1,482 matches
-
la minte. Căpătase, cu ceva vreme în urmă, deprinderea de a nu rosti ceea ce gândești ca o formă de camuflare menită să amorseze orice conflict incipient. Privirea, doar privirea care exprimă gândurile, poate să deruteze pe oricine. Nu a dat greș. Profesorul a continuat precipitat : - Fii atent aici .... soția ta ... Pe o bucată de hârtie, aflată la îndemână, a desenat un șase. - Înțelegi ?!... Privirea de dinainte a lui Albert a căpătat un aer tâmp fără a lăsa să se întrevadă „adrisantul
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
altele ieșeau din stup și după o scurtă ezitare își ridicau în văzduh aripioarele transparente, îndreptându-se iute spre locurile doar de ele știute. Atâta forfotă și totuși atâta tihnă, atâta împăcare. Părea că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca pe umăr, străjuiau foșnind arar din frunze, toată această forfotă. După un timp, zumzetului de albine, i
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
Maria își deschise ochii și își surprinse soțul zâmbind. Instinctul ei de femeie îi spunea că Șerban călătorește în vis alături de femeia aceea care încercase să i-l răpească în urmă cu ceva ani. Nu-și explica cum de dăduse greș atunci. Povestea spusă de Șerban nu o convinsese. Întrebări și trăiri veneau și plecau din mintea ei căutând cu disperare răspuns. Își dorea cu înfocare să poată arunca cu piatra în oricine, dar poate mai mult, în femeia necunoscută ce-
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
5Maria își deschise ochii și își surprinse soțul zâmbind. Instinctul ei de femeie îi spunea că Șerban călătorește în vis alături de femeia aceea care încercase să i-l răpească în urmă cu ceva ani. Nu-și explica cum de dăduse greș atunci. Povestea spusă de Șerban nu o convinsese.Întrebări și trăiri veneau și plecau din mintea ei căutând cu disperare răspuns. Își dorea cu înfocare să poată arunca cu piatra în oricine, dar poate mai mult, în femeia necunoscută ce-
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
pe un ocean invizibil de cuvinte - executând alternativ - mișcări browniene și de flux-reflux e cam puțin pentru un psalm de slăvire... teribil m-aș bucura să greșesc - dar - deocamdată decorul și - indecent răgușite - joagărele cântecelor din pădure - jalnic și fără greș - mă confirmă * nu vreau să fiu înafara voastră - ci mereu întru voi - puternic Zeu al Tăcerii: simplu și inconștient în glorie - precum bradul - singur și sigur de ceruri - precum stânca muntelui - dar mai ales - fermecător - infinit diferențiind - dezvăluind Cântecul Frumuseții
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
ce mă ține Ades prizonier Ademeniri feline Și-o regulă de fier C-atâtea lupte dure Se duc fără favoruri Și nu se-ndur’ să-ndure Nimic fără omoruri: O floare de cireș, O pasăre de cântec O țintă făr greș Nesățiosul pântec Pe cât de meschin totuși Avar din cale afară Când un buchet de lotuși Înseamnă primăvară Te miri dacă mai poate La câte furtuni pomul Ispitele cu toate Îngenunchează omul Zadarnică o scuză De neputințe plină Cu jarul tras
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
făcut în noaptea în care hotărâseră să se căsătorească fusese suficient, dar acum... Parcă își dorea să audă declarația aceea râvnită, măcar în clipele în care deveneau o singură persoană și apropierea lor era totală. Niciodată instinctele ei nu dăduseră greș. Și, din nefericire, nici în cazul lui Theo nu dădură greș. Începu să simtă îndepărtarea la nici cinci luni de la nuntă. Nu mai ieșeau împreună la concerte, nu mai comentau deschis prestațiile actorilor la finele fiecărei piese, iar soțul ei
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
dar acum... Parcă își dorea să audă declarația aceea râvnită, măcar în clipele în care deveneau o singură persoană și apropierea lor era totală. Niciodată instinctele ei nu dăduseră greș. Și, din nefericire, nici în cazul lui Theo nu dădură greș. Începu să simtă îndepărtarea la nici cinci luni de la nuntă. Nu mai ieșeau împreună la concerte, nu mai comentau deschis prestațiile actorilor la finele fiecărei piese, iar soțul ei începu să lipsească tot mai des de acasă. Un lucru bun
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
