii și dezvoltării viitoarei plante, părintele trebuie să se ocupe de educarea fiecărui copil, în mod diferit, căutând în inima lui punctul accesibil binelui pentru că educația
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
De aceea, unele poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme ecologice/ arma ta de apărare să
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui Wells), Eugeniu Sperantia (Flori, propagandă, flori... ), Paul I. Papadopol (Prin Câmpina) ș.a., incluse în „Foița «Vremii»”. Se traduce din
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
kafkiene, la așteptarea beckettiană a unei epifanii care se dovedește nu doar absurdă, inutilă, ci și infernală. Tema e reluată în registre ușor diferite în nuvele precum Totul despre fugă, Partida, A doua zi, Amuzament cotidian, Noul deținut, Alegere de grădinar. Câteva proze, mai ample (Ferdinand, Sobrante Vega, Triumful talentului, Convalescența), unele chiar împărțite în capitole, se particularizează prin construcția dezarticulată: alternarea de planuri narative, uneori și de stiluri, registre, tonalități diferite, succesiune ilogică de întâmplări, sub care se ascund diverși
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
de cea simbolistă a timpului. Bat miezul veacului curanții (1951) și Lumina ochilor mei (1957) sunt evocări idilice, într-un limbaj vetust. În cărțile care îl reprezintă cu adevărat, Orga codrului (1966), Galerie cu autoportret (1968), Hingher și demiurg (1973), Grădinar (1980), Coroană de sonete (1992), predomină problematica general umană, temele metafizice. De aceea, ideologii literari ai regimului totalitar l-au considerat un poet „apocaliptic”. E o lirică meditativ-intelectuală, marcată atât de sobrietatea și muzicalitatea versului tradițional, cât și de polivalențele
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
sobrietatea și muzicalitatea versului tradițional, cât și de polivalențele și ambiguitățile versului modernist. Familiarizat cu lirica modernă europeană (îndeosebi cu cea franceză și cea germană), M. a impus un foarte personal repertoriu de metafore și simboluri, mai toate gravitând în jurul „grădinarului” și al „arborelui”. Poezia lui se axează pe „metamorfoze” și „altoiri” între microcosmos și macrocosmos, pe raporturi ale eului poetic cu pământul, cerul, timpul, veșnicia, dispariția, precum și pe o continuă suită de „identificări” metaforice ale eului liric cu toate regnurile
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
Nekrasov, M.I. Lermontov, A. A. Blok ș.a SCRIERI: Preludiu, pref. Mircea Streinul, Cernăuți, 1940; Bat miezul veacului curanții, Chișinău, 1951; Lumina ochilor mei, Chișinău, 1957; Orga codrului, Chișinău, 1966; Galerie cu autoportret, Chișinău, 1968; Hingher și demiurg, Chișinău, 1973; Grădinar, Chișinău, 1980; Coroană de sonete, Chișinău, 1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970; Ovidiu, Elegii din exil, Chișinău, 1972; R.M. Rilke, Elegiile din Duino, Chișinău, 1977; Paul Valéry, Vrăji, Chișinău, 1979; Paul Verlaine, Poezii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, „Orga
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
pref. Ion Pillat, București, 1935 (în colaborare cu Ecaterina Săndulescu). Traduceri: Al. Vlahuță, La Roumanie pittoresque, București, 1903; Mihai Eminescu, Quelques poésies, București, 1910; Shakespeare, Regele Lear, București, 1911; Robert Browning, Mildred (O pată pe blazon), București, [1912]; Rabindranath Tagore, Grădinarul, București, 1913; Maria, Regina României, Visătorul de vise, București, 1914, Ilderim. Poveste în umbră și lumină, București, 1915, Patru anotimpuri din viața unui om, București, 1915, Povestea vieții mele, I-III, București, 1934-1936; Elisabeth Barrett Browning, Sonete portugheze, București, 1915
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
care, conform opiniei generale, primesc ajutorul social pentru acest gen de munci și este datoria lor să presteze acest tip de activitate în folosul comunității. La nivelul satelor Trifești și Zaboloteni s-a constituit o asociație a udătorilor, reprezentând interesele grădinarilor locali care solicită apă subvenționată pentru irigarea grădinilor de legume. Un aspect important este că, doar prin constituirea lor într-o asociație aceștia pot beneficia de subvenția oferită de stat, iar acest lucru a determinat în rândul elitei profesionale locale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
profesionale locale (președinții de asociații agricole, șefului Camerei Agricole de la primărie, directorul școlii) conștientizarea nevoii de agregare a intereselor individuale. O concluzie care se poate desprinde este că asocierea se realizează numai în cazuri de strictă necesitate (de exemplu, cazul grădinarilor care au protestat pentru păstrarea subvențiilor pentru apa folosită la irigații) și reprezintă mai mult o strategie de succes în exercitarea presiunii asupra autorităților și în modul de exprimare a protestului. În satul Trifești există și două asociații agricole în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu lacrimi abia mijite, sfios și mișcător, despre rugăciunea lui Iisus, atunci crusta păcatului se dezlipește și îți este frică de reîntoarcerea în lume. Intuițiile basmelor din copilărie primesc o definitivă confirmare: odaia sufletului luminat se bucură de chipul unui grădinar cu barbă albă - cel care, iubind florile și albinele cu egală tandrețe, nu găsește timp pentru vorbirea de rău. Pacificat, bătrânul înțelept îngrijește salcâmii ca pe niște orhidee și se îmbată de miresmele Duhului. În palatul cu multe odăi al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
