2,209 matches
-
spre port, încet, încet pe firmamentul cerului a aparut dinspre Odessa un norișor, apoi altul, iar în jumătate de oră cerul a devenit negru că smoala. S-a pornit o furtună cum rar mi-a fost dat să văd. De la grăniceri până la posturile de control, nu era țipenie de om pe afară. Pe furtună și ploaia aceea teribilă am descărcat Bibliile, și le-am încărcat în remorci. Cu toate că acolo controalele erau foarte dese, pentru că se făcea contrabandă cu țigări și cafea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
Pe furtună și ploaia aceea teribilă am descărcat Bibliile, și le-am încărcat în remorci. Cu toate că acolo controalele erau foarte dese, pentru că se făcea contrabandă cu țigări și cafea, în momentul când noi am trecut pe la toate punctele de control grănicerii doar ne făceau semn dinăuntrul gheretei lor "Treceți, mergeți, plecați, nu ieșim afară să vă controlăm". Am văzut atunci că Dumnezeu, care este Dumnezeul universului, poate să pună în mișcare marea, furtună și cerurile pentru cauza Lui. După alte astfel
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
noi. Câmpul pe care cu vreo 20 ani în urma era arat și semănat, acum este plin de armate întregi de scaieți uscați, mai ceva ca în romanul Ciulinii Bărăganului a lui Panait ISTRATI. În punctul unde odată era pichetul de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile clădiri mai sunt în picioare doar câteva cu tendința de a se dărâma. Trecem prin satul Nicolinț un sat cândva cu o agricultură intensă, unde oamenii au multe hectare de
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
imbolnăvesc ... Fiind la școala de gradați am avut parte de o instrucție căprărească - iar eu am avut parte de o pregătire în plus -, școală pe care nu am reușit să o termin pentru că ne-au trimis la lotul sportiv al grănicerilor deoarece eram legitimat la o echipă de fotbal juniori din divizia C, echipă de fotbal la care nu am stat prea mult pentru că eram moale. La lotul sportiv am ajuns să joc volei cu toate că legitimația era la fotbal iar voleiul
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
casă - da ce să vezi, nu numai că nu m-a lăsat dar ma trimis unde a înțărcat mutul iapa, prin Moldova într-un cătun uitat de toți și de toate, departe de lume și de viață. La punctul de grăniceri unde m-au trimis comandant era unul mutat disciplinar. Era de al meu. Ajung să mă împrietenesc cu el și o țineam tot într-un chef, mergeam cu șareta prin satele învecinate pe la nunți și întreceri de volei, chefuiam de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
de al meu. Nu m-a putut ajuta așa că m-am prefăcut în continuare că trebuie să fac rezecție la dinți din cauza infecției reușind să stau acolo fără să mă trimită nicăieri pentru ca apoi să ajung iar la punctul de grăniceri. Comandantul era schimbat, era mai rece cu mine dar încet, încet timpul trece și ajung la liberare. Bucuroși că s-a terminat armata ne trimite la companie pentru ca de acolo să luăm autobuzul până la tren, era un frig și o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
închinate colindele adunate buchet în spectacolul „Acasă de Crăciun”, în răstimpurile cu sărbători ale calendarului, de fiecare dată Fuego le aduce în dar cântecul. Românii risipiți în laturile lumii, în căutare de muncă, nu au în jurul țării lor hotare cu grăniceri neplânse la plecare. Mai ales capătul de țară de la Vest e unul cu granițe de părinți și mai ales capătul de țară de la Răsărit e unul cu granițe de frați! Iar de Crăciun, un cântec îi primește ca brațele, pe
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Dar... a avut loc revoluția și... s-a pus hotarul la Nistru, care a despărțit-o pentru mult timp pe bunica de casa unde s-a născut, de părinții de pe malul drept al acestui râu nefericit. Sârma ghimpată și ,,bravii” grăniceri nu-i permiteau măcar să asculte vocile rudelor de pe malul opus, să afle dacă sunt sănătoși și dacă mai sunt în viață. Doar vântul hoinar, ca un trădător, împrăștia vocile pe fășia neutră a bietului Nistru, ale cărui ape se revărsau
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtînd în față icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Sovieticii au deschis focul în plin cu mitraliere, secerîndu-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia, trași cu caii și îngropați de-a valma cei uciși cu cei răniți, după
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
cu practicile naziste. Țăranilor moldoveni nu le rămâneau, în condițiile date, decât câteva perspective, privind viața sau moarte: să treacă Nistrul în Basarabia aflată sub administrație românescă, cu riscul de a fi împușcați de soldații armatei rosii (în postură de grăniceri), să se spânzure sau să moară de foame (“umflați”), să se revolte, cu prețul impușcării sau deportării. Iată, în întărirea celor de mai sus, căteva exemple. Numai în trei luni din iarna anului 1933, doar într-o arie limitată a
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer ascuns cândva în suflet drept comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră, un trist cuvânt pe care nu l-am spus, un boț de lut să-mi fie mâine trupul
UN ZBOR CU O ARIPĂ ÎN ŢĂRÂNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354535_a_355864]
-
administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul de grăniceri, de „păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin roditoare. De aceea, locuitorii Ocolului au fost „întru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Zarandului care se întinde până în sudul Transilvaniei, în nordul Maramureșului, în Abrud, în Câmpeni. Continuând pe firul istoriei, în anii 1763 - 1764, au loc Revoltele de la Salva (Năsăud) și de la Madefalva (Ciuc). Îndemnul la această revoltă a fost dat de grănicerul de peste 100 de ani Tănase Todorău din Bichigiu, care fusese eliberat din închisoare în iunie 1750, din cauza bătrâneții. Acesta, fiind luat în „chezășie” de mai mulți săteni din Bichigiu, precum și de Ion Coșbuc din Hordou. Constatând că, încă Ardealul fierbe
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Bihor. După ce a cuprins și Maramureșul, suflul răscoalei s-a răspândit și în comitatul Bereg din Ungaria răsăriteană. Ținta răsculaților: Să fie liberi de iobăgie; să fie puși în libertate arestații de la închisoarea Galda; să fie militarizați și înrolați la grăniceri. Dar, și lupta împotriva nobilimii, în unele locuri și împărțirea averilor acestora, averea mobilă, moșiile, distrugerea mijloacelor de exploatare a nobilimii, a monopolului morăritului, încetarea robotei la nobili. În unele localități iobagii au pus la muncă pe nobili în locul lor
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
din 14 noiembrie 2011. Din brațe visul m-a scăpat În clipa când am auzit Cum ceața, zorii i-au crăpat Și firul ierbii-a umezit. Mi-am ridicat ochii spre cer, Rugându-mă la o zi nouă, Cearceaful, vechiul grănicer, L-am ambalat, afară plouă. Privesc prin pânza ploii, deasă, Căutând soarele absent, O liniște dulce m-apasă, Din nou ai fost, în vis, prezent. Mă-mbrac în liniștea smerită, Aceeași haină, ca și ieri, Să par o piatră nelovită
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Ascunsă bine-n calendar. Citește mai mult Din brațe visul m-a scăpatîn clipa când am auzitCum ceața, zorii i-au crăpatși firul ierbii-a umezit.Mi-am ridicat ochii spre cer,Rugându-mă la o zi nouă,Cearceaful, vechiul grănicer,L-am ambalat, afară plouă.Privesc prin pânza ploii, deasă,Căutând soarele absent,O liniște dulce m-apasă,Din nou ai fost, în vis, prezent.Mă-mbrac în liniștea smerită, Aceeași haină, ca și ieri, Să par o piatră nelovităDe
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
care a străbătut permanent ca un fir roșu toată această manifestare. În anul 1764, an de prigoană în Imperiul Austro-Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
și nu în ultimul rând, cel mai impresionant dintre ele, Aphrodite Hills, construit în ultimii ani, în zona Petra tou Romiou, nu departe de renumitele stânci ale Afroditei. Numele grecesc Petra (piatră) este asociat cu legendele din vremurile bizantine despre grănicerii care străjuiau coasta cipriotă aici. Se spune că atunci, unul dintre aceștia, Digenis Acritas, a reușit să țină departe de insulă jefuitorii și pentru a respinge unul dintre atacuriloe acestora, a clătinat o piatră imensă de pe malul stâncos, prăvălind-o
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
ÎN ȚINTIRIM Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Un câmp de flori mă-ntâmpină în prag Și-un clopot atârnat de cer, Veghindu-și codrul crucilor de fag Ca un metalic grănicer. * Mă pierd printre grilajele de fier Ce-mprejmuiesc pământ retrocedat Prin act emis în Eden și în Cer Pe vremea lui Adam, întâi Creat. * Din mute file-ngălbenite, Cu autori de testamente, Rostesc cuvinte scrijelite Făcând prezența unei lumi absente * Și-
ÎN ŢINTIRIM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358476_a_359805]
-
au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau neprecurmat și erau gata oricând să frângă cu peptul lor
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
bob de rouă se topea în zi de vară Când văzu, în lada veche, ceasul unei stări de seară; Ea gonea spre râuri limpezi, n-avea drum prin preajma lui, El - ceas prăfuit și singur, ea - secunda nimănui... Peste drum toți grănicerii s-adunaseră la sfadă; Aveau ordin să distrugă clipele de promenadă! Cine, ce-ar avea cu mine? se-ntrebă țesându-și fire, Nu prezint niciun pericol, sunt doar strop de amintire! Și zbură cu mii de fluturi peste jocu-amețitor Dovedind
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
sărac? Se-nălță în valuri scumpe, ea, secundă între stepe Căutând în grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă Strălucind în strai de gală. De ce oare să se teamă? S-a făcut tăcere-ndată, grăniceri-au obosit; Își luă zborul și deodată-n ceasul vechi a poposit. Nu te teme, zise-o voce răgușită de chemare Iată, locul tău e veșnic îmbrăcat în așteptare! Vino să culegem vise, să le dăm stropi de izbândă Soarta
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
un petic în decor, Ea purta cărarea-n mare, el în vârful crestelor, S-au pictat pe roata vremii, pe aripa-i grea și seacă Dar păcat, niciunul însă n-a simțit că stă să treacă. N-au văzut cum grănicerii, la apelul de cu seară, Plănuiau în șapte feluri să-i topească-n nopți de ceară; S-au trezit într-o trăsură, ea - în lacăt spre apus, El - în tropot de legendă ce mergea în sens opus. Se zăresc în
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
nici Beldie nu știa prea multe, decât ceea ce știau unii dintre colegii de internat. Astfel însuși marele știutor Beldie, avea să afle multe despre moș Lică și despre Grapă. Vorbind însă despre locul internatului, acesta era un fost pichet de grăniceri austro-ungar, când localitatea unde se aflau nu se știa din care stat face parte; din România sau Marele Imperiu Austro- Ungar? Aceste întrebări nu le cunoșteau pe atunci nici istoricii, dar mai precum micii elevi! Istoria va dovedi că hotarul
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]