557 matches
-
avea 15.625.000.000 de legături. Altfel spus, la o distanță de șase legături, q ar fi conectat cu fiecare persoană de pe planetă. Principiul multiplicării repetate nu oferă însă o explicație realistă a efectului Lumii Mici, deoarece conectarea specifică grafurilor aleatorii nu ține cont de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător între indivizi, asemenea unui graf Erdős, ci în funcție de anumiți factori, precum proximitatea fizică și homofilia. Watts și Strogatz (1998) au explicat problema Lumii Mici combinând ideile lui Granovetter (1973) cu privire la legăturile slabe cu rezultatele empirice produse de Milgram (1967) și Travers și Milgram (1969). Astfel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adăugat în mod aleatoriu un număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face prin intermediul legăturilor dintre puncte vecine. În figura 3.23a, între nodurile 18
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceste legături permit conectarea pe distanțe mai mici a unor noduri altfel foarte îndepărtate. Explicația oferită de Watts și Strogatz (1998) și Watts (1999) pentru problema Lumii Mici este similară exemplului de mai sus. Aceștia au observat că, într un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect ordonat, în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă în acest graf perfect ordonat la fiecare 10.000 de legături ordonate se adaugă aleatoriu o legătură, atunci gradul maxim de depărtare scade de la 60 de milioane la 8; iar dacă la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța maximă dintre două noduri scade la 5. Așadar, explicația oferită de Watts și Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod între două puncte, altfel aflate la distanță. 4. Rețelele de schimb Confruntată cu dificultăți financiare, o cunoștință îndepărtată i-ar fi solicitat baronului de Rothschild
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
negociere. În aceste situații, schimbul este operaționalizat sub forma acordurilor cu privire la împărțirea unei cantități fixe de resurse sau de puncte de profit. Subiecții sunt conectați unul la celălalt într-o structură de rețea (care poate fi reprezentată sub forma unui graf). Faptul că un subiect este conectat la un altul sau la mai mulți îi permite acestuia să facă oferte și să primească contraoferte de la aceștia cu privire la modul de împărțire a resurselor sau a punctelor de profit. Figura 4.2 reprezintă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
muncă, unele teorii asupra rețelelor au explicat satisfacția, puterea, performanța, comportamentele nonetice și demisia ca efecte ale rețelelor sociale. Comunitățile sociale au fost investigate din punctul de vedere al structurii relaționale, considerându-se că acestea pot avea caracteristici similare unor grafuri precum cele de tip lume mică sau cele aleatorii. În acest sens pot fi oferite ca 192 REȚELELE SOCIALE exemple studiile asupra rețelelor de coautorat (Moody, 2004), asupra comunităților din industria cinematografică sau cercetările centrate pe fenomenele de interlocking directorates
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
redusă, caracteristicile sistemului original. Modelul fizic se realizează pe teoria similitudinii și trebuie să păstreze principalele legi de funcționare ale sistemului original. Modelul matematic este o reprezentare a sistemului prin intermediul simbolurilor și structurilor matematice de tipul ecuațiilor algebrice, diferențiale, inecuațiilor, grafurilor, matricilor, în vederea cercetării și previzionării comportamentului sistemului. La conceperea modelului matematic se lucrează cu acele caracteristici ale sistemului care admit formalizarea, adică permit transpunerea lor în relații matematice. Modelul matematic va esențializa sistemul analizat și va prelua numai parametrii importanți
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
prestabiliți pentru care efectul factorilor de zgomot este minim. Meritul deosebit al lui Taguchi constă În faptul că a simplificat considerabil acest demers prin fundamentarea unei colecții de matrici fracționate standard și a unui set de ”accesorii” (tabele triunghiulare sau grafuri liniare) care facilitează utilizarea matricilor standard și permit adaptarea acestora la o varietate de situații posibile Întâlnite În practica industrială. Minimizarea consumului de timp și a costurilor ocazionate de efectuarea măsurătorilor statistice devine astfel posibilă prin testarea unei fracțiuni modeste