actul ruminației, cât și în taina Euharistiei, fără invocarea Duhului - adică în absența epiclezei - nu se poate vorbi despre prefacere. Conversația nevăzută cu Logosul presărat în câmpul creației și pământul Scripturilor seamănă cu arta grădinăritului. Euharistia este primăvara parfumată a grădinarului, care, precum trandafirul lui Angelus Silesius, crește și înflorește ohne warum... Grădinarul tâlcuitor de înțelesuri va fi fericit să adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
absența epiclezei - nu se poate vorbi despre prefacere. Conversația nevăzută cu Logosul presărat în câmpul creației și pământul Scripturilor seamănă cu arta grădinăritului. Euharistia este primăvara parfumată a grădinarului, care, precum trandafirul lui Angelus Silesius, crește și înflorește ohne warum... Grădinarul tâlcuitor de înțelesuri va fi fericit să adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții noastre cu înțelepciunea Cuvântului se răspândește în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o regiune unde vînau balene și oricît ar contrazice străvechea zicală „a vinde castraveți la grădinari“, asemenea lucruri se întîmplă uneori în realitate; în cazul de față, căpitanul Derick de Deer ținea efectiv în mînă un polonic, așa cum afirma Flask. De îndată ce căpitanul se urcă pe punte, Ahab îl luă la întrebări, fără să se uite la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scrâșnește din toate măselele) „Tovarășul Stalin” (se uită la noi din Kremlin) Să fim demni tovarăși, să lovim din plin!”. (Florin MUGUR. - Dumitru, Ibidem.) „ - Întrebarea se pune direct, ca pe câmpul de luptă: Ce avem de făcut pentru pace? Suntem grădinarii cuvintelor și În grădinile noastre cresc oameni Laolaltă cu noi printre pomii de viață ai viitorului, Trăind pentru zorii ce, roșii, se vor desface. (Ă). Semințele florilor roșii, din luptă crescute, Florile păcii, ale luminii și libertății, Le presarăm la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vor desface. (Ă). Semințele florilor roșii, din luptă crescute, Florile păcii, ale luminii și libertății, Le presarăm la răspântii; crescând, Înflorind să le arate drumeților Căile drepte către grădina cea mare Plivită de rănile-amare ale scaieților. (Ă). (Ben CORLACIU. - Suntem grădinarii cuvântului. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.). „Tovarășe! cu pumnul voințelor să zdrobim normele ce ieri au fost o victorie Maiul aducă pe grafic noi cifre Și ziua cu zi Și anul cu an Să ne aducă mai aproape
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o concluzie diriguitoare. Nu Înțeleg să sprijin opere slabe, naive (Ă) pe simpla lor adeziune la tabăra progresistă (Ă). A urmări cu consecvență rolul funcțional al criticii, de creștere a literaturii, de formare a talentului, nu Înseamnă a face pe grădinarul olandez care se plimbă benign, cu luleaua În gură și cu stropitoarea În mână printre straturi. Nu Înseamnă aceasta pentru că viața (și literatură nu ies din ea) nu e o grădină olandeză. «A scrie despre ceva dăunător fără furie Înseamnă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se promite a fi dezvăluit În partea a doua a comentariului, ceea ce Ovid S. Crohmălniceanu 66 și face, dar numai parțial, căci, după o definire a tipicului, cu aplicații la Gogol și Petru Dumitru, autorul revine la ipostaza dintâi de „grădinar olandez” ce-și plivește, cu scop profilactic, grădina, adăugând listei inițiale alte „arme de luptă” cu Încărcătorul blocat, cum ar fi nuvelele semnate de Gh.Talaz, Al. Șahighian, Petru Vintila, schematice și insuficient ancorate În realitate: „În figura Domnișoarei Eleonora
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează aceste plimbări (Victor Felea În poezia Ogorul, Ion Motoarcă În poezia Marele grădinar, Ion Brad - În parte - În ciclul Lumină peste Țara Oașului etc). Dar - ceea ce este mai grav - i-a Îndemnat uneori să sublinieze ostentativ importanța propriei lor persoane, uitând tema propriu-zisă, așa cum s-a Întâmplat cu Baconsky În poeziile După două mii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vă face să gustați din bucuriile grădinăritului ecologic. Capitolul I Ce trebuie să aveți și ce trebuie să știți? Uneltele Uneltele de care aveți nevoie pentru a vă apuca de cultivarea grădinii dumneavoastră sunt cele pe care le posedă orice grădinar care se respectă: bineînțeles, vă veți sluji de ele atât în grădina cu flori, cât și în grădina de legume. Pentru pregătirea propriu-zisă a solului, veți folosi un târnăcop, o lopată, o roabă, eventual o furcă pentru bălegar și o
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și D=C. Luna în urcare, luna în coborâre Atenție, nu confundați luna în creștere cu luna în urcare! Sunt două fenomene distincte, pentru că luna poate fi în același timp în creștere și în coborâre. Este o realitate pe care grădinarii experimentați o vor confirma: trebuie să țineți cont de datele lunii în urcare și în coborâre dacă vreți să fiți în armonie cu astrele! Bun, ce deci este luna în urcare? De-a lungul nopților, puteți constata dumneavoastră înșivă că
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]