22,374 matches
-
așa stau lucrurile, atunci e dezamăgit. Visele nu-l interesează; dar se pare că totul e real. E complet lucid și știe că a lăsat în urmă somnul: să conștientizezi diferența dintre somn și veghe, să știi perfect care sunt granițele - iată esența echilibrului psihic. Dormitorul e spațios și foarte ordonat. Când îl traversează, parcă plutind, cu o ușurință aproape hilară, gândul că această experiență s-ar putea termina îl întristează brusc; o clipă mai târziu, gândul respectiv a fugit. Stă
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
autoreferentiality recipe. Keywords: Europa, europenism, ideology, nation, naționalism. Introducere Provocările la care este expusă astăzi Uniunea Europeană - criza economică prelungită, violențele apărute din și în rândul minorităților etnice și religioase pe care nu le-a integrat eficient, precum și ofensiva Rusiei la granița de Est - readuc în atenție diversitatea ce dă acestui spațiu frumusețea, dar și instabilitatea. Față de toate aceste provocări, a existat o reacție de la Bruxelles, adesea contestată, dar au existat și reacții diferite venite din capitalele statelor membre. Diversitatea acestora nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită, atribuită de alții și de către grupul însuși. Pentru ambii autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt stabilite de către generațiile anterioare, comunicarea etnică fiind una în timp, între vii și morți. La fel că simbolurile sunt și miturile de legitimare. În opinia lui G. M. Tamás39, "definirea apartenenței comune la o națiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
apartenenței comune la o națiune presupune trei factori incontestabili supraindividuali, dar nu universali: limba, sângele și teritoriul". Dar, o astfel de definire generează paradoxuri. În primul rând, dacă oamenii sunt beneficiarii primilor doi, al treilea le este impus sub forma granițelor statale, fapt pentru care ei trebuie să accepte aceste dimensiuni ca fiind ale lor, să și le asume, si sa consimtă că ele generează însușiri asemănătoare în semeni, printre care se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe care le redactează. Nu de puține ori, reporterii-vedetă își asumă cu orgoliu o anumită subiectivitate. Ei devin personajul principal al propriilor reportaje, își exprimă direct neliniștile și considerațiile, se comportă ca niște romancieri în toată puterea cuvântului. De altfel granița dintre romanele (non-fictive) și reportaj este una foarte greu de trasat și mereu discutabilă. Cât este roman și cât este reportaj în niște cărți precum Cu sânge rece, de Truman Capote sau Moartea unui președinte de William Manchester? Fost jurnalist
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
nu reprezint, eu însumi, un model de bună-credință în raport cu autoritățile, pe care le suspectez de cele mai sinistre mișmașuri, nu pot să nu fiu, totuși, indignat, de afirmații precum aceea că "românii din Basarabia sunt hărțuiți deja cu ură la graniță: pentru o vizita de câteva zile în România ciuntită li se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
de vânturile istoriei în preajma pădurilor pe unde-și urmărea zimbrii Ștefan cel Mare. Ca ardeleano-bănățean, m-aș simți insultat să fiu tratat la modul conjunctural-geografic, și nu în identitatea mea profundă, adică aceea de român.) Provenind dintr-o regiune de graniță, pot depune mărturie că, mai ales în ultimul an și jumătate, comportamentul angajaților de la vămile României s-a schimbat radical. Și anume, în bine. Nu știu care sunt "prostituatele" și "lichelele" din guvernul României expuse oprobriului public în ziarul "Ziua", dar știu
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La Cania rămăsese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iunie, vă ave loc și lansarea cărții la Institutul de Istorie. MLC: Sunteți un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea nimic de câștigat, decât bucurie sufletească; de aceea, pentru noi, aceia care trăim la granița Nistrului și ne hrănim din pământul ei binecuvântat, nu poate să existe o zi mai scumpă decât ziua de 27 martie". Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e recunoscută de guvernul sovietic, căci în Pavilionul U.R.S.S.
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
fi puse în valoare, dar nici cetățenii ei nu o cunosc decât superficial". Pentru cunoașterea Basarabiei "nu avem nici măcar monografiile capitalelor de județe dintre Prut și Nistru". În concluzie, scria G. Rașcu, "trebuie să mărturisim că frontul nostru cultural, la granița de răsărit a țării, este destul de anemic. Măcar acum, în ceasul al douăzecilea, să pornim la ridicarea materială și înstărirea culturală a provinciei noastre, a cărei recomandare documentată pentru marele public de aici, din restul țării și chiar din Europa
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
jocului pînă la cote ce au atins perfecțiunea. Simplitatea spațiului creat de scenograful Nick Ormerod, labirintul de cortine, complicitatea luminilor, ponderalul fiecărui actor, prezența clară a travestiului și a subtilităților lui m-au făcut să simt că nu există nici o graniță între spectatori și artiști, că zborul este permis oricui iubește nocturnul și diurnul artei, al vieții. Am simțit, într-un moment în care exista o circulație consistentă de spectacole mari invitate de peste tot din lume, nu ca acum, că aceasta
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
încă la gloria de azi) nu se aplică la Modernism. Modernismul colcăie de istorii, iubiri și limbaj rafinat (la exasperare, e drept). Cei care chiar fac ceea ce predica în anii treizeci Virginia Woolf sunt trans-romancierii Desperado. Ei chiar trec de granițele basmului. Ei dau laoparte iubirea (cine mai iubește în romanul contemporan, dacă nu punem evident la socoteală romanele total predictibile/convenționale gen Danielle Steele?). Dau doar câteva exemple de romane din care iubirea (tradiția boy meets girl, boy marries girl
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La Cania rămăsese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iunie, vă ave loc și lansarea cărții la Institutul de Istorie. MLC: Sunteți un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]