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de-a baba oarba, locuitori ai "țării B (bătrîni și bolnavi)". Adică toți cei de care nu (mai) vrem să știm... Urmează, la rînd, cei care nu vor să știe de noi și de regulile noastre, vînzătorii din talcioc, maeștrii "graf-ului", prostituatele, homosexualii. Abordări diferite, de la empatie, chiar tandrețe, pînă la povești dureroase de familie, "exorcizate" așa și, în fine, la "autoficțiuni" provocate, pe o temă dată, reușesc, fără filistinisme, să informeze și să ne provoace, eventual, o reacție. De
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
obiecte sanitare etc. Asigurăm materiale, garanție, seriozitate. Tel. 210924, 221104, 0722663005. JALUZELE ORIZONTALE din aluminiu, JALUZELE VERTICALE textile, RULOURI PLASTIC, plase contra insectelor, garanție, măsurători, montare gratuite. Tel. 210924, 221104, 0722663005. Tinichigiu, execut lucrări de tinichigerie, jgheaburi, burlane, dolii, șorțuri, grafuri, execut ventilații din tablă de inox. Repar acoperișuri din tablă și țiglă. Tel. 456804, 0723443119. Autorizat de Electrica, execut instalații electrice, sanitare, încălzire, în cupru, pexal, desfundări canalizare, hote. Tel. 209265, 0740956466. Autorizat, verific contoare, schimb coloane de încălzire, vane
Agenda2004-24-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282535_a_283864]
-
Vegetale și Alimen- din 24 martie tatiei 1993 5. Comisia Interna- Paris 1950 1965 Ministerul Hotărârea condu- țională de Culturii cerii Academiei Numismatica Române 6. Organizația Inter- Praga 1968 1970 Ministerul România participă națională a Sceno- Culturii din anul 1970 grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
și fizicianul Alfred Schild. Douăzeci de mii de ani în viitor, Cass o fiziciană de pe Pământ, călătorește pe stația orbitală Mimosa unde face o serie de experimente pentru a testa limitele "regulilor Sarumpaet", un set de ecuații fundamentale din ""Teoria Grafului Cuantic". Însă aceste experimente dau naștere unei sfera care conține ceva mult mai stabil decât vidul, care se extinde cu jumătate din viteza luminii, conform unor legi generale situate dincolo de regulile Sarumpaet. Populația locală este obligată să fugă spre sisteme
Scara lui Schild (roman) () [Corola-website/Science/323599_a_324928]
-
dovedește a fi mai complicată decât credea oricine, iar subiectele obișnuite ale lui Egan despre simulare și metafizică cuantică sunt duse la extrem; afkăm astfel că un univers ordonat există într-o zonă de haos, ca rezultat direct al structurii grafului cuantic, în care particulele elementare, interacțiunile fundamentale și spațiu-timp-ul sunt cazuri particulare.
Scara lui Schild (roman) () [Corola-website/Science/323599_a_324928]
-
în P nici NP-complete. Astfel de probleme se numesc probleme NP-intermediare. , și sunt exemple de probleme considerate a fi NP-intermediare. Acestea sunt unele dintre puținele probleme NP despre care nu se știe dacă sunt în P sau NP-complete. Problema izomorfismului grafurilor este problema computațională de a determina dacă două grafuri finite sunt . O importantă problemă nerezolvată în teoria complexității este dacă problema izomorfismului grafurilor este în P, NP-completă, sau NP-intermediară. Răspunsul nu este cunoscut, dar se crede că problema cel puțin
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
probleme NP-intermediare. , și sunt exemple de probleme considerate a fi NP-intermediare. Acestea sunt unele dintre puținele probleme NP despre care nu se știe dacă sunt în P sau NP-complete. Problema izomorfismului grafurilor este problema computațională de a determina dacă două grafuri finite sunt . O importantă problemă nerezolvată în teoria complexității este dacă problema izomorfismului grafurilor este în P, NP-completă, sau NP-intermediară. Răspunsul nu este cunoscut, dar se crede că problema cel puțin nu este NP-completă. Dacă izomorfismul grafurilor ar fi NP-completă
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
dintre puținele probleme NP despre care nu se știe dacă sunt în P sau NP-complete. Problema izomorfismului grafurilor este problema computațională de a determina dacă două grafuri finite sunt . O importantă problemă nerezolvată în teoria complexității este dacă problema izomorfismului grafurilor este în P, NP-completă, sau NP-intermediară. Răspunsul nu este cunoscut, dar se crede că problema cel puțin nu este NP-completă. Dacă izomorfismul grafurilor ar fi NP-completă, s-ar plia la al doilea nivel. Deoarece se crede că ierarhia polinomială nu
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]