12,994 matches
-
de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură orientală. însă indiferent care ar fi ponderea
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură orientală. însă indiferent care ar fi ponderea acestor posibile surse, asumate sau doar intuitive, pictura lui Meret are în mod cert acel rafinament al gîndirii și acea implicare metafizică
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
rest... poate e util să vedem chiar justificarea autorului: Deși demonul bun al reluărilor și prelucrărilor laborioase, al modificărilor perpetue, mă bîntuia la tot pasul, am hotărît să nu schimb nimic din substanța acelor judecăți de valoare. Aceste texte, țesătură grafică, urzeală de litere (textus), apărute majoritatea în intervalul 1981-1989, le republic acum, cu inima împăcată." (s.m.) Așadar, de vină este "demonul bun" care nu a acționat, care nu a actualizat "textura". Cît despre "judecățile de valoare" ele constau întotdeauna în
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
Iulia Alexa ...Și recomandarea de a citi o carte de versuri bune, aparținând poetului timișorean Adrian Bodnaru. Strânse într-o ediție de excepție din punct de vedere grafic, oferind cititorului și plăcerea de a avea în mână o astfel de carte, poeziile lui Adrian Bodnaru se cristalizează în cicluri tematice ce stau sub semnul unei matematici a experimentului și a demonstrației poetice proprii. Poezii ce oscilează între neliniște
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
prozaicul și grotescul într-o explozie a deriziunii totale: Aici zace/ Bodnaru Adrian/ cel ce/ după Hristos/ în nouă sute nouăj' nouă an/ ca-n Rubens/ de frumos/ a vomitat/ cu fratele Tremens/ pe un/ tonomat." Mizând foarte mult pe aspectul grafic, volumul de poezii al lui Adrian Bodnaru își completează sensurile cu șapte desene de Dan Ursachi, șapte acuarele abstracte în care jocul geometriilor amintind întrucâtva de Mondrian închipuie încercarea formei de a se structura, de a intra în matcă, de
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
pînă la "tramvaiele second-hand aduse din Germania" (EZ 2278, 1999, 1). Din punct de vedere strict lingvistic, observăm că formula rămîne invariabilă și tinde să-și păstreze o pronunție cît mai apropiată de cea originară. în exemplele care urmează, adaptarea grafică e un exces intenționat din partea ziaristului, doritor să atragă atenția și, poate, să sugereze și puternica implantare a cuvîntului în română: ""Mîna a doua" sau "secăndul""; "ce se mai vinde prin "secănduri""; "se vînd, la second, cu o bogată căptușală
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
1000 astăzi. Unica revistă de acest fel de la noi, Manuscriptum este o instituție față de care oficialitatea culturală trebuie să se arate mult mai interesată decît este. Redactori neplătiți, numere tîrzii și multiple, acestea nu sînt condiții firești de apariție. Aspectul grafic elegant, conservat printr-o minune, e rodul unui efort eroic. Dar cultura nu trebuie să fie rezultatul actelor de eroism, ci al unora cît se poate de obișnuite. Urînd revistei La mulți ani!, încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
sa în lumea literară crește cu încetul. Prin mai 1972, el află cu surpriză că a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poezie și critică". Prin august, e rândul poetului să se arate mulțumit: "Cartea mea ( Sentiment de vârstă) arată excelent. Grafic, este cea mai frumoasă, dar cred că și cea mai bună în ce privește calitățile-i intrinseci" (p. 255). Înduioșează formula anevoioasă "prin calitățile-i intrinseci", precum și expresia silnic-ștearsă a temerilor că o asemenea culegere: "nici de astă dată n-o să corespundă
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Sîrbu au fost arestați. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria Narti, Mira Iosif, Victor Parhon, Cristina Dumitrescu. După revoluție, echipa s-a schimbat: Dumitru Solomon, Alice Georgescu, Victor Parhon, Magdalena Boiangiu, Cristina Dumitrescu, Marian Popescu, concepția grafică - Adriana Grand. Nu mult după '96, din lipsă de fonduri de la Ministerul Culturii, finanțatorul unic, - revista este nevoită să-și întrerupă activitatea. O situație bizară care a lăsat lumea teatrului fără nici-o publicație. În '98 - o altă echipă o preia
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată de la început foarte buna calitate a selecției textelor, a traducerii, a pre- și postfețelor, ca și excelentele condiții grafice în care au apărut. Numele celor patru autori sunt deja cunoscute ca aparținând unor personalități în domeniu: Michael Heim e profesor la o universitate americană, cunoaște toate limbile Europei Centrale, e un reputat traducător și crede în puterea literaturii. Tom
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
copt pentru un curriculum vitae. Nu întâmplător însă titlul nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
Procedeul ar fi la o adică obositor, redundant și pretenția de a face o carte din cîteva zeci de asemenea texte ar fi cam exagerată. Am avut acestă impresie mai ales la primul volum, Duduca de marțipan, apărut în condiții grafice excelente la Editura Univers. Distanța dintre formă și fond mărturisesc că mi s-a părut cam mare, deși am admirat dorința aprigă de a fi cu orice preț scriitoreasă, un cuvînt folosit de o colegă a autoarei, Cecilia Ștefănescu. Un
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
de limba contextului cultural în care apar - în cazul nostru, de română. Leoparda lui V. Teodorescu își permitea o înstrăinare totală și pentru că apărea cu "text bilingv", în traducere imaginară. Altminteri, era un text mai ales pentru văz, cu secvențe grafice atipice nu numai pentru română, ci pentru orice limbă existentă (ynggggoe). Finalul dezarticulat din Bruscă vorbire a lui Nichita Stănescu, destul de straniu, era în schimb mai curînd onomatopeic, destinat auzului ("Halerib, Khaa,/ Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro"). Limbajul ludic cu
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
Arghezi (unde se trece de la onomatopee animalică și de la bîlbîială subumană la melodie), în texte de Al.O. Teodoreanu (Cîntece de ospiciu), Cezar Ivănescu, G. Călinescu, Horia Furtună, Mircea Cărtărescu ș.a. Impresia de limbă imaginară o pot produce și înstrăinările pur grafice, precum cele (extreme) din volumul lui Caius Dobrescu, Deadevă. Amestecul mai multor limbi, care are o istorie chiar mai bogată, începînd de pe la Occisio Gregorii... Și ajungînd pînă la experimentele postmoderne recente, merită o discuție specială.