viața Printre culorile curcubeului, precum orizontul. Te caut pe timp de noapte înainte de a închide ochii În străduțele conștiinței mele, înainte de stingerea luminii. Te caut în respirația care ma însoțește în somn Între paginile unei cărți vechi care nu dă greș niciodată Cu pernă pe care o strâng în fiecare noapte Între visele de azi și certitudinea de mâine... te caut! TI CERCO Ti cerco nell'odore del caffè della mattina Negli sguardi della gente che și affolla în stradă Tra
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
încrederea lui. Un prieten adevărăt este acela care ne simte când nu suntem în apele noastre, și știe când avem nevoie de el chiar dacă nu-l chemăm, sau suntem la kilometri distanță unii față de alții. Empatia funcționează și nu dă greș acolo, unde cei doi fuzionează pe aceeași lungime de undă. El va veni întotdeauna în ajutorul nostru nechemat, doar din dorința de-a ne fi în preajmă, să-și ofere umărul lui, seviciile, sau fie doar cu însăși prezenta sa
PRIETENUL ... ÎNGERUL NOSTRU PĂZITOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350547_a_351876]
-
îmi arătau un tabel cu prețuri în care îmi înfigeam degetul. A doua categorie de cehi era formată din cei care știau engleza cam cât mine. Pronunțau cuvintele clar, răspicat, folosind superfondul superprincipal de cuvinte. Cu ei nu dădeam niciodată greș. În general, îi găseai în magazinele, restaurantele sau tarabele de pe arterele din centru, bătute de turiști. Țin minte un ospătar simpatic, tânăr, cred că student după cum vorbea engleza, care după ce ne-a întrebat cum ne-a plăcut pizza (chiar ne
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
seriozitate maximă, cu competență, cu profesionalism. Percepțiile sale despre literatură au devenit axiome, imperative morale, etaloane stilistice, după un sistem de valori și criterii proprii de apreciere, bazat pe conștiință, pe simț de răspundere și pe intuiție care nu dădea greș. O carte, oricât de proaspătă ar fi, îmi conferă posibilitatea de a mă întoarce în timp, în alt timp decât al meu, timpul scriitorului, să trăiesc, să locuiesc acel timp în paralel cu timpul meu material. E vorba, deci, de
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la turn și se oprește aiurea. Și atunci am făcut o prostie arheologică: am mers cu săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
la îndemână Veniți senini: un tratament cu ceai Spărgând prognoze, depășește ce-ai Pus la cale-ntreaga săptămână Dar iată văd saloanele pustii Și toți clienții au plecat de mult Când faci aparte pentru ceai un cult poți să dai greș. Și iarăși să revii Păcat de convorbirea mea ratată Pierd alții lucruri mult mai mari și-ncai Îmi pare rău că nu mai aveți ceai Și-am să revin desigur, altădată Referință Bibliografică: Fantezie la un ceai / Ion Untaru : Confluențe Literare
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352087_a_353416]
-
prezent atâtea instituții funcționează prost și totul este atât de imprevizibil încât milioane de oameni ar fi gata să renunțe la o parte din libertate (din libertatea altora, de preferință) dacă în felul acesta li s-ar asigura mersul fără greș al trenurilor economice, politice și sociale. Fapt este însă că stilul forte - manus militari - de conducere și chiar totalitare au prea puțin de-a face cu eficiența. Cea de-a doua eroare fatală pe care o comit cei ce pledează
ESEU DESPRE PUTERE (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352122_a_353451]
-
vreo carte pentru Lizuca, și vreo două, trei manuale, pentru că mai meditasem copii pe gratis, și chiar cu succes și îmi făcea plăcere să le simt mințile cum absorb informațiile ca un burete, pentru că aveam o metodă care nu dădea greș, eu vorbeam continuu, cîte două-trei ore, transformînd lecțiile în povești palpitante, nu-i ascultam niciodată, nu le dădeam nimic de învățat acasă și, cu toate astea, rețineau aproape totul și luau note mari la examene, pentru că știam că spaima de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
era ca acum circulația mare pe drum, care să ne îngrijoreze. Mi-era frică aici pe Valea lui Andreiași, când treceam podețul peste firul apei să intru în curte. Nu era nici o intervenție de-a mea, pentru că boii nu dădeau greș niciodată, pentru a călca care cumva cu roata, pe alăturea de cărarea ce șerpuia spre curtea casei părintești. Mamei nu-i spuneam îndrăzneala mea de a-i lăsa slobozi, mai ales pe direcția podului. Nici eu nu m-am gândit
