2,620 matches
-
n-o să știe,/ Tu vei trăi, eternă Poesie!”. Ultimele două versuri citate demonstrează că, fie și involuntar, păcatul trufiei poate fi atins și poate fi clamat cu inocență poetică, dacă nu cumva chiar cu candoare juvenilă. La pag. 739, în dreapta gravurii Vigilanza (de la pag. 738), Sonetul CCCLIV (n.n. 354) cuprinde o strofă antologică: ,,Golgota urc, o alta se ivește,/ Strălucitorul meu pustiu te-mbie?/ Adam de-aș fi, m-aș strecura hoțește/ Și te-aș fura pe veci din Poesie!”. Fior
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Urgență București, recunoscut pentru capacitățile artistice în fotografia medicală, împreună cu profesorul și artistul plastic Mircia Dumitrescu - Membru de onoare al Academiei Române - și poetul Eugen Suciu și-au dat întîlnire cu publicul iubitor de frumos într-un dialog expozițional de sculptură, gravură, fotografie și poezie - un autentic și valoros solilocviu de complexități creative, revelații imagistice și literare. Dr. Horia Mureșian - doctor în științe medicale și anatomist, premiat în anul 2011 de Academia Română cu Premiul „Victor Babeș” și de Academia Oamenilor de Știință
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
de tulburător în romanul lui Stoker. Deși recunosc faptul că Stoker nu a călătorit în România, înainte sau după ce a scris capodopera în care vorbește despre Dracula, proprietarii afirmă că “descrierea imaginară a Castelului lui Dracula, așa cum apare el în gravura tipărită în prima ediție a romanului «Dracula», este izbitor de asemănătoare cu cea a Castelului Bran”, remarcă Daily Mail. Castelul Bran atrage în fiecare an aproximativ jumătate de milion de turiști. Cei care vor vizita fortăreața vor descoperi un frumos
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
cu plăcere, doar-doar o băga de seamă boierul focul ce i se aprinse în pieptul feciorelnic, dar pietros: ștergea de praf cărțile aduse de la Padova de Radu Stoenescu insistând mai ales asupra uneia ce în condiții grafice de excepție prezenta gravuri erotice din antichitatea romană și pe a cărei ultimă pagină boierul își notase un rând: „Noi de la Râm ne tragem”, peria des hainele lui, lăsând printre ele, la vedere, flori de „nu-mă-uita” și „ce-faci-deseară”, își cănea cu tăciune de frasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fereastră. Când mi-am întins picioarele, am văzut lângă patul meu buchetul de crini albi și sub pătură o carte groasă, Jurnalul lui Delacroix într-o vestită ediție, Les Mémorables. Titlul era imprimat în roșu și sub el era o gravură cu imagini din atelierul pictorului. Îi povestisem lui Simon despre pasiunea mea abandonată, desenul. Și el îmi spusese aceleași vorbe ca și Nunu: Nu te vei elibera de ea niciodată. Am deschis cartea și am citit dedicația: „Iubitei Kiri, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
tânăr“. Am „regresat“, cum spun psihologii. Feifel a mai încerca să mai scrie un timp cu stiloul, dar nu mergea deloc. - La dracu cu creația, a strigat el, aruncând stiloul în perete. Pete negre apărură pe tapetul alb ca în gravurile lui Miro. - HA, HA, HA! Feifel a auzit hohotul de râs clar tăcând. Toate aceste ha-ha-uri erau o batjocură, sunete pline de sarcasm. A capitulat imediat și s-a retras în pat, căutând adăpost sub aripile calde ale somnului. Feifel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
prindă din adâncul cifrelor formula alchimică a bogăției, din spațiul cifrelor care semănau cu semne de păsări și pești, apărute brusc pe hârtiile lui contabile, sub magia luminii și umbrelor. Eu însămi, pradă unei noi neliniști, răsfoiam un album cu gravuri de Piranesi, hoinărind printre gânduri, rătăcind în labirintele carcerelor imaginare, trecând de la o stare de prizonierat la una de proaspăt eliberat și încercând să găsesc o cale de ieșire din întuneric. Când toate foile de hârtie fuseseră umplute de cifre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lumânări aprinse și o sticlă cu vin. Îl numea „dansul medicinei“ - în țara copilăriei lui, Flandra, acest dans se exersa pentru a vindeca melancolia oamenilor și pentru a readuce spiritul ludic. Ca de obicei, răsfoiam din nou prin albumul cu gravurile lui Piranesi, mâzgălind pe o foaie separată fața soțului meu. Era din nou concentrat în labirintul cifrelor. Totul părea liniștit în jurul nostru, Sucki dormea în colivia lui așezată în colțul cel mai întunecat al sufrageriei. Ușa de la balcon era deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pragul porții uriașe de fier ruginit ce străjuia superba grădină a acestei instituții, am privit la ușa înaltă și neobișnuit de masivă a clădirii. Deasupra ei, la o înălțime nebănuită, trona lespedea ce anunța titulatura fastuoasă a locului printr-o gravură atât de adâncă, încât mai mult ca sigur fusese nevoie de brațele unui bărbat destul de