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
prezintă la filmare în costumul lui Adam pentru a o dezinhiba pe eroina castă soție, implicată și sentimental în relația cu Terence Stamp, partenerul mai în vîrstă însă cu farmec indicibil. Eleganța acestei întrerpinderi se anunță din generic - un omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
oscilațiile ei, cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am mai spus-o, de a vedea
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
unele, în străinătate (deci apeluri insistente la atașații culturali ai ambasadelor pentru a le depista în presa acelor țări). Dar efortul a fost făcut și acum avem toate aceste multe înscrisuri în două volume respectabile, care se și înfățișează frumos grafic. Trebuie să-i fim recunoscători d-lui Niculae Gheran, din a cărui muncă stăruitoare și știință de carte s-a înălțat, impunător, monumentul ce i se cuvenea marelui prozator, probabil unul dintre cei mai mari ai prozei românești de cînd
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Pavel Șușară Dacă înainte de 1990 sărbătorile oficiale erau întîmpinate stereotip cu expoziții fotodocumentare și cu scheme grafice ale succeselor în producție din ultima perioadă, după 1990 exact același comportament a fost dirijat către marile sărbători creștine la care s-a primit, pe neașteptate, slobozenie. Dintre acestea, așa cum era și de așteptat, Crăciunul și Paștele ocupă un loc
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
lui Serghei Manoliu, tipică pentru un răsăritean transplantat în Apus, marchează chiar acest spațiu de intersecție al imaginarului cu praxisul și al culticului caduc cu un pietism fără transendență. Pe scurt, artistul româno-francez nu face nici pictură, nici sculptură, nici grafică și nici măcar instalație sau performance, dar, într-un anumit fel, toate sunt prezente, într-o mai mare sau mai mică măsură, în arta sa. Specialitatea artistului sunt Icoanele Ferecate, Icones Blindees cum le spune el apăsat în limba franceză, în
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
de atîtea ori neputincioasă, dar pune și o serie de probleme moral-estetice a căror gravitate nu poate fi ocolită. Integrînd dolarul ca atare, în materialitatea sa brută de bancnotă extrasă dintr-un cont bancar adevărat, în mici blindaje metalice, intervenind grafic și cromatic pe binecunoscutul și rîvnitul său cîmp prăzuliu, asamblînd apoi totul in construcții modulare de la șase în sus, Manoliu transformă un semn convențional într-o realitate spirituală, iar cumulul, mai exact teancul de bancnote, într-un adevărat ,,iconostas". Dincolo de
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
și postume, un fragment de dramă și corespondență. Volumul e prefațat și tradus de Petre Stoica, iar coperta, pe care e reprezentată figura poetului schițată de Oskar Kokoscha, e realizată de Vasile Socoliuc. Printre texte sunt risipite câteva dintre portretele grafice, litografice și sculpturale ale lui Trakl în viziunea unor Hans Fronius, Tudor Jebeleanu, Valentina Boștină, și un facsimil. Dar pe pagina albă și fină, acestea sunt doar vagi contururi ale unei figuri din fruntea căreia "potolit sângerează/ străvechi legende/ și
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
ideii este, cine altul?, Nicolae Țone, editorul de la Vinea și președintele Institutului de Studiere a Avangardei Românești și Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și operei lui Tzara, ca și la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
că vor fi ceva mai profunde, dar asupra lor vom reveni după ce ne vom lămuri asupra direcției pe care o va căpăta ziarul. Schimbări am remarcat și la România liberă, schimbări care țin de imaginea ziarului, din punct de vedere grafic, dar și al felului în care sînt construite paginile ziarului. E limpede că România liberă vrea să fie altfel, dar deocamdată acest lucru nu se vede decît în schimbările de literă și în paginație, schimbări care se pare că vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
Apar șí situații în care se impune transmiterea unor nuanțe afective, în absența intonației sau a unor insistențe stilistice care sunt posibile în corespondența obișnuită, mai lungă. Marcarea, de pildă, a surâsului, în mesajele scurte prin C, printr-un semn grafic convențional (:-, cf. Anis 1998, 233), este doar un pas, singular și oarecum elementar. Nerespectarea punctuației poate, de asemenea, să producă distorsiuni în comunicare, situație neglijată, însă, de mulți utilizatori și chiar considerată ca normală de unii autori (cf. Anis 1998
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]