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
sau mirosul fanului proaspăt cosit. Și astfel, în ciuda atâtor preschimbări impuse de traiul în noile noatre patrii adoptive, purtăm totuși pretutindeni, ascuns în noi, dorul nestins față de cei care suntem cu adevarat, sufletește, ca pe un însemn de recunoaștere fără greș, ca un indiciu definitiv al codului nostru genetic românesc. Mai puteți găsi amănunte pe website-urile: www.petrubotezatu.com, www.petrubotezatu.ro, www.icoane.com.ro, si in curand www.petrubotezatu-manastireagai.ro. Când ne vom intoarcce în State vreau să dedic
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
îndrepte lucrurile. Aș! Cărările se înfunda, zidurile apar pe negândite și-ți barează drumul și orice încercare de escaladare. Suntem parcă din nou în spatele cortinei de fier și nu îndrăznim nici o mișcare pentru că, orice am incercat până acum, a dat greș. Cărțile pentru pockerul veacului s-au aruncat pe masa de joc. Deja erau măsluite. Asii - în mânecă. La mică înțelegere. La marea tocmeala. Că la Alba-Neagra, jocul escrocilor de prin gările mici de provincie. Marea scamatorie. La care cad că
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau ornate cu ferigi ... în funcție de obraz, avea pregătiți câte trei și cinci trandafiri selectați cu greu. S-a orientat fără greș când ne-a văzut coborând dintr-un troleu ... ne-a îmbiat cu un buchet subțire, dar Edy generos a împins-o șoptindu-i : - Dacă vrei, lasă-mi amintire o floare ... poate îmi impulsionez chiar, impresionez prietena! Vino pe la masa noastră
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
ieșea pe coș, era un semn că Rozi era acasă. -Am ajuns. -Slavă Domnului! o îmbrățișează Marta. Draga mea, tot timpul am simțit că tu ești fiica mea, dar vrăjitoarea asta voia să cred că tu ai murit. -A dat greș, după cum vezi. -Sunt așa de fericităt, o strânge la piept Marta. -Și eu... -Ce idee bună să-i arătăm și ei că suntem fericite, zâmbește Marta. Tu bate și eu o să mă ascund, ca să nu-și dea seama că sunt
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
am aflat că perșii făceau de fapt un joc dublu. -Zeii au fost darnici cu mintea ta Hasim! Mi-ai fost de mare ajutor în această încurcată treabă. Cel care i-a potolit pe arabii din Yemen nu putea da greș nici aici. Voi chema din nou pe Naulius să te răsplătească. Hasim înclină ușor capul. Spuse: -Caiafa încearcă să se sprijine pe autoritatea Romei pentru a scăpa de dușmanii din sânul poporului său, care sunt acum mai mulți ca înainte
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
smarald intens, cu care ar fi reușit să facă fericit până și pe cel mai prăpădit dintre bărbați. Aveam parte de o perspectivă extraordinară. Cu mult înainte de a putea distinge trăsăturile-i fine, am dedus anatomia sa superbă și fără de greș. O priveam drept în față și - nu-mi era rușine să recunosc - ar fi putut deveni pentru mine o ocupație de care nu m-aș sătura, nici ziua, dar nici noaptea. Aveam lângă mine cea mai fermecătoare femeie pe care
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
revenim la actorie. Ești un artist plin de temperament. Cel puțin aceasta-i impresia creată până în actualul moment de actorul Ștefan Zaharia: o stare de spirit densă, febrilă, vibrantă, o încordare obsedantă de a nu ezita, de a nu da greș, de a nu fi acompaniat tutelar, de a nu merge serpentinat spre nimic, spre nimeni! Ce urmează? Urmează ca atragerea echilibrată spre arta în toate formele, să-mi fie în ce mă privește nu pernă de somn, ci podeaua pasului
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
ani! se hazardă ea, bazându-se pe afirmațiile acelui bărbat care se dădea drept soțul ei. Se îndoia însă, așa că urmări prudentă reacția doctorului. - Aveți copii? Câți? - Doi, riscă ea, dar zărind surâsul fugar al doctorului, pricepu că a dat greș. Ridică din umeri enervată. Știa că acum a intrat în sfera obscură a minții și îi permise să debiteze toate tâmpeniile care îi ieșiră de pe buze, cu nepăsare și resemnare. Privea speriată cantitatea de concluzii medicale ce umplea o pagină
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]