puternic pentru a o ciopli și șlefui atât de minunat. „Uniunea Scriitorilor din Jackson City”... cam acesta fu ultimul gând care îmi străbătu biata minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ea, iar Iag, înșfacă rapid și duse în balcon o măsuță rotundă acoperită cu un mileu de dantelă. O luă cu tot ce era pe ea: prăjituri, lichiorul verde într-o sticlă de cristal și niște păhărele roșii, a căror gravură amintea de niște vitralii turcești văzute din spate. - Cu plăcere, Sofia Petrovna, se întoarse Iag spre Sonia, ținând măsuța în mâini și punând-o apoi jos ca să-și poată desface mâinile a încuviințare. Pe balcon, fețele noastre căpătară o culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nu se farda și în contrast cu celelalte părea simplă și lipsită de afectare. Sufrageria vădea eleganța de bun gust a perioadei respective. Avea un aer foarte sever. Exista un piedestal înalt de lemn alb și tapet verde pe care erau expuse gravuri de Whistler în rame negre simple. Iar perdelele verzi, cu un model cu cozi de păun, atârnate în linii drepte, covorul verde cu un tipar în care niște iepurași albi se zbenguiau printre copaci înfrunziți sugerau influența lui William Morris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
drăgălășenia pe care o folosise dna Strickland când pomenise numele soțului ei și în timp ce, conversau cei doi, eu evaluam camera în care ne aflam. Dna Strickland ținuse pasul cu vremurile. Dispăruseră tapetele gen William Morris și cretoanele severe, dispăruseră și gravurile vechi care împodobiseră pereții salonului ei din cartierul Ashley Gardens; camera aceasta strălucea de culori fantastice, orbitoare, și mă întrebam dacă ea știe că nuanțele variate pe care i le impusese moda se datorau visurilor unui pictor sărac dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
putea fi altundeva decât aici, la capătul acestui culoar care semăna cu un pasaj, cu o alee de ceremonie care te obliga să o parcurgi într-un anume fel, grav și prudent. Pe pereți, de o parte și de alta, gravuri: figuri din vechime, rămășițe ale secolelor râncezite, cu peruci, cu părul coborând pe gât, mustața subțire, cu inscripții latinești sevindu-le drept gulere. Adevărate portrete de cimitir. Am avut impresia că toți mă priveau în timp ce înaintam spre ușa cea mare. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pentru viitor”, de Adrian Nastase, Editura New Open Media - București. ,,Ardelean prin naștere, bănățean prin adopție, european prin anvergură operei sale, Vasile Pintea este de mult considerat un artist plastic ancorat în arta contemporană lui. Când, tânăr fiind, a ales gravura, desi fusese pregătit în Institutul de arte plastice ,,Nicolae Grigorescu”, București, pentru artă monumentala, a dat dovadă de curaj și intuiție a artei momentului. A intuit, de asemenea, că structura să interioară este construită nativ pentru lucrurile care presupun răbdare
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
contemporană, pe plan european, prin Vasile Pintea, nu s-ar fi desfășurat dacă personalitatea să nu ar fi corespuns cerințelor și exigentelor pariziene ale momentului.” Dr. Maria Bălăceanu Director - Muzeul de Artă Drobeta Turnu Severin ,,Prezentând publicului bucureștean seria de gravuri originale cu care Vasile Pintea a ilustrat “Ciulinii Bărăganului”, Muzeul Literaturii Române a săvârșit un act cu multiple semnificații. Este vorba, în primul rând, despre o ceremonioasa rememorare, dar, în același timp, este vorba despre demonstrarea faptului că opera lui
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
rememorare, dar, în același timp, este vorba despre demonstrarea faptului că opera lui Panait Istrati trăiește afectiv în inimile oamenilor, că are admiratori capabili de sacrificii pentru a o cinsti, că este un viu izvor de inspirație pentru artiștii plastici. Gravurile lui Vasile Pintea nu sunt - nici nu puteau fi în cazul unui artist autentic - simple ilustrări ale textului istratian. După atente și repetate lecturi, artistul a lăsat să se decanteze impresiile, căutând apoi echivalente grafice pentru propriile sale trăiri în fața
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
nu puteau fi în cazul unui artist autentic - simple ilustrări ale textului istratian. După atente și repetate lecturi, artistul a lăsat să se decanteze impresiile, căutând apoi echivalente grafice pentru propriile sale trăiri în fața dramelor din “Ciulinii”. Cu alte cuvinte, gravurile în discuție sunt - la modul simultan - o descifrare de text, un comentariu și o confesiune, o recreere. Desenator remarcabil, cu o impresionantă știință și sensibilitate a ductului grafic, Pintea folosește în mod frecvent asocierile și suprapunerile de planuri narative, efectele
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
Argintescu Amza ,,Siguranța ductului e magistrală, finețea valorilor de tonuri acromatice se îmbină cu decizia coloriajului, în tonuri cromatice supraadăugate, care concura la construcția compoziției fără să nege sintaxa limbajului atonal predilect folosit, de efect pur acromatic în cadrul cromatismului aparent. Gravurile lui Pintea dobândesc, datorită unor perceptibile zboruri în albul paginii, de mare imaginativ, si evoluțiilor în spațiul vast deschis dinlăuntrul spațiului real, virtualitățile visării. Catifelarea suprafețelor și matitatea generoasă a ancrasărilor voite traduc un registru de afecte proprii acestui mare
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
recurgând până azi la simbolică scumpă artei noastre tradiționale, dar perfect adecvate modernității mijloacelor preferate azi de artist, nu pregeta să se revizuiască brusc și să spună, fără pseudonime, lucrurilor pe nume. Este o mare verificare pentru un poet al gravurii să treacă de la ilustrarea propriei sale literaturi nescrise, adică unor conținuturi semantice de invenție proprie, la adecvarea limbajului grafic personal, unor exigente de continut ale textului, devenit “clasic”, semnat de Panait Istrati, scriitor pătruns în literatura universală tocmai prin corectitudinea
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
pe viața saxofonistului american Charlie Parker. A mai scris poezie, drame și multe ficțiuni de o imaginație debordantă, cu care a uimit cititorii (de exemplu "Povestiri cu Cronopii și Speranțe"). Produce două almanahuri în care combină texte sale cu fotografii, gravuri, și desene în stilul almanahurilor rurale care circulau în copilăria sa. Cărțile sale devin surse de inspirație pentru cinematografie. Antonioni face un film de mare succes (Blowup-1960), Jean-Luc Godard produce filmul "Week End" după povestirea "Autostrada Sudului". Mulți autori vor
MAGIE CU JULIO CORTÁZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363435_a_364764]
-
numele Savas (Arhiepiscopul Savas al Serbiei).A fost de două ori atacată de incendii și apoi refăcută în 1896 . Biblioteca deține o bogată colecție de manuscrise slavice ,coduri scrise pe pergament,muzică bisericească.În biserică se păstrează o colecție de gravuri din bronz. Mânăstirea DOCHIARIOU Mânăstirea aceasta se află pe malul mării și se găsește la o distanță de o oră de mânăstirea Konstamonitou.A fost fondată în sec.XI-lea.După distrugerea ei în sec.XVI,au fost construite atât
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
de necesar ne este în viață sentimentul umilinței. Ce am putea face cu orgoliul în fața naturii, în fața lui Dumnezeu? Se spune că a colindat prin Europa Occidentală, ajungând în cele din urmă în magica Veneție. Frumoasă mi s-a părut gravura Adam și Eva (Adam and Eve), reprezentare ideală a celor doi, influențată de Renașterea italiană, realizată de pictorul german Albrecht Dürer în 1504, pictor și grafician german, cu sute de gravuri în lemn și cupru. Nudurile sunt foarte armonios executate
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
urmă în magica Veneție. Frumoasă mi s-a părut gravura Adam și Eva (Adam and Eve), reprezentare ideală a celor doi, influențată de Renașterea italiană, realizată de pictorul german Albrecht Dürer în 1504, pictor și grafician german, cu sute de gravuri în lemn și cupru. Nudurile sunt foarte armonios executate. Ne întoarcem spre sălile cu picturile europene. Superbă este și pictura lui Giovanni Paolo Pannini (secolul XVIII, ulei pe pânză), Vedere a Romei Moderne (Wiews of Modern Rome), o lucrare originală
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Patca. Comitetul Director al LSR i-a conferit dr. Mihai Ganea din Baia Mare „Virtutea literarăˮ, „pentru întreaga creație literară și pentru crearea Imnului Ligiiˮ. Al. Florin Țene le-a felicitat pe Antonia Bodea pentru cea mai recentă carte a sa, „Gravuri pe obrazul clipeiˮ, și pentru Voichița Pălăcean-Vereș, pentru apariția celei Antologia Napoca Nova Nr. 12. Cu bucurie, a anunțat că în prezent, prin înființarea Filialei Buzău, conduse de Dumitru K. Negoiță, și a Filialei Drăgănești-Olt, conduse de Liliana Ghiță-Boian, numărul
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
pe viața saxofonistului american Charlie Parker. A mai scris poezie, drame și multe ficțiuni de o imaginație debordantă, cu care a uimit cititorii (de exemplu "Povestiri cu Cronopii și Speranțe"). Produce două almanahuri în care combină texte sale cu fotografii, gravuri, și desene în stilul almanahurilor rurale care circulau în copilăria sa. Cărțile sale devin surse de inspirație pentru cinematografie. Antonioni face un film de mare succes (Blowup-1960), Jean-Luc Godard produce filmul „Week End" după povestirea „Autostrada Sudului". Mulți autori vor
MAGIE CU JULIO CORTÀZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364747_a_366076]